SONDAJ Închiderea școlilor în scenariul roșu a împărțit părinții în două tabere egale / Majoritatea consideră că școala respectă regulile de prevenire, cei mai mulți cred că deschiderea școlii nu a dus la creșterea numărului de cazuri Covid-19

4.706 vizualizări
Foto: © Inna Reznik | Dreamstime.com
Părinții sunt împărțiți în două tabere egale atunci când sunt întrebați dacă apreciază că închiderea școlilor, acolo unde incidența cazurilor de Covid-19 depășește 3/1000, este sau nu o idee bună, potrivit unui sondaj realizat de Federația asociațiilor de părinți, la care au participat aproape 100.000 de respondenți în câteva zile. Sondajul arată că două treimi dintre părinți consideră că școala respectă regulile de prevenire, iar cei mai mulți – circa 50%, cu un număr mare de nehotărâți – cred că deschiderea școlilor în septembrie nu a fost o cauză a creșterii numărului de cazuri.

Potrivit Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP), “numărul urias de respondenți, 95.224, arată interesul părinților față de deciziile care privesc educația în general și școala în special, ca instituție asupra căreia impactul provocat de pandemia de COVID-19 devine unul major”.

  • Sondajul – realizat înaintea deciziei anunțate joi seară, de închidere a tuturor școlilor – a urmărit să afle opiniile părinților cu privire la închiderea școlilor acolo unde se aplica scenariul roșu, mai precis despre: aspectele epidemiollogice, capacitatea școlilor de a se adapta noilor reguli, impactul închiderii școlilor, măsurile de sănătate implementate în afara școlii.
E bună sau nu închiderea școlilor în scenariul roșu?

La întrebarea dacă decizia autorităților de a ȋnchide unităţile de ȋnvăţământ şi de a trece ȋn online (S3), atunci când incidenţa cazurilor de COVID-19 depăşeşte 3/1000 de locuitori este o decizie bună sau nu:

  • 47,2% dintre respondenți consideră că această decizie nu este una bună pentru sistemul de educație;
  • 45,2% consideră această decizie ca fiind una necesară;
  • procentul celor care nu știu/nu răspund este de 7.7%.
Fig. 1 – Sondaj FNAP-IP

Concluzie FNAP-IP: Procentele aproape egale ale răspunsurilor la această întrebare pot fi atribuite și splitării societății cu privire la pandemia de COVID-19, în general, și la consecinţele acesteia în plan educational, în special.

Încrederea că școlile respectă regulile

La întrebarea privitoare la încrederea că unitatea de ȋnvăţământ respectă regulile de prevenire a răspândirii COVID-19:

  • 68,5% dintre părinți consideră școala ca fiind un mediu în care regulile de prevenire a răspândirii COVID-19 sunt respectate;
  • un procent de 19.4% consideră că aceste reguli de prevenire sunt respectate doar parțial;
  • 5,9% dintre părinți consideră regulile de prevenire a răspândirii COVID-19 nu sunt respectate;
  • un procent de 6.2% nu ştiu dacă regulile sunt respectate.
Fig. 2 – Sondaj FNAP-IP

În ceea ce privește părerea părinților despre abordarea autorităților în zonele în care incidenţa cazurilor depăşeşte 3/1000 de locuitori:

  • 31,7% dintre aceștia consideră că grădinițele/școlile trebuie să funcționeze în scenariul 3 (învățământ online);
  • 26,2% dintre respondenți consideră că decizia de a frecventa grădinița/școala sau de a trece în online ar trebui să le aparțină părinților, acolo unde incidența este mai mare de 3/1000 de locuitori;
  • doar 24,9% consideră că toți preșcolarii/elevii ar trebui să fie prezenți fizic în unitățile de învățământ;
  • 11% dintre părinți ȋși doresc ca elevii să vină la grădiniță/școală în scenariul hibrid;
  • 6,3% nu știu care ar trebui să fie decizia în ceea ce privește scenariile de funcționare ale unităților de învățământ.
Fig. 3 – Sondaj FNAP-IP

Ȋntrebaţi de modalitatea prin care au aflat de numărul cazurilor de COVID-19 din unitatea şcolară frecventată de proprii copii:

