Educație Știri

Pentru prima dată mediul de afaceri propune un set de 43 de rezolvări pentru problemele din Educație. Măriuca Talpeș, CDR: An de an păcălim copiii prin notarea de la ore

Citire în 12 min
Un set de 43 de măsuri a fost lansat de Coaliția pentru Dezvoltarea României, o organizație a mediului de afaceri din care care fac parte cele mai mari și importante organizații de companii din România. Propunerile răspund nevoilor universităților, potențialilor studenți, mediului de afaceri dar și profesorilor și elevilor, potrivit documentului prezentat la conferința ”Educația în cifre”.

După ce au analizat situația sistemul de învățământ prin parametrii precum absenteismul elevilor și profesorilor, analfabetismul funcțional, migrația și abandonul școlar, salarizarea din Educație și atractivitatea profesiei de profesor, reprezentanții Grupului de lucru Educație din Coaliția pentru Dezvoltarea României au prezentat măsuri legate de formarea profesorilor, schimbarea evaluării, schimbarea sălilor de clasă prin remobilare și prin regândirea spațiilor.

Analiza începe cu învățământul preuniversitar pentru că „de acolo pornesc toate problemele”, potrivit prezentării. Notarea trebuie revizuită sau înlocuită, susțin reprezentanții CDR. ”Diferența între notele de la clasă și notele de la examen este foarte mare. An de an noi păcălim copiii prin notarea de la gimnaziu. Am la clasă un copil cu 7, dar el ia la examen de fapt 4. Este o problemă cu care unii dintre părinți s-au revoltat”, a declarat Măriuca Talpeș, reprezentant CDR.

Suntem singura țară din lume care avem un punct din oficiu și în care avem notă la purtare”, au spus reprezentanții Grupului pentru Educație al CDR.

Structura și forma evaluărilor naționale sau a Bacalaureatului au fost și ele propuse pentru schimbare, în viziunea mediului de afaceri. ”După cum ați observat notele la matematică sunt tot mai mici, dar subiectele nu sunt atât de grele. Întrebarea este copiii sunt de vină? Nu. Inclusiv structura examenului – înainte de Revoluție erau 9 itemi, iar acum sunt 18 întrebări. Deci este un examen maraton. Am schimbat examenul de la a pune accent pe rezolvarea și gândirea unei probleme, spre replicarea unui algoritm învățat la clasă. Copiii trebuie să primească probleme noi, de rezolvat în fiecare zi, exact ca în viața de zi cu zi”, a mai declarat Măriuca Talpeș.

Școala românească produce niște adulți care pleacă din ea cu atâta scârbă încât nu mai vor niciodată să se întoarcă acolo”, a declarat Elena Lotrean, membru în Grupul pentru Educației al CDR, care a mai sus că  ar ”vrea să schimbăm miza evaluării – în momentul acesta învățăm pentru note”.

Iată care sunt propunerile Coaliției pentru Dezvoltarea României:

Învățământ preuniversitar

A1. Obiectiv: Formare iniţială de calitate înaltă a cadrelor didactice.

1. Alinierea programelor de formare cu standardele europene (prevăzute în lege în majoritatea statelor).
2. Selectarea riguroasă la intrarea la cursurile de pregătire pentru profesori și la absolvire.
3. Accent pus pe practică pedagogică și stagii de lungă durată. Marirea numărului de ore de practică pedagogică de la 2 semestre cât este acum la 6 semestre – practica pe toată perioada școlarizării. Aceste stagii de practică pot fi efectuate atât în țară cât și în străinătate pe baza acordurilor de parteneriat cu instituții de educație similare.
4. Un număr redus de facultăți din țară care să organizeze departamente de pregătire pentru profesori.
5. Doi ani de stagiu ca profesor asistent. Profesorul asistent va lucra în clasa celor mai buni profesori din învățământ și va participa la toate activitatile acestora – de la orele de predare, la sedințele cu părinții excursii, comisii în școală, etc.
6. Revizuirea criteriilor de acces și ieșire din profesie – meseria de profesor e prea valoroasă ca să nu avem oameni dedicați dezvoltării permanente a acestora, cum le arătăm că merită să fie aleși și dezvoltați – politică națională de susținere a profesiei de dascăli cu profesionisti – HR, coach, mentor etc.
7. Înființare de centre locale cu profesori suplinitori calificați care pot să înlocuiască profesorii absenți din școli pe o perioada scurtă, medie sau lungă. Scopul acestora este menținerea calității educației și in absența din varii motive a profesorilor de la clasă.

