Sănătatea mintală este o temă care îi preocupă pe copiii reuniţi la cea de-a 26-a ediţie a Forumului Naţional al Copiilor, care au şi formulat o serie de recomandări urgente, adresate autorităţilor, potrivit unui comunicat al Organizației Salvați Copiii România. Propunerile a peste 125 de copiii au fost adresate vineri în fața secretarului de stat în ministerul Educației, Sorin Ion, vicepremierului Oana Gheorgiu, ministrului muncii Dragoș Pîslaru, Helena-Omna Raicu – Preşedinte Autorității Naționale Pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și a altor reprezentanți de instituții, potrivit
Copiii cer autorităţilor acces la servicii de sănătate mintală, potrivit Organizației Salvați Copiii. În cadrul celei cea de-a 26-a ediţie a Forumului Naţional al Copiilor, aceștia au formulat o serie de recomandări urgente adresate autorităților.
Printre acestea să fie ajutaţi să petreacă mai puţin timp în faţa ecranelor şi mai mult timp în activităţi reale, și cer metode simple şi sigure prin care să poată cere ajutor și să raporteze când au loc abuzuri în şcoală, pentru că „metodele actuale de raportare nu funcţionează”, spun ei.
Adolescenţii raportează o deteriorare a sănătăţii mintale: anxietatea, dificultăţile de învăţare, abuzul de ecrane sunt frecvente în cazuistica psihologilor Salvaţi Copiii România.
- Aproape jumătate dintre copiii care au apelat la psihologii Salvaţi Copiii România, în 2025, sufereau de anxietate, depresie şi tulburare emoţională.
- Un sfert dintre copiii români se simt frecvent trişti (25%), în timp ce peste jumătate (56%) suferă des de oboseală.
Anxietatea este cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor care au beneficiat pe parcursul anului trecut de serviciile de terapie psiho-emoţională ale Salvaţi Copiii România, urmată de tulburarea emoţională, dificultăţile parentale (de pildă, divorţul părinţilor), tulburarea de învăţare, dependenţa de ecrane şi chiar abuzul de substanţe şi tentativa de suicid (un caz).
Printre principalele propuneri formulate se numără introducerea educaţiei pentru sănătate ca disciplină accesibilă tuturor elevilor, extinderea accesului la consiliere psihologică gratuită, dezvoltarea unor mecanisme simple şi sigure prin care copiii să poată raporta abuzurile sau bullyingul şi implicarea reală a elevilor în deciziile care îi privesc. Totodată, copiii îşi doresc mai multe activităţi dedicate dezvoltării emoţionale şi sociale, promovării relaţiilor sănătoase, prevenirii discriminării şi combaterii stereotipurilor de gen.
În ceea ce priveşte siguranţa online şi dreptul la dezvoltare personală, participanţii cer programe moderne de educaţie digitală, campanii despre utilizarea responsabilă a reţelelor sociale şi limitarea conţinutului manipulator sau nepotrivit pentru minori.
Copiii solicită, de asemenea, reducerea supraîncărcării şcolare, mai puţine teme şi mai mult timp pentru odihnă, hobby-uri şi activităţi recreative. Printre propunerile formulate se regăsesc şi dezvoltarea unor cluburi gratuite, spaţii moderne pentru sport şi relaxare, precum şi finanţarea activităţilor offline care să încurajeze socializarea directă şi participarea activă a copiilor în comunitate.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), sănătatea mintală este definită ca „acea stare de bine care le permite oamenilor să facă faţă provocărilor de zi cu zi, să-şi realizeze propriul potenţial, să înveţe şi să lucreze bine şi să îşi aducă aportul la dezvoltarea comunităţii din care fac parte”.
Principalele recomandări ale copiilor:
În ceea ce priveşte climatul şcolar şi dreptul la dezvoltare, ne dorim:
* relaţii pozitive: şcolile să permită ca profesorii şi elevii să poată oferi feedback unii altora într-un mod respectuos şi util; în şcoală să fie promovat deschis respectul, egalitatea de şanse şi relaţiile sănătoase între fete şi băieţi. Tinerii au semnalat lipsa educaţiei despre relaţii sănătoase, respect, consimţământ şi prevenirea relaţiilor toxice. Atitudinile unor băieţi faţă de fete arată nevoia unor discuţii mai clare şi mai constante despre egalitate, limite personale, comunicare şi responsabilitate în relaţii.
* metode simple şi sigure prin care să putem cere ajutor sau să raportăm când se întâmplă abuzuri în şcoală sau când sunt situaţii de violenţă sau bullying. Metodele actuale de raportare nu funcţionează.
* să fim ascultaţi şi implicaţi direct când se iau decizii care ne privesc.
* ca toţi copiii să aibă acces la consiliere individuală, inclusiv consiliere psihologică şi sprijin emoţional atunci când au nevoie, fără să depindă de acordul părinţilor.
