Material susținut de Dove

Training deschis tuturor profesorilor, pe 17 mai, pentru a le învăța pe adolescente să se protejeze de sfaturile toxice din online. Psihologul Domnica Petrovai, partener în Programul Dove – Ai încredere în tine: Puterea de influență a profesorilor e mult mai mare decât a rețelelor de socializare

18.975 de vizualizări
Domnica Petrovai
Domnica Petrovai / Foto: Arhivă personală
Elevele de gimnaziu și liceu sunt asaltate pe rețelele de socializare cu mesaje toxice care promovează un tip idealizat de frumusețe, care le afectează comportamentul și atenția în școală. Însă nu ne putem lăsa depășiți de tehnologie, iar „profesorii au nevoie să conștientizeze puterea de influență pe care o au. Puterea lor de influență este mult mai mare decât puterea rețelelor de socializare”, atrage atenția psihologul Domnica Petrovai, într-un scurt interviu acordat Edupedu.ro. Partener în cadrul Programului Dove – Ai încredere în tine, Petrovai anunță că profesorii care vor să afle cum îi pot ajuta pe elevi să aibă încredere în ei înșiși, se pot înscrie la trainingul deschis pe care îl va susține online, pe 17 mai 2023. 

Potrivit unui studiu realizat în cadrul Programului Dove – Ai încredere în tine, pentru una din două fete, conținutul care idealizează frumusețea de pe rețelele de socializare duce la o stimă de sine scăzută. „Pentru a avea rezultate academice, ai nevoie să îți iei motivația din relația cu profesorul. Ca să ai mintea la ecuații, hai să vedem ce îți distrage atenția de la învățare acum, ce te preocupă, pentru că, până la urma urmei, este doar o oră, dar care clădește foarte mult”, a explicat pentru Edupedu.ro psihologul Domnica Petrovai. 

  • Pe 17 mai 2023, Dove organizează un training deschis gratuit tuturor profesorilor care doresc să implementeze Programul Dove – Ai încredere în tine la clasă. Trainingul face parte din campania #FărăSfaturiToxice privind sfaturile toxice din mediul online
  • Trainingul pentru profesori va fi susținut de Domnica Petrovai, psiholog clinician și psihoterapeut, partener al acestui program educațional, care a pregătit peste 3.600 de profesori pentru a susține ateliere despre încrederea în sine elevilor de la clasă, dar și pentru a pregăti alți profesori care doresc să organizeze ateliere pe tema încrederii în sine pentru elevi.
  • Trainingul se desfășoară online, are durata de 2 ore, în intervalul 19:00 – 21:00, iar participarea este gratuită și deschisă.
  • La final, fiecare profesor care participă va primi o adeverință care atestă parcurgerea acestui training, astfel încât să poată susține programul la orice clasă, oricând consideră că este necesar.
  • Oricine dorește să participe la acest training se poate înscrie prin formularul de pe acest link și va primi toate informațiile de care are nevoie: https://forms.gle/pTxGDHjEj4ozAkhf8 

Rep: Anul acesta, în cadrul Programului Ai încredere în tine, Dove lansează campania #FărăSfaturiToxice pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la sfaturile toxice din rețelele sociale și impactul pe care îl au asupra stimei de sine a fetelor tinere. Cu ce tipuri de sfaturi toxice sunt asaltați elevii, astăzi?

Domnica Petrovai: În primul rând, cred că este important să punctăm ideea legată de nevoile adolescentelor/adolescenților, și anume nevoia lor de acceptare, de a-și forma o identitate proprie, diferită, firesc, de a părinților lor. Pe de altă parte, au nevoie să simtă că aparțin unui grup de prieteni, ceea ce înseamnă că devin, din păcate, și vulnerabili la mesaje externe și pot cădea în această capcană de a considera că, mai degrabă, validarea externă care vine din standarde impuse de rețelele de socializare le oferă acceptare, încredere în sine și un sentiment de apartenență. 

Deci, marele pericol al acestor mesaje externe din rețelele de socializare este cel legat de nevoia unei validări de la terți, de faptul că sentimentul de acceptare este extern, nu este un sentiment pe care tu ți-l clădești, care vine dintr-o conectare profundă cu tine, dintr-o relație de siguranță și încredere cu părinții și un sentiment de acceptare în relația cu prietenii. 