A2. Obiectiv: Formare continuă a cadrelor didactice – formare pe tot parcursul carierei

1. Formarea continuă a profesorilor să cuprindă cel puțin 3 zile de formare continuă, oblicatorii, in fiecare an de profesie. Este necesar ca formarea să se reflecte și în
activitatea de la clasă: o propunere ar fi ca acordarea creditelor să se facă în 2 etape: 1. absolvirea cursului în urma unui test de evaluare; 2. prezentarea unui proiect, a unor imagini, fotografii, inregistrari video pe parcursul a 3-6 luni care să demonstreze aplicarea la clasă, în practică a tehnicilor/metodelor discutate la curs
2. Din 3 în 3 ani profesorii participă la formări cu conținut pedagogic aferente ultimelor noutăți din domeniu
3. Sunt încurajate schimburile dintre profesori, de tip job shadowing, fie în cadrul aceleiași școli, fie în școli partenere din oraș sau din alte orașe.

A3. Obiectiv: Regândirea sistemului de evaluare a elevilor și profesorilor.

A3.1. Evaluarea elevilor

1. Evaluare pentru învățare – revizuirea sistemului de notare prin adoptarea unuia bazat pe feedback, creștere și motivare a elevilor. Nota e formata din 3 aspecte – academic (cunostinte), efort (abilitati) si comportament (atitudini), se propune eliminarea totală a notei la purtare.
2. Standardizarea notării, a evaluarii elevilor la clasă: care este nivelul minim de cunoștințe/competențe pe care trebuie să le aibă elevul pentru a trece clasa, la fiecare disciplină?
3. Eliminarea notei de la gimnaziu în calculul mediei de admitere – notele trebuie să reflecte nivelul real al elevului – analfabetismul funcțional trebuie depistat din timp, nu camuflat sub note nejustificate.
4. Toleranta 0 la furt/ copiat – obligatoriu pentru formarea caracterelor.

A3.2 Evaluarea profesorilor

1. Criterii clare de intrare în profesie, parcurgerea programului de formare inițială și selectarea vocațională a candidaților
2. Luarea în considerare mai ales a rezultatelor la clasă ale profesorilor în evaluarea acestora anuală
3. Criterii clare de ieșire din profesie a acelor profesori care nu se ridică la standardele de calitate ale profesiei
5. Toleranta 0 la furt/ copiat – formarea caracterelor.

A4. Obiectiv: Reducerea analfabetismului funcțional și promovarea literației.

1. Programe cât mai variate de îndrăgire a lecturii începând cu clasa 2a.
2. Elaborarea unor programe de diagnostic și remediere a analfabetismului funcțional și formarea a cel puțin unui profesor în fiecare școala, care va deveni specialist în recuperarea elevilor cu dificultăți de citire/ învățare.
3. Programul de remediere trebuie să fie atractiv, cu multe elemente de învățare prin joc, să răspundă nevoii de lucru diferențiat și individualizat. Intrarea în program e temporară și deschisă oricărui copil. La sfărșitul programului elevul trebuie să știe să citească și să înțeleagă un text potrivit vârstei lui.
4. Programe remediale de vară – la finalul fiecărei clase în primar – test de evaluare a textului scris/citit/vorbit și cei care nu sunt la standard să intre în programul remedial – prevenție/ intervenție coerentă pentru literație.
5. Accent mai mare pe rezolvarea de probleme, gândire critică, gândire creativă la clasă, dar și la examenele de evaluări naționale II, IV, VI, VIII.

A5. Obiectiv: Reorganizarea școlii ca să fie compatibilă cu noile realități economice și sociale.

