Alfabetul chirilic și „subdialectele daco-românei” se află printre noutățile propuse în programa de limba română de clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie. Amintim, componența de literatură din programa de clasa a IX-a a fost criticată în spațiul public de profesori de liceu dar și universitari, tocmai pentru că are o abordare „diacronică”, adică care urmărește evoluția literaturii pornind de la anii 1600 cu „Letopisețul de la Aron Vodă” al cronicarului Miron Costin, iar limbajul învechit nu îi va ajuta elevii să își dorească să citească, remarcă mai mulți profesori.
- De remarcat, în actuala programă de clasa a IX-a, cea din 2009, nu există elemente despre alfabetul chirilic si nici despre subdialectele daco-românei
- Programa școlară pentru clasa a IX-a la limba și literatura română, pusă în transparență, a stârnit critici în spațiul public din cauza autorilor recomandați. Este în consultare până pe 13 decembrie 2025 și ar urma să fie folosită pentru elevii care sunt acum în clasa a IX-a.
Alfabetul chirilic și „subdialectele daco-românei”, elemente care nu se regăsesc în actuala programă de liceu de clasa a IX-a, ci abia într-a XI-a, ar putea fi predate elevilor, potrivit programei puse în transparență de Ministerul Educației și scrisă de grupul de 30 de profesori de universitar și preuniversitar, grup condus de decana Facultății de Litere de la Universitatea București, Oana Fotache.
Programa include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist și real, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.
Atât pentru profilul umanist cât și pentru cel real se propun următoarele conținuturi:
„Originea latină a limbii române (limba română – limbă romanică) de la primele forme scrise până la limba română modernă: straturile lexicale; alfabetul chirilic, alfabetul de tranziție, alfabetul latin – arhaisme, neologisme; etimologia unui cuvânt”, potrivit documentului.
Astfel, abordarea de la partea de predare a limbii române este în aceeași notă cu cea de la literatură unde profesorilor li se recomandă texte ale cronicarilor ce datează din 1600.
Pentru coerența în construcția unui text, elevii de clasa a IX-a trebuie să folosească tehnici de ancorare în text (cu referire la cuvintele „deictic” și „anaforic”).
- Termenii „deictic” și „anaforic” sunt studiați în facultățile de profil cu specializarea Limba și literatura română, de regulă în anul I, la disciplina „Morfologie”.
În programa pentru profil umanist, la capitolul conținuturi limbă română, programa de clasa a IX-a este împărțită în 5 capitole:
- Evoluția limbii române
- Limbă standard și variație regională
- Construcția textului
- Forme și strategii de comunicare scrisă
- Forme și strategii de comunicare orală
Printre instrumentele ce sunt recomandate la clasă sunt mai multe tipuri de dicționare: explicativ, normativ, dicționar tezaur, etimologic, dicționare bilingve și multilingve și specializate.
La subpunctul „variație regională” sunt menționate: dialecte istorice, subdialectele daco-românei, graiuri și regionalisme, pe care elevii trebuie să le folosească.
La construcția textului sunt recomandate noțiuni de ancorare în text cu mențiunea „deictice” și „anaforice”.
„Deictic” este un adjectiv și înseamnă „care arată, care demonstrează, care întărește un sens”, provine din limba franceză déictique” [Sursă: Dicționarul explicativ al limbii române 2009, ediția a II-a revăzută și adăugită, Academia Română, Institutul de Lingvistică]
Anaforic este adjectiv și înseamnă „care reia o noțiune, o idee exprimată anterior, în vederea accentuării ei, provine din franceză, „anaphorique”. [Sursă: Dicționarul explicativ al limbii române 2009, ediția a II-a revăzută și adăugită, Academia Română, Institutul de Lingvistică]
La profilul uman, specializarea filologie apar în plus: *relații semantice complexe (hiponimie, hiperonimie) (în baza actualizării noțiunilor de câmp lexico-semantic și relații semantice)
Programă pentru profil Uman

Programă pentru profil Real

Informații de context
Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026 propune o abordare diacronică, adică urmează evoluția în timp a istoriei literare și pornește de la basme și letopisețe scrise de cronicari, cu text mult mai rigid: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi.