În ceea ce priveşte educaţia pentru sănătate şi dreptul la informare şi protecţie, propunem:
* includerea educaţiei pentru sănătate ca disciplină care să fie accesibilă tuturor copiilor, din toate şcolile, la toate ciclurile de învăţământ, fără să existe o evaluare a cunoştinţelor. Vrem ca şcoala să ofere informaţii utile pentru viaţa reală: sănătate, relaţii, emoţii şi siguranţă. Educaţia pentru sănătate ar trebui să fie abordată constant şi aplicat.
* mai multe activităţi şi lecţii, chiar incluse în materia Educaţie pentru sănătate, care să adreseze: dezvoltarea abilităţilor sociale şi emoţionale, relaţii sănătoase, sănătatea hormonală, recunoaşterea abuzului, educaţia digitală, prevenirea bullyingului şi discriminării.
* fetele să aibă acces mai uşor la produse de igienă personală în şcoli. Produsele de igienă personală necesare fetelor sunt costisitoare, iar această problemă devine şi mai importantă în contextul inegalităţilor economice. Lipsa accesului la produse de igienă poate afecta demnitatea, sănătatea şi participarea egală a fetelor la viaţa şcolară.
* platforme online şi telefonice prin care să avem acces la informaţii şi resurse despre nutriţie, sexualitate, menstruaţie, relaţii pozitive, primul ajutor psihologic, recunoaşterea primelor semne ale adicţiilor, abuzului sau relaţiilor toxice.
Când vorbim despre respectarea dreptului la dezvoltare personală şi oferirea de oportunităţi de petrecere a timpului liber într-un mod pozitiv, ne dorim:
* timp pentru odihnă, hobby-uri şi dezvoltare personală; acum ne petrecem foarte mult timp făcând teme. Vrem un program şcolar mai echilibrat.
* să fim ajutaţi să petrecem mai puţin timp în faţa ecranelor şi mai mult timp în activităţi reale, adică să avem opţiuni: cluburi gratuite pe diverse teme, spaţii de petrecere a timpului liber prin sport, care să fie organizate în şcoli sau în apropierea şcolilor. În comunităţi şi şcoli să fie create spaţii moderne pentru joacă, sport şi relaxare.
* acces la consiliere psihologică. Accesul la terapie şi consiliere rămâne limitat, mulţi copii nu pot primi sprijin psihologic specializat pentru că familia nu este de acord sau, dacă este de acord, nu îşi permite servicii private. Pentru ca sprijinul psihologic să nu depindă de venitul familiei, este necesară decontarea consultaţiilor de terapie şi consiliere psihologică pentru copii, prin servicii gratuite sau subvenţionate, fără bariere birocratice excesive.
În ceea ce priveşte dreptul la protecţie şi siguranţa online, avem nevoie de:
* programe moderne de educaţie digitală şi adresarea siguranţei online ca o prioritate naţională.
* mai multe campanii şi discuţii despre cum folosim internetul şi reţelele sociale în siguranţă, precum şi promovarea şi finanţarea activităţilor offline care pot stimula interesul copiilor pentru sport, cultură şi socializare directă.
* informaţii clare despre efectele folosirii excesive a telefonului pentru copii, dar şi pentru părinţi, iar campaniile pentru adolescenţi să fie făcute şi pe platformele pe care le folosim noi – precum TikTok.
* un control mai bun, o limitare a reclamelor şi conţinutului nepotrivit, manipulator pentru copii. Copiii au semnalat inclusiv influenţa unor trenduri online care promovează atitudini negative faţă de femei şi comportamente discriminatorii.
„Cerem autorităţilor, profesorilor, părinţilor şi tuturor adulţilor să colaboreze cu noi şi să transforme aceste propuneri în măsuri concrete. Nu vrem doar să fim consultaţi formal, ci să fim consideraţi parteneri în construirea unei societăţi mai bune pentru copii şi tineri. Experienţele noastre pot ajuta la construirea unor politici mai bune, a unor şcoli mai sigure şi a unei societăţi în care fiecare copil să fie respectat, protejat şi sprijinit să îşi atingă potenţialul”, spun copiii participanţi la Forum.
Vineri, 29 mai, copiii dezbat propunerile lor cu reprezentanţii autorităţilor:
– dna. Diana Punga şi dl. Sorin Costreie, consilieri în cadrul Administraţiei Prezidenţiale
– dna. Oana Gheorghiu, viceprim-ministru – Guvernul României
– dl. Sorin Ion, secretar de stat – Ministerul Educaţiei şi Cercetării
– dl. Alexandru Rafila şi dl. Adrian Streinu Cercel – preşedinţi ai comisiilor pentru sănătate din Parlamentul României
– dl. Alexandru-Mihai Ghigiu şi dl. Ştefan Pălărie – preşedinţi ai comisiilor pentru învăţământ din Parlamentul României
– dna. Helena-Omna Raicu – Preşedinte ANPDCA
– dna. Andra Neamţu – director al Centrului Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, INSP
Ulterior, delegaţii de copii au programate întrevederi cu:
– dl. Dragoş Pîslaru – ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, ministru interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale
– dna. Diana Buzoianu – ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
„Având în vedere că tulburările mintale afectează aproape 10% din populaţia lumii, într-un moment sau altul al vieţii, sănătatea mintală este deja o problemă majoră de sănătate publică, la nivel mondial. În 2025 conform raportului World mental health today: latest data, peste un miliard de oameni la nivel global erau afectaţi de tulburări de sănătate mintală, anxietatea şi depresia fiind printre cele mai frecvente”, potrivit Salvați Copiii.