1 Regândirea structurii anului scolar, a orarului copiilor și a vacantelor în funcție de necesitătile societății contemporane și a economiei (să susțină economia națională) – prelungirea cu cel puțin 4 săptămâni a anului școlar, vacanțe diferențiate pe zone geografice.
2 Regândirea spațiilor de învățare: clasa și scoala să aiba spații plăcute copiilor, de
lectură, pentru pasiuni, mici grădini, coțtul pasionaților de știință și tehnologie, etc.
3 Introducerea în școli a cantinelor – aceste cantine pot servi drept laborator pentru clasele duale HORECA și pot funcționa în sistem catering pentru școlile care nu au spații de pregătire a hranei calde.

B. Învăţământul profesional, tehnic şi dual- legătura cu piața muncii
B1. Obiectiv: Cresterea atractivitatii invatamantului si reputatiei invatamantului tehnic

1. Campanie la nivel național pentru creșterea interesului tinerei generații de învățare a unei meserii.
2. Exemplele de bune practici să fie promovate pe websiteurile de școlilor, inspectoratelor școlare, etc, susținute de cifre de angajabilitate.
3. Crearea unui grup de elita al Colegiilor Tehnice similar celor al Colegiilor Nationale.
4. Unitatile de invatamant tehnic si profesional isi vor promova activ specializarile disponibile
5. Creșterea numărului de consilieri școlari în ciclul gimnazial pentru a asigura traseul cel mai potrivit fiecărui elev. Instruirea acestora pentru a prezenta oferta educationala din regiune in mod echilibrat : tehnic vs. Teoretic.
6. Introducerea transparentei in traseul copiilor de la scoala la profesie in REVISAL – sa avem transparenta pe angajabilitatea din scoli (sa poata fi corelat traseul profesional in viata cu tipul si nivelul de educatie primite) –demonstrarea cresterii angajabilitatii din IPT ar atrage dupa sine atractivitatea invatamantului tehnologic

B2. Obiectiv: Corelarea locurilor din invatamantul tehnic si dual cu nevoile reale ale pietei

1. Cifrele de școlarizare în învățământul tehnologic sa fie bazate pe nevoia pieței muncii din regiune, prin consultarea reală a operatorilor economici relevanți. Scoala are un rol activ in acest proces: cartografiaza anual companiile active in regiune si se pliaza pe nevoile concrete de specializari ale acestora; Scoala este flexibila si isi adapteaza planurile de invatamant conform cerintelor pietei muncii din regiune.
2. Crearea in mod prioritar de specializari in zona tehnologiilor avansate si renuntarea cat mai repede la specializari din ce in ce mai putin cerute pe piata muncii. Este necesara revizuirea impreuna cu mediul privat a intregului portofoliu de meserii pentru care sunt pregatiti tinerii astazi in scolile profesionale si liceele tehnologice.

B3. Obiectiv: cresterea calitatii invatamantului tehnic

1. Formarea cadrelor didactice implicate în învățământul dual si tehnologic pentru a putea asigura complementaritatea între ceea ce se predă la școală și practica efectuată la operatorii economici.
2. Școala – actor proactiv în a indentifica operatorii economici care au capacitatea de a oferi cadrul de formare de calitate (tehnologie; tutore de practică) ;
3. Parteneriate reale școală – operatori economici în beneficiul unui învățământ profesional de calitate; Companiile care investesc in dotarea scolilor sa aiba un cuvant important de spus in administarea scolii prin dobandirea unui numar important de locuri in consiliile de administratie ale scolilor.
4. Resursele educationale folosite in procesul educational tehnic sa fie construite impreuna cu companiile interesate.
5. Este importanta cresterea ponderii practicii vs teorie la examenele de absovire si implicarea companiilor cu care liceele/scolile profesionale au lucrat in procesul de examinare.
6. Posibilitatea organizării învățământului dual și pentru calificări de nivel 4 si 5. Posibilitatea ca ruta educațională a acestor copii să continue cu programe universitare (vezi Universities of Applied Sciences din Finlanda)
7. Verificarea și autorizarea operatorilor economici care solicită școlarizarea elevilor în sistem dual;
8. Prioritate la cazare pentru elevi în internatele școlare; implicarea administrației școlilor în dotarea modernă a atelierelor.

