Material susținut de eMAG și Fundația Nouă ne pasă

Abandonul școlar, redus cu până la 80% în școlile din mediul rural în care copiii la risc fac afterschool în centre speciale în care au și o masă. Gabriela Mihalache, profesoară de limba română: Învață mai bine pentru că nu primesc note, nu se simt stresați și pentru că își fac temele cu noi. Le-au crescut mediile la clasă cam cu un punct într-un an / Ce orar au

2.993 de vizualizări
Foto: Fundația Nouă ne pasă
Reducerea abandonului școlar, în medie, cu 80% în școlile care se confruntă cu această problemă în care sunt centre afterschool din cadrul programului „Nouă ne pasă”, este efectul derulării programului special conceput pentru elevii din medii defavorizate și în risc de abandon școlar. În plus, îmbunătățirea rezultatelor școlare este un alt lucru vizibil, spun profesorii care fac ore suplimentare cu acești copii, ore de educație personalizată, în cadrul centrelor.
  • Programul afterschool „Nouă ne pasă” se adresează elevilor pentru a preveni abandonul școlar. Programul funcționează din 2016, iar acum a ajuns în 84 de școli din 31 de județe. 2.422 de copii beneficiază de o masă caldă de 3 ori pe săptămână și de ore de limba română și matematică, în centrele organizate în școli, după ore, cu profesorii de la clasă. Profesorii sunt plătiți pentru activitățile pe care le fac în cadrul proiectului.
  • Elevii din centrele afterschool „Nouă ne pasă” participă gratuit la activități de trei ori pe săptămână, iar în zilele respective primesc o masă caldă la școală.

35 de copii de la Școala Gimnazială Călmățuiu, din județul Teleorman, stau de plăcere după orele de școală, înscriși în programul de afterschool al Fundației „Nouă ne pasă”. 10 elevi de clasele a III-a și a IV-a, restul, la gimnaziu învață la centru de afterschool. În proiect sunt implicați 7 profesori: doi la clasele primare și 5 la gimnaziu, care fac teme cu copiii după program. 

Orarul presupune minimum 3 ore de matematică și 2 de limba română pe săptămână. Copiii sunt testați la începutul fiecărui an școlar și la finalul fiecărui semestru. Profesorii notează datele despre activitatea centrului și progresul copiilor cu ajutorul un portal informatic pus la dispoziție de program. Foarte important, însă este faptul că nu se pun note, doar se înregistrează progresul elevilor. Este măsurată și prezența copiilor la școală și la cursurile afterschool. Rezultatele de până acum arată o creștere medie cu 1,5 puncte pentru copiii care au beneficiat 3 ani de acest program, potrivit datelor Fundației.

Gabriela Mihalache este coordonatoarea programului din Școala Gimnazială Călmățuiu, din județul Teleorman. Profesoara de Limba și literatura română spune că din cauza faptului că elevii de aici învață în sistem simultan, nu reușesc să depindă tot ce trebuie. 

Sistemul de învățământ simultan este atunci când nu sunt destui elevi de aceeași vârstă încât să se formeze o clasă, așa că un învățător sau profesor predă unei clase formate din elevi din ani de studiu diferiți. 

În tot sistemul de Educație, 111.755 de elevi de clasele primare și gimnaziale învață simultan, în anul școlar 2021-2022, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro. 

”Învățământul simultan este o nenorocire, (…) învățământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu la începutul anului trecut.

Mai exact, sunt 7.832 de clase cu elevi ce învață simultan în școlile din România, din care peste 7.200 în sate. Media este de 14 elevi pe o clasă de învățământ simultan, arată datele oficiale.

Sunt aproximativ 7.400 de cadre didactice care predau simultan la clasele primare și circa 2.400 de profesori, la clasele gimnaziale, potrivit datelor Ministerului Educației furnizate la solicitarea Edupedu.ro.

Dacă nu ar fi programul, s-ar duce acasă, ar lăsa ghiozdanul la intrare și a doua zi l-ar lua neatins

“La centrul afterschool facem temele, le explicăm ce nu au înțeles la ore, diferă modalitatea de predare pentru că sunt mai puțini elevi decât la clasă și înțeleg mai ușor. Mediile le-au crescut de la un 4-5, la un 6, cam un punct diferență, într-un an. Mai sunt probleme la scris și citit, avem copii cu un ritm mai greu de exprimare. Îi evaluăm prin teste separate, din program, și prin sarcinile de lucru de la clasă. Am lucrat și folosind calculatoarele. În pandemie, un lucru pozitiv a fost că am învățat să jucăm jocuri educative, teste online. Le place mult partea de calculator și joaca îi atrage să învețe”, spune profesoara. 

Ea își explică dezvoltarea copiilor prin acest program prin două mari avantaje: nu se dau note și faptul că la centru își fac temele împreună cu profesorii. 