Ce este foarte important este să înțelegem că acceptarea de sine sănătoasă și reală este rezultatul unui sentiment de siguranță personală care înseamnă granițe personale, relații de încredere cu ceilalți și nu doar validări din partea unor persoane, mai degrabă necunoscute, care propun standarde nerealiste, dar care, din păcate, au un impact foarte mare mai ales asupra adolescentelor și adolescenților, care sunt mai vulnerabili la aceste mesaje. 

Rep: Este neîncrederea în sine motivul pentru care vedem cu ochiul liber tot mai multe adolescente și tinere care pun în practică, pe chipurile lor, prin tehnici de machiaj sau chiar intervenții medicale, filtrele online pe care rețelele de socializare le vehiculează ca așa-zise standarde de frumusețe?

Domnica Petrovai: Firesc! Tocmai pentru că există acest gol de acceptare de sine sănătoasă și pentru că există nevoi emoționale neîmplinite, riscul ca mai ales adolescentele să fie influențate de toate aceste propuneri de soluții externe superficiale este foarte mare. Din păcate, aplicarea acestor propuneri nu face decât să amplifice neîncrederea și nesiguranța personală, care crește riscul anxietății și depresiei tinerilor, pentru că este ca și cum ai încerca să hrănești o nevoie emoțională cu o soluție nepotrivită. Faptul că, în acest al treilea an de desfășurare al proiectului Dove – Ai încredere în tine, vorbim despre toate aceste subiecte și despre cum le putem ajuta pe adolescente să aibă mai multă încredere în ele este foarte important. 

Are foarte multe beneficii faptul că acest proiect este deja prezent în multe școli și toți copiii unei clase, adolescenți/adolescente, parcurg și conștientizează impactul negativ al acestor influențe. Astfel, adolescentele înțeleg care este alternativa, cum să se simtă atrăgătoare și frumoase și ce înseamnă, de fapt, frumusețea reală. Fiecare copil este unic și are propria lui frumusețe. Frumusețea este foarte mult influențată de sentimentele de acceptare de sine; te simți frumos/frumoasă atunci când te simți bine în pielea ta, când te simți acceptat de prieteni, înțeles de părinți, văzut de profesori. Acceptarea te face să ai o imagine de sine mult mai bună și face ca influențele externe online să aibă un impact mai scăzut. 

Asta își propune proiectul: să le ofere adolescenților aceste resurse emoționale, aceste informații care îi protejează de influențele externe din online. Aceste influențe din social media încearcă să le ofere tinerilor un standard care nu este real și care, din păcate, creează și amplifică foarte mult nesiguranța, pentru că îi duce în zona de comparație. În momentul în care toate rețelele sociale transmit mesaje legate de frumusețe, apare comparația, iar comparația crește nesiguranța personală, trezește rușinea, care amplifică sentimente de tipul „nu sunt suficient de atrăgătoare, nu sunt suficient de frumoasă”, precum și nevoia de a ajunge la un anumit perfecționism promovat, imposibil de atins în mod firesc, și care le îndepărtează pe adolescente de conectarea profundă cu ele. Pentru că, în momentul în care devii din ce în ce mai vigilentă la care sunt noile tendințe care acoperă această formă de perfecționism, te deconectezi de tine: nu mai ești atentă la cum te simți, ce îți face bine și îngropi toate sentimentele de nemulțumire de sine, începi să crezi că frumusețea nu e o trăsătură pe care fiecare dintre noi o avem. Adolescentele/adolescenții din proiect află și înțeleg că frumusețea este, de fapt, rezultatul foarte multor calități pe care le are o tânără, calități care țin de personalitatea persoanei respective, de încrederea pe care ceilalți o au în ea; atunci când frumusețea se limitează doar la anumite aspecte fizice, apar o rigiditate și o limitare care creează foarte multă suferință. 

Domnica Petrovai / Foto: Arhivă personală
Domnica Petrovai / Foto: Arhivă personală

Rep: Cum le schimbă comportamentul la școală aceste sfaturi toxice despre frumusețe? Cum ajung aceste sfaturi toxice din online să interfereze cu orele școlare, cu activitatea de învățare și cu activitatea profesorului?