B4. Obiectiv: Cresterea numarului companiilor implicate si a calitatii implicarii in sustinerea invatamantului tehnologic.

1. Clarificarea rolului Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Învățământ Dual.
2. Intelegerea meseriilor, vizite de studii in companii, vizite ale angajatilor de top din companii in scoala sa devina parte integranta din consilierea in cariera. C. Învățământ Universitar
1. O mai bună corelare a ofertei educaționale cu cerințele actuale ale pieței muncii, în considerarea tendinței de globalizare (prin adaptarea programei de învățământ și a specializărilor academice);
2. Încurajarea proiectelor de asociere de tip “dual degree” și înființarea de centre de cercetare știintifică universitară în asociere cu entități private – dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului superior prin prioritizarea refacerii capacității și imaginii învățământului superior românesc pentru a redeveni un centru educațional regional de excelență – un “hub” academic – (așa cum era considerat în perioada 1970-1990 când atrăgea un număr semnificativ de studenți străini din zone extra-europene, cu precadere la specializările Medicină și Inginerie, de ex.: industrie grea, exploatari petroliere, construcții de mașini, etc.). Concret, obiectivul ar putea fi atins (și) prin încurajarea deruării programelor de asociere între centre universitare românești și străine, conform modelului “dual degree”. Inițiativa se aplică la scară largă în majoritatea țărilor europene, constituind o abordare academică modernă în mediul concurențial generat de globalizare.

Aceaste programe răspund nevoilor:
• universităților (al căror număr de studenți este în scădere semnificativă și constantă); • Potențililor studenți (care au, astfel, acces la programul educațional dorit fără a suporta costul relocării) • mediului de afaceri (universitățile putând înființa centre de cercetare știintifică în asociere cu societățile comerciale în zone care presupun costuri logistice și de personal reduse).

3. Schimburi de experiență între profesorii din universități și specialiști din companii – profesorii merg în vizita la companii și țin lectures/seminarii și invers, cei din companii vin la facultăți și țin prezentări/workshop-uri.

Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României:

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), una dintre cele mai importante inițiative ale mediului de afaceri din România, reunește reprezentanți ai investitorilor români și străini în România și este condusă de un Consiliu Director format din președinții și vicepreședinții a opt asociații de business: Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) și Confederația Patronală Concordia (CPC). Coordonarea Coaliției este asigurată prin rotație de către unul din membrii Consiliului Director, pentru o perioadă de șase luni.

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Comparație de subiecte la limba și literatura română date în ultimii 4 ani la Evaluarea Națională

Mihai Peticila

Evaluarea Națională 2019: Modele de subiecte la Matematică

R.P.

Baremul de notare la Limba și literatura română a fost publicat de Ministerul Educației

Raluca Pantazi

4 comentarii

Petru Dan 18 aprilie 2019 at 13:20

Cea mai completă și coerentă propunere după aproape 30 de ani… Ar fi un mare câștig pentru școala românească dacă Ministerul de resort, cu înțelepciune și fără orgoliu nejustificat, s-ar asocia pe termen lung într-un parteneriat cu Coaliția pentru Dezvoltarea Romaniei pe teme privind strategia dezvoltării învătământului in România.

Notă cu privire la editarea textului: titlul “Învățământ universitar” nu se distinge ca atare, întrucât a fost editat fără pauză între rânduri și cu fonturi normale. Ar merita corectat, dacă mai este posibil.

Răspuns
June 17 aprilie 2019 at 11:55

44. Varsta de pensionare pentru cadrele didactice : 60 de ani !

Răspuns
Dan 16 aprilie 2019 at 16:49

La matematica e “examen maraton” cu prea multi itemi??? Hahaha. Poate pentru cei care nu prea dau pe la scoala…. Orice elev bun nu are nevoie de mai mult de 2 ore ca sa termine subiectul….
In trecut erau mai putini itemi, poate, da sigur nivelul de dificultate era cu foarte mult peste ceea ce este acum….
Asa ca hai sa nu le mai plangem de mila elevilor, sa pyna mana sa invete, e simplu

Răspuns
Liță 16 aprilie 2019 at 13:14

Seamănă mai mult cu o „WishList” decât cu o „ToDoList”.

Răspuns

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.