“Avantajul de a fi mai puțini elevi în clasă și de a nu primi note se pare că îi motivează și pe acești elevi să învețe mai bine. Și elevii buni au teama de a nu greși. Eu mereu le spun copiilor să răspundă, suntem apropiați de ei, nu îi certăm dacă greșesc, dar simt această teamă la ei. 

Învață mai bine la afterschool pentru că provin din familii defavorizate, unde interesul pentru școală este redus. Dacă nu ar fi afterschoolul, s-ar duce acasă, ar lăsa ghiozdanul la intrare și a doua zi l-ar lua la fel, neatins. Nu ar face teme, nu îi verifică părinții și în plus, sunt alții solicitați la muncă în gospodărie și nu pot sta mult la programul nostru. De aceea cred că un mare succes este că elevii își fac temele la centru, cu noi. Programul „Nouă ne pasă” ajută la îmbunătățirea situației școlare a copiilor”, crede Gabriela Mihalache. 

“Dacă înainte de program. acum 2 ani, erau 10 elevi care renunțau la școală, acum sunt doar 2 în risc de abandon. În ultimii ani a scăzut și calitatea familiilor din zonă, sunt părinți cu grave probleme de infracționalitate.  

Copiii văd că dacă înveți și stai mai mult timp la școală se îmbunătățesc rezultatele. Nu mai vin de frică la școală, ci cu drag. Și noi avem timp mai mult la dispoziție să le explicăm că au alte șanse în viață dacă învață. Încercăm să le arătăm și alte exemple bune”, spune profesoara. 

Aceasta spune că este îngrijorătoare situația notelor care se tot degradează la evaluarea de la finalul clasei a VIII-a: ”În ultimii ani, avem o problemă cu notele la Evaluările Naționale, sunt tot mai mici. Dacă acum 7-8 ani ne gândeam cum să luăm cele mai mari note, acum ne gândim cum să treacă pragul de promovare.“

Centrul “Nouă ne pasă”, Școala Călmățuiu, județul Teleorman:

Aproape 390 de mii de elevi care au intra în clasa I în perioada 2003-2012, nu au mai ajuns să termine clasa a VIII-a, arată un raport oficial al Ministerului Educației. Este echivalentul populației unui oraș mai mare decât Iași, Cluj-Napoca sau Constanța. Analiza pe cohortă arată că elevii care au abandonat școala pe parcursul ciclurilor primar și gimnazial sunt catalogați drept „pierderi”. Cele mai mari rate de abandon sunt școlile din zona rurală. Anul școlar trecut, 2020-2021, de exemplu, 17,9% dintre elevii din mediul rural care au intrat în clasa I în 2012, nu au mai absolvit clasa a VIII-a, arată raportul citat.

În al doilea an de program afterschool al Fundației „Nouă ne pasă” este și centrul Școlii Gimnaziale Nr.1 Poienarii de Argeș, din județul Argeș. Acolo 8 elevi de clasele a IV-a până la a VII-a stau după ore, de 3 ori pe săptămână, la centrul aflat tot în școală, și fac activități și teme cu doi profesori și o învățătoare.

Din cauza pandemiei, uitaseră tabla înmulțirii

Copiii sunt aleși în programul Nouă ne pasă nu doar în funcție de notele mici, profesorii îi aleg pe cei despre care știu că au dificultăți cu învățarea din cauza sistemului simultan. 

“Inițial copiii nu voiau să vină și la afterschool, cu gândul că e prea multă școală că obosesc. Dar treptat au început să învețe, să le placă. Când am fost bolnavă și nu am putut face ore s-au supărat că nu am venit la ore”, spune Ana Maria Ivan coordonatoarea programului în această școală. 

“Copiii au evoluat mult de când stau peste program la afterschool. Le-au crescut rezultatele chiar și cu 2 puncte. Mai au probleme la teste, evaluări, acolo se blochează, trebuie să mai lucrăm la asta. 

De altfel, unul dintre motivele pentru care cred că acest program îi ajută este tocmai lipsa notelor. Nu este presiune pusă pe ei. 

Avem un club al elevilor unde avem tablă interactivă și jocuri și joculețe. Anul trecut, de exemplu, ne-am lovit de tabla înmulțirii, chiar și cei mari uitaseră ce au învățat, din cauza pandemiei. Așa că am căutat jocuri și am găsit ceva interactiv care să-i stimuleze, un joc cu un motociclist care putea să treacă mai departe doar dacă știa tabla înmulțirii. Am găsit tot felul de metode, mai degrabă vizuale decât să scrie. Facem aceleași jocuri și predăm la fel și celorlalți copii,“ spune profesoara de la Poienarii de Argeș.

Copiilor le place atât de mult aici. Sunt unii elevi care, deși nu sunt în program, au rămas la afterschool. Își luau un sandvis cu ei și stau și ei să învețe de dragul programului. Putem lucra diferențiat, copiii învață mai mult aici. 

