Proiectul de lege care introduce votul de la 16 ani, depus la Senat și semnat și de președintele comisiei de educație din Senat, Monica Anisie, președintele Senatului, Florin Cîțu și de senatoarea Alina Gorghiu

Propunerea legislativă L338/2022 îşi propune reducerea vârstei de vot de la alegerile locale şi europarlamentare la 16 ani. Documentul a fost depus în Parlament în aprilie la propunerea studenților de la Științe Politice. Inițiator este deputatul neafiliat Alexandru Kocsis, iar fostul ministru al Educației, actual președintele al comisiei de Educație din Senat, Monica Anisie, s-a alăturat demersului, înregistrând propunerea legislativă la Senat, potrivit Asociației Elevilor din Constanța.

Monica Anisie, fost ministru al Educației și președinte al Comisiei de Educație din Senat, a depus la Biroul Permanent al Senatului o solicitare de a deveni iniţiator al proiectului de lege ce susţine reducerea de vot la alegerile locale şi europarlamentare la 16 ani. Această solicitare vine după ce, în aceeaşi zi, aceasta şi-a exprimat susţinerea asupra proiectului în cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat.

Documentul este semnat printre altele și de președintele Senatului, Florin Cîțu și de senatoarea PNL Alina Gorghiu.

Propunerea a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, urmând să intre la raport.

Inițiativa legislativă L338/2022 urmărește să modifice alineatul (1) de la articolul 3 al legii nr. 115/2015 astfel: „(1) Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.”

De asemenea, la legea menționată anterior se vor face modificări la articolul 85, alineatul (3) lit. a) și alineatul (4) lit. a) și vor avea următorul cuprins:

„(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secția de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 16 ani până în ziua votării inclusiv;

O altă modificare se referă la articolul 5 alineatul (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European: „(5) cetățenii români care au vârsta de 16 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.”

În expunerea de motive se arată că „tinerii cu vârste între 16-18 ani sunt suficient de maturi pentru a se putea implica politic în societate” și se face referire la prevederile din codul muncii, codul penal și codul civil.

Tot aici apare că „deși pot munci și astfel plătesc impozite, tinerii între 16-18 ani nu sunt reprezentați politic”.

Potrivit Constituției, „autoritățile publice au obligația să contribuie la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării”, este menționat în expunere.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021, 205.867 de tineri cu vârsta de 16 ani își aveau rezidența în România și 205.507 cu vârsta de 17 ani.

La nivel european, multiple state, precum Austria şi Estonia, au redus deja vârsta de vot la 16 ani, și există multiple recomandări ale instituţiilor europene care susţin acest lucru (Rezoluţia 1826 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rezoluţia din 11 noiembrie 2015 a Parlamentului European), scrie Agerpres.

Proiect de lege pentru introducerea votului de la 16 ani

Citește și: Proiectul de lege prin care adolescenții de 16 să aibă drept de vot, depus în Parlament