La nivel global, în 2025, OMS (Mental health of adolescents) estima că:
* 1 din 7 adolescenţi cu vârsta între 10-19 ani suferă de o tulburare mintală, însă acestea rămân în mare parte nerecunoscute şi netratate.
* Depresia, anxietatea şi tulburările de comportament se numără printre principalele cauze de boală şi dizabilitate în rândul adolescenţilor.
* Suicidul este a treia cauză de deces în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani.
* Bulliyngul este identificat drept factor major de risc pentru sănătatea mintală a adolescenţilor, fiind unul dintre principalii factori asociaţi cu: anxietate, depresie, automutilare şi abandon şcolar.
Adolescenţii cu afecţiuni mintale sunt deosebit de vulnerabili la excluziune socială, discriminare, stigmatizare (care afectează disponibilitatea de a solicita ajutor), dificultăţi educaţionale, comportamente riscante, probleme de sănătate fizică şi încălcări ale drepturilor omului. Tulburările de anxietate şi depresie pot afecta profund prezenţa la şcoală şi activitatea şcolară. Retragerea socială poate exacerba izolarea şi singurătatea. Depresia poate duce la suicid.
„Tulburările mintale se tratează şi se vindecă. Este necesară, însă, o schimbare de mentalitate: de la a ne fi ruşine să recunoaştem, la o abordare proactivă şi inclusivă din partea celor implicaţi.
Copiii sunt cei care ne avertizează că problemele emoţionale, cele legate de anxietate şi chiar depresie ar trebui să fie puse în discuţie şi soluţionate. Consecinţele neabordării afecţiunilor de sănătate mintală ale adolescenţilor se extind până la vârsta adultă, afectând atât sănătatea fizică, cât şi pe cea mintală şi limitând oportunităţile de a duce o viaţă împlinită ca adulţi”, atrage atenţia Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Totodată, există o mare îngrijorare cu privire la incidenţa comportamentului violent în rândul copiilor şi adolescenţilor. Această problemă complexă şi tulburătoare trebuie înţeleasă cu atenţie de către părinţi, profesori, profesionişti şi autorităţi.
Mai mult, expunerea la violenţă sau faptul de a fi victimă a unui comportament violent, abuz sau neglijare generează consecinţe negative complexe asupra dezvoltării copilului, cu un impact uriaş asupra sănătăţii mintale a copilului, după cum urmează:
* Consecinţe psihologice – efectele emoţionale imediate ale abuzului şi neglijării – izolarea, frica şi incapacitatea de a avea încredere – se pot traduce în consecinţe pe tot parcursul vieţii, inclusiv stimă de sine scăzută, depresie şi dificultăţi în relaţionare.
* Consecinţe şi dificultăţi comportamentale în timpul adolescenţei – copiii abuzaţi şi neglijaţi sunt cu cel puţin 25% mai predispuşi să se confrunte cu probleme precum delincvenţa, sarcina la adolescenţă, performanţe academice scăzute, consumul de droguri şi probleme de sănătate mintală, arată studii coroborate.
Potrivit unei recente anchete sociologice derulate de Organizaţia Salvaţi Copiii:
* Doar 3 din 5 copii afirmă că se simt frecvent fericiţi (des sau foarte des). Entuziasmul este şi mai puţin frecvent în rândul copiilor, în condiţiile în care aproape o treime dintre respondenţi (32%) spun că se simt entuziaşti rar sau foarte rar şi doar 39% trăiesc acest sentiment frecvent.
* Puţin peste 2 din 5 copii (43%) se simt încrezători în mod frecvent şi o pondere similară (42%) afirmă că li se întâmplă frecvent să se simtă plini de energie.
* Vârsta are un impact direct asupra frecvenţei stărilor pozitive. Elevii din ciclul primar afirmă că se simt într-o măsură semnificativ mai ridicată fericiţi, entuziaşti, plini de energie sau încrezători, comparativ cu elevii din ciclul gimnazial sau liceal.
* Un sfert dintre copii se simt frecvent trişti (25%), în timp ce peste jumătate (56%) suferă des de oboseală.
Copiii din urbanul mare spun că se simt des obosiţi în măsuri semnificativ mai ridicate comparativ cu cei din rural (60% vs. 42%), la fel copiii din ciclul liceal (65%) şi gimnazial (52%), comparativ cu cei din ciclul primar (29%).
* Neîncrederea şi teama sunt stări pe care le experimentează adeseori peste 1 din 5 copii (21% respectiv 20%).
Recomandările copiilor pot fi consultate pe site-ul Salvaţi Copiii.
DESCARCĂ Comunicatul de presă al Salvați Copiii
