Virgil Iordache: Dezvoltarea teo-logo-noo-homo-zoo-fito-pedo-hidro-lito durabilă în Republica Moldova

Prepoderența știrilor din lumea occidentală în media românească ar putea să creeze impresia că ecologiștii reduc omul la dimensiunea biologică, susțin că morala ar fi evoluat biologic, etc. În acest text arăt că, în realitate, scopurile de protecție a mediului adoptate politic de state la nivel global sunt susținute în fiecare cultură cu materialul cultural disponibil pe pan local, ducând la ideologii cu o puternică amprentă națională.

Națiunea română este întâmplător așezată pe o falie culturală și politică destul de consistentă, care permite observarea limpede a fenomenului de justificare specific locală a ideilor politice generale despre mediu și dezvoltare durabilă. Conceptul de dezvoltare durabilă din România și cel din Republica Moldova au grade diferite de influență ale conceptelui rusesc de dezvoltare durabilă (informații despre acesta sunt disponibile aici). În timp ce în România influența Rusiei se limitează la cea a fostei URSS asupra dezvoltării vocabularului specific încă utilizat în predarea ecologiei în siajul conținuturilor din perioada comunistă, existând un efort de sincronizare cu spațiul occidental, în Republica Moldova influența ideologiei rusești este prezentă și activă, existând o sincronizare cu ce se întâmplă în această țară pe planul discursului despre protecția mediului.

Iată un fragment semnificativ dintr-un tratat de ecologie al unei somități științifice din Republica Moldova [1]:

  • “Yet another biospherological problem is the emergence of the hominids and their evolution as part of the biosphere – an evolution that is conducting us, imminently and irreversibly, towards the noosphere. The concept of noosphere has largely been discussed during the last three or four decades in its scientifical, as well as philosophical and theological aspects. The forecasts on further evolution of the biosphere, including that of mankind (that is, the noosphere), are quite many* (note: * The reports of the Club of Rome have to be mentioned first and foremost). The basic question, however, remains: can we acknowledge nowadays the transition from the biosphere to the “sphere of reason” – the noosphere ? […] the answer can be only negative: no, the biosphere did not enter yet its natural way to the noosphere. The elegant theory brought to life by the famous trio Le Roy –de Chardin – Vernadskii was annhilated by the imperfections of the human nature.
  • The mission of the scientific community, the education system, the church and (the last but not the least) the politicians, should work on preventing further human errors that might turn to catastrophic consequences. We all should remain optimistic and constructive. Human reason and Providence will help us to keep our natural and irreversible way from the biosphere to the noosphere and further on to the logosphere and (why not ?) to Theosphere.”

La finalul textului în limba română (pagina 512), mai există o frază suplimentară, netradusă în engleză în rezumat:

  • Așa să ne ajute rațiunea umană și Providența. Colaborarea acestor “elemente primare” este necesară și inevitabilă!

Receptarea acestui tip de discurs în România este pozitivă, standardele sale fiind validate de profesori de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, iar din punct de vedere instituțional el este asumat la cel mai înalt nivel guvernamental în statul vecin [2].

Titlul pe care l-am dat acestui articol evidențiază faptul că e vorba de o abordare de tip “chain of being”, lanț al ființei. Diferențele între felul occidental și cel rusesc de funcționare culturală a lanțului ființei sunt marcante și influențează forma hibridă a gândirii dezvoltării durabile în România și Republica Moldova. Ceea ce se numește știință a ecologiei în Republica Moldova nu poate fi numit știință după standardele occidentale decât în anumite privințe, fără a include sfera rațiunii introdusă de fondatorul biogeochimiei (Vernadskii) și cu atât mai puțin sferele teologiei (orice s-ar înțelege prin asta). Un produs de felul celui citat este adaptat nișei culturale din Republica Moldova și nu poate funcționa eficient în altă nișă culturală, așa cum unul care reduce omul la animal de utilitate într-o cultură secularizată nu va putea fi de mare folos pentru dezvoltarea durabilă în Rusia, de exemplu.

Pentru ca un cetățean neavizat din România să nu fie bulversat de diversitatea unor astfel de informații, este necesar ca specialiștii în domeniu să livreze în universități analize critice ale evoluțiilor teoretice în școlile din toată lumea, clarificând viitorilor profesori din preuniversitar specificul școlilor din estul Europei, cu separarea părții de știință în sensul occidental de partea ideologică.

Cunoașterea despre distribuția abordărilor teoretice în comunitățile de specialiști în științele mediului a ajuns atât de avansată în urma costurilor mici ale tehnicilor actuale de comunicare (Web of Knowledge, chestionare on-line, etc), care permit cercetarea lor factuală, încât a devenit simplu de ilustrat felul cum funcționează în mod real un domeniu științific, pe de o parte, și cum anume dintre abordările disponibile unele se stabilizează într-o viziune asupra lumii / mediului cvasi-omogenă specifică unei țări (prin intermediul conținutului manualelor școlare), pe de altă parte.

Nu toate țările optează în preuniversitar spre o viziune monolitică, dar la noi acesta e un dat istoric în urma dominației învățământului de stat. Deoarece nu există un caracter universal al modului de abordare a dezvoltării durabile, predarea dogmatică a acestor aspecte, sub forma unor adevăruri certe și definitive, poate crea dificultăți de adaptare la realitatea din alte țări.

Într-un orizont de timp de cinci – zece ani, predarea critică / analitică / comparativă a științelor mediului și problematicii dezvoltării durabile în universitățile românești va deveni probabil un standard, întrucât nu mai necesită un efort prohibitiv.

___

Note
[1] Dediu I. I., 2007, Tratat de ecologie teoretică: studiu monographic de sinteză – Fundamentals of theoretical ecology, Academica Națională de Științe Ecologice, Editura Phoenix S.R.L, Chișinău, pagina 518, cota BCU III 491029, pagina 518, paragrafe finale ale rezumului în limba engleză al tratatului [2] Referenți științifici Prof. dr Gheorghe Mustață, Iași, Prof. dr. Ionel Andriescu, Iași, acad. Alexandru Ciubotaru, Chișinău) (“Autorul aduce mulțumiri Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale al Republicii Moldova (ministru dr. habilitat dl Constantin Mihăilescu), fără susținerea căruia editarea lucrării noastre nu ar fi fost posibilă”).

___

Despre Virgil Iordache:

Predă și cercetează la Universitatea din București – Facultatea de Biologie, din 1993; este licențiat în biologie specializarea biochimie, doctor în ecologie pe probleme de ecotoxicologie și licențiat și în filosofie pe probleme de evoluția instituțiilor. Este autorul a numeroase cărți și articole, este directorul Centrului de Cercetare pentru Servicii Ecologice din Universitatea București. Este cunoscut pentru articolele de popularizare a științei, dar și pentru relația apropiată cu studenții.

 

Foto: Virgil Iordache Facebook

Total
6
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Educația din România în 2019 se scufundă sub nivelul pe care îl avea în 2009, arată Monitorul Comisiei Europene. Suntem la mare depărtare de țintele europene

România este sub media europeană la majoritatea indicatorilor-cheie din Educație, anunță oficial Comisia Europeană, care a publicat astăzi, 26 septembrie, Monitorul educaţiei şi formării pe 2019. Datele arată că educația…
Vezi articolul