Domnica Petrovai: În primul rând, prin felul în care un adolescent se simte în propria piele. Motivația și capacitatea de învățare sunt influențate de cât de confortabil sau inconfortabil se simte elevul cu el însuși. Ai o anumită deschidere spre a învăța și spre a fi curios doar atunci când ai o stare de bine. Când, dimpotrivă, toate aceste mesaje de pe rețelele de socializare nu fac decât să-ți dea o stare de frică, de teamă, de nesiguranță, de rușine, atunci intri în stare de vigilență, nu de curiozitate, și crește sentimentul de frică de eșec, cresc temerile sociale: oare cum mă vor privi colegii dacă eu răspund la oră? Dacă fac o greșeală? 

Din păcate, conexiunea între felul în care se simt tinerii cu ei înșiși (apropo de conectare) și relația de învățare este directă și cu impact foarte mare. Ce știm este că motivația cea mai puternică a adolescenților pentru învățare vine ca urmare a unei relații de încredere și siguranță cu adulții din viața lor: profesorii și părinții. De aici își iau motivația. Învață pentru că se simt înțeleși, acceptați, simt că fac progres. Nu se simt inadecvați, cu sentimente de inferioritate și nesiguranță. 

Foarte mulți tineri au un mecanism de supra-compensare, în contextul mesajelor toxice legate de frumusețe: cu cât se simt mai nesiguri, cu atât investesc mai mult într-un soi de îmbunătățire a frumuseții, în funcție de ce li se recomandă online. Dar, cu atât mai mult, se îndepărtează de zonele în care încrederea ar fi rezultatul unui efort de învățare. E ca și cum eu aș crede, în mod greșit, că o să am încredere în mine dacă o să arăt într-un anumit fel, când, de fapt, adevărul este că am încredere în mine pentru că învăț lucruri noi, pentru că sunt curioasă, pentru că sunt supusă eșecului și văd că pot să îl depășesc, pentru că îi sprijin pe colegi, îi ajut, sunt apreciativă cu colegii, nu resping, nu critic. Deci, cu cât este mai mare nesiguranța, cu atât mesajele toxice au impact mai mare asupra învățării. Adolescenții, în loc să aibă acea minte curioasă și motivare intrinsecă pentru învățare și deschidere pentru profesor, sunt mai degrabă centrați pe sine, foarte nesiguri și cu o căutare permanentă de validări externe. Mesajele acestea toxice îți comunică: dacă arăți într-un anumit fel fizic, asta înseamnă că ai succes. Nu sunt încurajate, de exemplu, grija față de alții și efortul. Încrederea în tine vine ca urmare a unui efort pe care îl depui și nu ai rezultate imediate. 

În ceea ce privește profesorii, un lucru important este că adolescenții au nevoie de mentori, au nevoie de alți adulți care să îi influențeze, alături de care să își dezvolte personalitatea, diferit față de părinții lor. Și aici intervine rolul foarte mare jucat de profesori. În momentul în care profesorul oferă aceste informații, în momentul în care profesorul preia el discuția despre cum se clădește încrederea solidă în ei și ce fragilizează încrederea, aceste lucruri fac ca și relația elevilor cu profesorul să fie mai puternică, iar consecința este o disponibilitate a tinerilor pentru o învățare mai bună. Învăț mai mult alături de un profesor care simt că înțelege care sunt dificultățile și provocările prin care trec. Mă simt înțeles și mă face mai deschis să învăț, pentru că este un subiect extrem de important pentru adolescente și adolescenți, este vârsta la care se formează identitatea. 

Rep: Cum pot fi contracarate comportamentele și atitudinile declanșate de aceste sfaturi toxice și de aceste standarde nerealiste de frumusețe? 

Domnica Petrovai: Cred că un prim lucru important este tocmai această conversație despre ceea ce ne dă încredere în mod real, cum putem avea grijă de noi. Până la urmă, cea mai profundă grijă de sine vine ca urmare a unor granițe serioase pe care adolescenții le au în raport cu lumea din jur. Adică felul în care știu cum să se protejeze de aceste mesaje online și în care înțeleg semnificația reală a acestor mesaje. Primul pas este conștientizarea de către ei legat de ce ar putea să facă pentru a-și clădi o imagine de sine sănătoasă și pentru a identifica mesajele nepotrivite din rețelele de socializare. 

