Viitorul educației, post-Covid 19: Rolul inteligenței artificiale în învățare / Cum ar fi putut ajuta AI în școala la distanță? – analiza unui expert OECD

Înainte ca epidemia de Covid-19 și eforturile de combatere a ei să devină subiectele de maxim interes pentru toată lumea, ultimele tendințe în discuții și conferințe erau cele legate de inteligența artificială (AI). E greu de crezut că, în urmă cu doar câteva săptămâni, acesta era subiectul preferat, scrie Stephan Vincent-Lancrin, analist senior la Directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, într-o analiză publicată pe Oecdedutoday.com. El arată, însă, că educația și învățarea erau în centrul atenției la multe conferințe relevante pe teme legate de AI, în ultimele luni (un exemplu finlandez). Iar criza cauzată de noul coronavirus face ca importanța digitalizării și folosirii inteligenței artificiale în educație să devină evidente.

Dacă ar fi existat și ar fi fost disponibile pentru folosire largă, sisteme susținute de AI ar fi putut să îi ajute pe profesori, elevi și părinți să navigheze prin multitudinea de resurse digitale de învățare, în momentul când a izbucnit această criză, arată analiza.

Cum ar fi putut să sprijine inteligența artificială învățarea, în criza cauzată de noul coronavirus

Potrivit analistului citat, personalizarea învățării, percepută de mulți ca ideal suprem în domeniu, este una dintre cele mai avansate domenii ale tehnologiei educaționale digitale. De ce e un ideal? “Imaginați-vă un sistem de învățare unde studenții pot face exact tipurile de activități de care au nevoie pentru a progresa și pentru a depăși orice dificultate de învățare pe care ar întâmpina-o”, spune autorul. Acesta este și obiectivul la clasă al profesorilor, doar că aceștia au limite impuse de diferențele dintre elevi la nivel de cunoștințe, interese și dificultăți, la care se adaugă și obligațiile impuse de curriculumul național.

În acest context, trei tipuri de sisteme digitale ar fi fost utile în actuala criză, pentru a sprijini “personalizarea”:

• sisteme care îi ajută pe profesori, elevi și părinți să navigheze mai ușor prin resursele existente, disponibile gratuit pe Internet sau comerciale
• sisteme care ajută profesorii să le dea elevilor exact tipurile de sarcini care sunt potrivite acestora, în funcție de cunoștințe și de dificultatea subiectelor
• sisteme care ajută elevii să își facă temele, în diverse domenii

Principiul de bază al sistemelor de personalizare e cam același. Întâi, identifică nivelul de cunoștințe al elevilor și unde întâmpină aceștia dificultăți; apoi sugerează pe ce ar trebui să se concentreze aceștia; apoi recomandă acțiuni pedagogice – să continue ce făceau sau să treacă la alt tip de sarcini.

Se pune întrebarea: aceste sisteme îmbunătățesc, oare, învățarea?

Analistul OECD arată că sistemele digitale de personalizare îi ajută pe profesori și pe alți educatori, inclusiv părinții, să facă ceea ce fac de obicei prin alte mijloace: profesorii și părinții încearcă să păstreze un echilibru între activități, precum cititul, matematica, diverse activități fizice sau culturale. Această abordare presupune uneori multe exerciții și multă repetiție.

Sistemele de tip AI fac același lucru, dar au mai multe date disponibile despre ceea ce este necesar și mai multe exerciții pe care le pot oferi. “Imaginați-vă cum i-ar fi putut ajuta astfel de sisteme pe profesori, elevi și părinți să afle ce trebuie să facă, în timp ce învață de acasă, cât timp școlile (și universitățile) sunt închise”, îndeamnă autorul.

Nu este clar în ce măsură funcționează astfel de soluții de “personalizare”, dar există doveză că unele dintre aceste sisteme chiar funcționează – unele soluții personalizate pentru temele de matematică s-a dovedit că îmbunătățesc învățarea.

Altă sursă de inechitate?

O altă problemă, în domeniu, este cea a inechității, între elevii din medii dezavantajate și avantajate. Inteligența artificială și alte sisteme digitale sunt unelte care dau rezultate în funcție de modul cum le folosim. Ar putea sistemele AI și de personalizare să crească nivelul inechității? Da, dacă, după criza coronavirusului, ele devin servicii comerciale disponibile, la prețuri ridicate, unei părți mici din populație, arată analistul OECD.

În actuala criză, de asemenea soluții tehnologice ar fi beneficiat cel mai mult copiii din medii dezavantajate, de copiii ai căror părinți nu au capitalulc cultural să îi susțină; copiii ai căror părinți sunt prea prinși cu munca; copiii ai căror părinți fac să funcționeze în continuare spitalele, magazinele, serviciile de livrare.

Cel puțin ca principiu, sistemele AI sunt dezinteresate de profilul social al elevului. Ele pot oferi copiilor din medii mai puțin privilegiate vocabularul, sintaxa, știința matematică, interesele extinse și pregătirea pe care părinții din medii mai privilegiate le pot oferi copiilor lor. Copiii mai puțin avantajați ar avea, astfel, mult mai multe de câștigat.

Citește articolul integral pe Oecdedutoday.com