Ajută și mesele gratuite oferite de 3 ori pe săptămână, sunt un avantaj, dar nu motivul principal”, subliniază Ana Maria Ivan. 

“Și părinții sunt încântați pentru că nu mai stau la teme cu ei. Dar nu toți gândesc așa. Din păcate 2 copii au fost retrași de la afterschool de mama lor, pentru că ajungeau prea târziu acasă și nu o mai puteau ajuta acasă la treburile casei,” mai spune cadrul didactic.

Clasele pregătitoare, I și a V-a, cu riscul cel mai ridicat de abandon școlar  

Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului. Abandonul școlar înseamnă că elevii renunță să mai frecventeze școala. 

Efectele abandonului școlar

Abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socio-economică precară, potrivit Comisiei Europene. Alți factori importanți sunt funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi.

Efectele abandonului şcolar se resimt pe termen lung asupra evoluţiei societăţii şi creşterii economice. Cei care au părăsit timpuriu şcoala au tendinţa să participe mai puţin la procesul democratic şi sunt cetăţeni mai puţin activi. Abandonul şcolar afectează şi procesul de inovare şi creştere, pentru că aceasta se bazează pe forţa de muncă competentă în întreaga economie, nu doar pe cea din sectoarele de înaltă tehnologie. Potrivit Comisiei Europene, „reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii de părăsire timpurie a şcolii ar permite economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion de tineri lucrători calificaţi”.

Centrele afterschool „Nouă ne pasă” înseamnă, practic, reducerea abandonului școlar. Pentru ca un copil să nu mai plece de la școală este nevoie de resurse. Oricine poate susține programul „Nouă ne pasă” cu o donație direct din aplicația sau de pe site-ul eMAG pe www.emag.ro/nouanepasa atunci când achiziționează un produs și poate astfel contribui la susținerea orelor de educație remedială pentru copiii cu risc de abandon școlar, însă poți adapta cum consideri că se potrivește mai bine.


2 comments
  1. >>Învățământul simultan este o nenorocire
    Învățământul simultan este o nenorocire pentru acest ministru incompetent. Uite ca exista solutii cum e afterschool-ul asta.

    >>ne-am lovit de tabla înmulțirii, chiar și cei mari uitaseră ce au învățat
    Mare nenorocire si asta :)). Uitarea e un fenomen natural, multi nu inteleg asta. Exista mijloace si metode de compensare.

    >>Copiii văd că dacă înveți și stai mai mult timp la școală se îmbunătățesc rezultatele
    Probabil ca nu asta e cauza. Asa gandeste ministrul incompetent Campeanu, nu un cadru didactic competent.
    Se imbunatatesc rezultatele pentru ca profii lucreaza diferentiat, pentru ca relatia prof-elev e mai buna, pentru ca copiii nu sunt cu burta goala etc.

    1. Pentru ca nu sunt 42 in clasa cum imi povestea o vecina ca e fiica-sa. 42!!!!!! Cu bune si cu rele. Uneori mai ales rele. Copiii nu au inteles nimic. Va spun eu ce au inteles, din gura unui elev la afterschool. Vin pentru ca le da bani si daca nu vin ii bat parintii. Care parinti nu mai au ce bea apoi. Vin pentru beneficii banesti, nu de drag de scoala. Trebuie sa invatam sa mai stimulam educatia cu pomeni si mite financiare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Studenții îi cer ministrului Educației masteratul didactic, minim 25% proporție pentru studenți în alegerea rectorilor și creșterea finanțării

Studenții îi cer ministrului Educației să pornească masteratul didactic, prin elaborarea planurilor de învățământ pentru acest ciclu. Alianța Organizațiilor Studențești (ANOSR) îi solicită ministrului Ecaterina Andronescu și să-și respecte poziția…
Vezi articolul

Proiect susținut de Complexul Educațional Laude-Reut

Despre muzica klezmer și rădăcinile ei românești, despre monumentele evreiești din Berlin, într-o nouă conferință online cu participare deschisă

Puțini mai știu astăzi că tradiția muzicală evreiască numită astăzi „klezmer” (cuvânt de origine idiș care înseamnă aproximativ „instrumente muzicale”) a fost puternic influențată de muzica populară românească. De exemplu,…
Vezi articolul

FOTO Costinești a rămas stațiunea Tineretului, dar și a păcănelelor, suvenirurilor kitschoase și a caselor de pariuri/ Cum arată astăzi cea mai îndrăgită stațiune din anii ’90, pe jumătate închisă la mijlocul sezonului

Costinești a rămas stațiunea Tineretului, dar și a păcănelelor, suvenirurilor kitschoase și a caselor de pariuri. Reporterii G4Media au fost în weekend în sudul litoralului, în cea mai îndrăgită stațiune…
Vezi articolul