Al doilea mare beneficiu al programului este că această conversație se întâmplă cu toți colegii în clasă, așa că învață toți un anumit fel de relaționare cu sine. Ca urmare, apare și efectul de contagiune, în sens benefic: avem aceleași tipuri de conversație și scade probabilitatea să apară comparația între ei, micile agresiuni, cum sunt comentariile la adresa aspectului. Dacă ei conștientizează și au această conversație, dintr-o dată li se oferă din partea unui adult de încredere și o altă perspectivă, nu doar perspectiva promovată de rețelele de socializare. De la un mentor, va fi mult mai puternic mesajul decât față de ce se întâmplă în online. 

Nu suntem depășiți de tehnologie și profesorii au nevoie să conștientizeze puterea de influență pe care o au. Puterea lor de influență este mult mai mare decât puterea rețelelor de socializare. Din experiența mea clinică, fetele cele mai vulnerabile la mesajele din reviste, din rețele de socializare referitoare la standardele de frumusețe sunt cele care nu au nicio relație de încredere cu un adult semnificativ în viața lor. 

Foarte mulți părinți și profesori vin către noi cu această întrebare: cum îmi pot proteja copilul? Prin relația de încredere pe care o creezi, prin conversațiile pe teme care sunt relevante pentru ei. Relația de încredere și siguranță cu adultul este cea mai bună măsură de protecție. Adolescenții au încredere în anumiți profesori, pentru că deschid ei conversația pe subiecte relevante pentru ei și asta îi protejează, pentru că le oferă un reper. Iar reperul lor sunt adulții de încredere. 

Profesorii trebuie să iasă din starea de neputință care îi determină să creadă, în mod greșit, că nu ar avea puterea de a influența deciziile unor tineri. Avem această capacitate de a influența. Elevii au nevoie să se simtă ca aparținând unui grup și, dacă valoarea grupului este acceptarea, nu comparația, atunci ei vor simți nevoia să depună un efort să aparțină acelui grup. Pentru că adolescenții asta își doresc: să fie acceptați de colegi, să fie plăcuți, nu respinși, nu izolați, și să simtă cum adulții au încredere în ei. Cum le dăm noi sentimentul: eu cred în tine? Ascultându-le preocupările fără să le considerăm superficiale. Fără să considerăm că preocuparea pentru frumusețe este neserioasă, pentru că este de fapt un lucru de care avem nevoie cu toții. 

Rep: La ce să se aștepte profesorii care vor participa la acest training din 17 mai?

Domnica Petrovai: În cadrul trainingului, profesorilor li se vor prezenta toate materialele pe care le au la dispoziție – video, fișele de lucru, ghidurile pentru profesori – și vom parcurge împreună toate activitățile pe care ei le vor realiza cu adolescenții la clasă. Voi da răspunsuri la întrebările frecvente pe care le au adolescenții pe temă. Sunt multe întrebări, iar una dintre provocările profesorilor este această temere că sunt unele la care nu au răspuns. E firesc să existe întrebări la care nu avem răspuns și este în regulă. În training, eu o să răspund la cele mai frecvente întrebări pe care le-am primit până acum de la profesori, iar participanții au această oportunitate să îmi adreseze și direct nelămuririle, curiozitățile pe care le au, dincolo de materialele prezentate. 

Rep: La ce disciplină pot fi prezentate elevilor, de către profesori, materialele din cadrul proiectului?

Domnica Petrovai: Materialele pot fi prezentate la orice oră își doresc ei. Poate fi o oră în care au un anumit moment mai relaxant și simt nevoia să integreze aceste informații, în ora de dirigenție sau în Școala altfel. În momentul în care consideră că este oportună reconectarea adolescenților cu ei înșiși. Recomandarea este să reia periodic această conversație în momentul în care observă că copiii au crescut, au alte preocupări, văd schimbări în comportamentul lor, poate mai multe tachinări, conversații legate de aspect fizic. Dar recomandarea ar fi ca cel puțin o dată pe an să creeze acest context pentru a readuce în discuție ideea de încredere și, foarte important, să conștientizeze că această conversație clădește o încredere și mai puternică între profesori și adolescenți, care îi va motiva diferit pentru învățare. 