Programa școlară pentru clasa a IX-a la limba și literatura română, pusă în transparență, până în 13 noiembrie, a stârnit critici în spațiul public: profesorul Liviu Papadima a recomandat „refacerea componentei de literatură, integral.
Printre critici se află și Luciana Antoci, care este consiliera premierului Ilie Bolojan pe educație, a fost inspectoare școlară județeană în Iași și profesoară de limba română timp de 30 de ani, care a avut o reacție dură cu privire la programa de română de liceu pusă în dezbatere de Ministerul Educației. Într-o postare pe contul său de Facebook cu referire la dezbaterile intense generate de proiectul noii programe de clasa a IX-a, Luciana Antoci a avertizat că documentul, în forma actuală, „pare mai degrabă croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de litere”. „Mă alătur și eu vocilor care pledează pentru o programă modernă, vie, flexibilă”, a spus Antoci.
Ministrul Daniel David, după discuțiile de la Minister cu Luciana Antoci a spus în exclusivitate pentru Edupedu.ro că „mai mulți dintre consilierii mei au păreri opuse celor exprimate în programa pusă în consultare și va lua o decizie săptămâna viitoare„.
Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart spune că „o programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal”.
La rândul său, profesoara Lidia Mîrzac spune că programa ar trebui să fie o barcă de salvare pentru elevii care se îneacă în analfabetism funcțional.
La întrebarea programa școlară de Limba și literatura română trebuie să fie atractivă pentru elevi? Coordonatoarea autorilor: „Ne gândim la elevi, dar școala nu e doar despre plăcere. Orice conținut poate fi atractiv sau insipid, în funcție de profesor.
4 comments
Vrem o Europa integrata, trebuie sa renuntam la limba romana. Limba franceza in sudul Europei, teritoriu ce va fi afministrat de Paris si limba germana in nord, teritoriu ce va fi administrat de Viena, de Germsnia, plis engleza xa limba de circulatie intetbatiobala sunt dingurrle limbi pe care atmr yrebui sa le cunoasxa si stydieze europebe. Limbile nationalw isi aveau rostul pw vremea statelor batiube, dar sunt desuete acum, cand virbim de un stat european. Trebuie dat un impuls si renuntat la limbile nationale in favoarea francezei si gernanei. Ne va fi mult mai usor ca europeni daca am avea franceza in sudul Europei si gernana in nord ca limbi naterne pentru noile generatii care se nasc si bor studia in scoala. Trebuie impus asta la nivel european de catre Comisia Europeana si Parlamentul European. O Europa confederativa franco-germana este necesara pentru ca Europa sa devina relevanta la nivel international.
Eu propun sa nu mai învețe nimic! Ca de aia sunt la „filo”.
Cu asta sunt de acord. Limba romana nu a apărut brusc exact asa cum a fost scrisa de Eminescu. Nu avem multe izvoare scrise, dar e ok sa fie capitol dedicat istoriei limbii pe care o vorbim zi de zi. E mult mai bine decat materie separata pentru istoria evreilor si alta pentru istoria comunismului (daca era o singură materie pt amândouă era mai puțin timp pierdut). Avem foarte putini evrei ca minoritate iar comunismul a fost doar 45 ani in Romania. E discriminare față de alte minorități si față de alte perioade istorice care nu au materii separate.
Sincer, consider că e o totală nebunie, serios. In loc sa studieze evenimente importante ale poporului român care au marcat istoria acestei națiuni, încearcă să intre în detalii lexicale și de limba , având în vedere că în aceea perioadă de după retragerea Aureliană 271-273 au început perioadă invaziilor popoarelor migratoare, iar limba latină și limba dacilor care inca se folosea in aceea perioadă, a suferit diferite modificări cu fiecare popor migrator cu care s a intrat în contact,vezi pecenegii, avari,gepizii,slavi,huni, vizigoții, tătari, mongoli și maghiari! Acest fenomen se studiază aprofundat la facultatea și necesită studii bine documentate cu evoluția alfabetului și lexiconului din aceea perioadă! Sincer e ceva foarte greu pentru un elev de clasa a XI ! Acum trebuie doar studiat evenimente importante ale poporului român,Punct! Nu s ă batem câmpii aiurea!