Pentru a avea rezultate academice, ai nevoie să îți iei motivația din relația cu profesorul. Ca să ai mintea la ecuații, hai să vedem ce îți distrage atenția de la învățare acum, ce te preocupă. În loc să ignorăm preocupările lor și să le minimalizăm, cel mai înțelept este să le aducem în conversație, pentru că până la urma urmei este doar o oră, dar care clădește foarte mult. Un beneficiu pentru profesori este că vor percepe faptul că elevii se vor raporta diferit la ei: uite, este doamna profesoară care a adus în discuție un subiect atât de important pentru noi, simt că îi pasă! 

Ceea ce am observat la toate trainingurile este o foarte mare dedicare a profesorilor pentru nevoile reale ale adolescentelor. Sunt oameni care sunt foarte atașați de copii și au nevoie să știe cum să îi sprijine, își doresc să aibă instrumente potrivite pentru nevoile lor. 

Se pot înscrie și profesori care au mai participat, pentru că trainingul de acum aduce în discuție și aceste mesaje toxice din rețelele de socializare, deci aduce un subiect nou. 

Din fericire, primesc feedback de la profesorii care deja au trecut prin training și oamenii încep să vorbească despre lucrurile bune pe care le fac și apreciez foarte mult că fac acest lucru. Relația dintre profesor și adolescent devine o relație de colaborare mult mai bună, cu impact și pe influența învățării, scad agresivitatea, micro-agresiunile din clasă, ceea ce ne dorim. 

Rep: Sunteți psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv comportamental, fondatorul unei companii și coordonator și co-autor al Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului din România. Care este drive-ul dumneavoastră în acest proiect în care invitați profesorii și școlile? De ce vă implicați?

Domnica Petrovai: În primul rând, mă implic pentru că eu cred foarte mult în a-i sprijini pe tineri să aibă o relație mult mai bună cu sine, fără critică, fără ură de sine. Dacă ne uităm la date, multe tinere și femei încă au o imagine de sine atât de distorsionată și de negativă, care duce la foarte multă suferință. Motivația mea vine din simplul fapt că sunt femeie și îmi doresc să sprijin alte femei, ca tinerele să se placă pe sine și să aibă grijă de sine. Sunt mamă a două fete, știam de proiect înainte ca el să fie implementat în România și mi-aș fi dorit foarte mult ca și fetele mele să aibă acces la un astfel de program, pentru că am văzut pe propria piele cât de dureroasă este neacceptarea, neîncrederea legată de propriul corp, invidiile care apar, din păcate, în relațiile dintre multe femei. Și un alt lucru care m-a motivat foarte puternic este această idee de proiect pe termen lung, cu intervenții mici, cu resurse bine documentate, cu un impact foarte mare. Cred ca acest tip de conversație cu un impact atât de mare mă motivează foarte mult să contribui, pentru că realizez că, dacă am avea mai multe astfel de proiecte, am trăi cu mai puțină suferință. 

Informații de background
  • Organizatorii atelierelor încurajează orice director de școală sau profesor care vrea să aducă atelierele din programul Dove – Ai încredere în tine elevilor săi să scrie la adresa de e-mail contact@aiincredereintine.ro, pentru a afla care sunt pașii necesari implementării programului.
  • Materialele Dove pot fi consultate și descărcate de aici (Resurse școlare pentru atelierul de creștere a stimei de sine)

Începând din 2004, Dove implementează la nivel global programul educațional Dove – Ai încredere în tine, un program care își propune să crească și să consolideze încrederea în sine a copiilor și adolescenților.

Lansat în România în 2021, programul Dove – Ai încredere în tine a ajuns până în prezent la aproape 40.000 de adolescenți din țară, cu ajutorul partenerilor World Vision și Wellbeing Institute. Programul este sprijinit de către Ministerul Educației pentru a putea fi implementat la nivel național, peste 3.600 de profesori beneficiind de traininguri realizate în cadrul acestui proiect. 

În cadrul programului Dove – Ai încredere în tine, tinerii, părinții, profesorii sau asociațiile de tineret pot beneficia gratuit de diverse resurse educaționale – articole, clipuri video, ateliere, ghiduri – prin care aceștia pot învăța mai ușor cum să aibă încredere în ei, cum să se iubească, cum să facă față bullyingului sau provocărilor pe care social media le aduce în viețile lor. Toate resursele necesare pentru a iniția și susține discuțiile despre stima de sine, sunt disponibile online pe https://www.dove.com/ro/incredereintine.html

În cadrul programului sunt realizate traininguri periodice pentru profesorii din toată țara, astfel încât cât mai mulți dintre cei care predau la gimnaziu și liceu să poată să includă în discuțiile lor cu adolescenții și temele din program, cu scopul de a susține creșterea încrederii în sine a adolescenților.

Potrivit raportului Dove Ai încredere în tine și social media (aprilie, 2022) condus de Edelman DXI în parteneriat cu profesorul Phillippa Diedrichs:

  • 2 din 3 fete petrec mai mult de o oră pe zi pe rețelele de socializare, ceea ce este mai mult decât petrec cu prietenii în persoană.
  • Pentru 1 din 2 fete adolescente, social media este primul loc în care caută sfaturi de frumusețe. Sfaturile de frumusețe le umplu feed-urile, dar, din păcate, nu toate sunt pozitive.
  • Pentru 1 din 2 fete, conținutul idealizat despre frumusețe de pe rețelele de socializare duce la o stimă de sine scăzută.
  • 7 din 10 fete spun că s-au simțit mai bine după ce au renunțat să urmărească conținut idealizat despre frumusețe pe rețelele de socializare.

Anul acesta, Dove lansează, în cadrul programului său „Ai încredere în tine”, campania #FărăSfaturiToxice, prin care încurajează adolescenții să își definească propriile standarde de frumusețe, invitându-i să nu mai urmărească sursele care le afectează stima de sine și care îi fac să nu se simtă bine cu ei înșiși. 

Programul Dove – Ai încredere în tine a invitat părinții și tinerii la o discuție despre sfaturile toxice de înfrumusețare din social media. Părinții au fost surprinși să descopere formele pe care le îmbracă acestea și conținutul la care sunt expuși tinerii în fiecare zi. Materialul video Influența toxică asupra frumuseții autentice: un experiment Dove poate fi vizionat aici:

80% dintre fete ar dori ca părinții lor să discute cu ele despre gestionarea sfaturilor toxice de frumusețe din social media. Specialiștii implicați în Programul Dove – Ai încredere în tine au dezvoltat resurse și instrumente validate academic pentru a ajuta părinții să aibă aceste conversații și să își susțină copii în inițiativa acestora de a-și „detoxifia” feed-urile din social media, punându-le la dispoziție un ghid cu 4 pași simpli:


7 comments
  1. zi de zi mă uit la învățătoarele din școala unde învață fiica mea, și pe unele îmi e aproape jenă să le privesc. cocoțate pe tocuri de 10-15 centrimentri, chinuindu-se sa pășeasca printre găurile din asfalt. cu părul roz sau albastru. machiate strident, cu unghii mai lungi decât degetele, îmbrăcate cu haine mulate. ce exemplu pot oferi asemenea persoane unor adolescente? cum poți să îi spui unei copile că la școală trebuie să te îmbraci decent, că aspectul fizic nu contează, etc, când chiar învățătoarele/profesoarele lor se îmbracă și aranjează așa cum o fac, și ele pun preț pe aspectul fizic (și încă pe unul de prost gust?). sunt foarte dezamăgită de aceste cadre didactice și nu cred că este școala fiicei mele o excepție.
    Adevărul este că până și profesoarele au capcana asta a superficialității despre care e vorba in articol, așa că slabe șanse să ajute chiar ele tinerele de azi sa se salveze pe sine

    1. Poate ati ales greșit școala pentru fiica dvs.
      Baiatul meu a avut educatoare,învățătoare si profesori/profesoare imbracate modest si cu preocuparea de baza,instruirea copiilor.
      Si a fost numai la grădiniță ,scoala,liceu,de prestigiu.
      La liceul cu clasele 0-12 la care predau ,toate învățătoarele si profesoarele sunt îmbrăcate decent .
      Si eate vorba de un liceu central si foarte solicitat .
      Nu stiu unde ati găsit cadre didactice atat de superficiale si prospere.
      Sau poate asa le vedeti dvs.

      1. nu știu cum sunt alții, dar eu nu am “ales” școala fiicei mele ca pe merele de la aprozar. am înscris -o la școală la care sunt arondată. foarte bună treabă cu școală 0-12 foarte “solicitată”. partea de liceu este parte de liceu, dar gândul că unii își înscriu copiii la școală primară de care NU aparțin pentru că școala este “solicitată”, mi se pare o parte mare din problema sistemului nostru de învățământ. în școlile bune și “solicitate” e o îngrămădeală ca la metrou în orele de vârf, și probabil rost de triat “solicitanții” după cât oferă, iar la școlile de cartier rămân cei puțin oameni corecți care nu consideră firesc să îți înscrii copilul la școala “solicitată” de care nu aparții și…desigur, profesorii slabi.
        este ideal! felicitări că “predați” in acest sistem!

        PS: frumusețea și, poate, (in)competența, sunt in ochii privitorului, dar tocurile de 15 cm afundandu-se în gropile de pe asfalt, părul ROZ și BLEU, hainele mulate și decoltate nu sunt relative, sunt și gata. “așa merg lucrurile”, vorba lui Vonnegut.

      2. Cred că ați vrut să scrieți, îmbrăcate decent, elegant nu modest. Niciun cadru didactic nu ar trebui sa să îmbrace modest. In acest caz modestia nu reprezintă o calitate.
        Cât despre cele spuse de mămica elevului de la școala generală, din păcate lucrurile au scăpat de sub control în această privință in majoritatea școlilor, din nefericire.

        1. Nicio profeaoara nu ar rezista pe asemenea tocuri zi de zi. A nimerit probabil vreun cerc sau inspectie de grad, unde trebuie sa fii mai elegant. Si a-propos, am fost la un cerc si doamna, care avea o pregatire exceptionala, recunosc, mult peste a mea, avea parul vopsit turcoaz, un turcoaz curat, doamna de o eleganta si prestanta… Faza cu mulatul e subiectiva. Mulati imi sunt si mie jeansii, mulata imi sta si bluza pentru ca sunt cam plinuta si nu sta nimic larg pe mine. Cat despre decolteu, nu cred ca ar fi continuat sa predea profesoarele cu sanii la vedere fata de elevi. In secunda doi intervenea un director, un parinte, nu se perpetua obiceiul. Mie imi suna aici a invidie si rautate. Nu te teme, draga doamna, jumatate dintre noi cel putin ne imbracam cu bani putini, de pe la second hand sau magazine modeste. Nu mai fiti invidioasa!

          1. parca nici nu știi ce să răspunzi la un așa comentariu. sunteți desprinsă parcă prin bancul cu camila și “așa ceva nu există”. dacă dumneavoastră nu puteți să stați pe tocuri X ore, înseamnă că nu există femei/profesoare care vin pe tocuri la școală? sau pe platforme, la fel de ridicole?
            tot ce am descris este valabil într-o școală din București
            și mătușa mea se vopsea cu castane sau nu mai știu cu ce, acum 40 de ani, și avea părul mov. că putem numi câteva persoane cărora culoarea stridentă a părului nu le ia din prestanță ci le da un aer de originalitate sau de distincție este una. să adopți moda adolescentelor ca profesoară este absolut ridicol. mai lipsește să le vezi și pe ele cu cercel în nas cum aveau vacile bunicii mele…

            altfel, azi sunt zeci de magazine cu haine de calitate și prețuri foarte mici. mi se pare că incercati sa pozati in victimă spunând că va îmbrăcați de la second hand.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Cum îți gestionezi emoțiile

VIDEO Nu există diferențe între băieți și fete în inteligență sau în domenii cognitive specifice care să fie relevante pentru o carieră în IT – Andrei Miu, profesor de neuroștiințe cognitive

Diferențele între sexe nu există, în inteligență, spune Andrei Miu, profesor de neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la Universitatea Babeș-Bolyai. Acesta spune că ipoteza dominantă astăzi este cea a „similarității…
Vezi articolul

Elevii refugiați pot participa la cursuri de inițiere în limba română, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial / Plata profesorilor se face din bugetele unităților de învățământ care organizează cursul – document

Minorii și tinerii peste 18 ani care au dobândit o formă de protecție internațională pot participa la cursul de inițiere în limba română, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial.…
Vezi articolul