  • părinții menționează, în procent de 38,6%, că nu au fost cazuri de COVID-19 în unitățile de învățământ frecventate de către proprii copii;
  • 23,7% dintre respondenți afirmă că au aflat despre cazurile de COVID-19 din unitățile de învățământ în mod informal, de la alți părinți, elevi sau din alte surse;
  • doar 21,8% afirmă că au fost înștiințați de către unitatea de învățământ în mod oficial;
  • un procent de 15.9% dintre părinți afirmă că au fost informați despre cazurile de COVID-19 de către cadrele didactice, dar în mod informal.
Sondaj FNAP-IP – Fig. 4

La întrebarea privitoare la măsurile care ar trebui luate de către autorităţi pentru a elimina inechităţile apărute ȋn educaţie din cauza COVID-19:

  • într-o pondere covârșitoare de 63,8% părinții sunt de părere că dotarea unităților de învățământ cu laptopuri/tablete pentru elevi și cadrele didactice ar trebui să primeze;
  • asigurarea conexiunii la internet pentru elevi și cadrele didactice (45,5%) este o altă soluţie;
  • crearea unor biblioteci virtuale cu lecții înregistrate cu acces gratuit (41,3%);
  • doar 23% dintre părinții repondenți sunt de părere că o soluție poate fi și desfășurarea de activități remediale peste vară sau atunci când situația epidemiologică o va permite;

Printre măsurile enumerate de către părinți se numără și:

  • adaptarea programelor la învățământul online;
  • angajarea de personal suplimentar în unitățile de învățământ pentru a fi asigurată distanțarea;
  • cursuri de formare pentru cadrele didactice în vederea adaptării metodelor și procedelor la învățarea online;
  • aerisirea claselor;
  • testarea COVID-19 a elevilor și a cadrelor didactice o data la două săptămâni.
Opiniile privind deschiderea școlilor ca posibilă cauză pentru creșterea numărului de cazuri Covid-19

De asemenea, 50,7% dintre părinți nu cred că există o relație de cauzalitate între deschiderea unităților de învățământ și creșterea numărului de infectări

Un procent de 28,1% crede că deschiderea unităților de învățământ a dus la creșterea numărului de infectări.

Un procent ridicat de părinți, 21,2%, nu știu dacă există o legătură de cauzalitate.

La întrebarea referitoare la activitățile care reprezintă un risc de infectare în unitățile de învățământ care ar continua ȋnvățarea față în față, deși localitatea ar fi în Scenariul 3:

  • 55,7% dintre părinți sunt de părere că neventilarea spațiilor în care elevii învață ar reprezenta principalul risc de infectare;
  • 53,7% – nepurtarea măștilor de protecție în sala de clasă;
  • 53,5% – dezinfectarea deficitară a obiectelor din sala de grupă/clasă;
  • 30,9% – drumul spre/de la școală al elevilor;
  • părinții mai menționează ca măsuri și neprimirea în colectivitate a copiilor care prezintă simptome de răceală sau gripă.

Participanții la chestionar provin din:

  • București – 31%;
  • Brașov – 17.4%;
  • Arad – 12.9%;
  • Teleorman – 8.2%;
  • Mureș – 7.4%;
  • Iași – 5.2%;
  • Neamț – 4.8%.

FNAP apreciază, în baza răspunsurilor, că:

  • “Educația trebuie să primeze, în orice formă ar fi desfășurată, dar nepierzând din vedere inegalitățile care vor apărea în ceea ce privește accesul la educație al copiilor aflați în medii defavorizate și  recuperarea decalajelor educaționale inerente perioadei pe care o traversăm.”

Foto: © Inna Reznik | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


6 comentarii
  1. Sunt de acord cu cele afirmate, nu se respectă regulile, cine știe să predea o va face foarte bine și online, cine vrea să învețe, va învăța și online. Părinții care știu ce grea este meseria de părinte știu cât de importantă este sănătatea familiei și sunt de preferat cheltuieli pentru educație în loc de medicamente.

  2. În sfârșit o decizie bună. Școlile trebuiau închise, focarele de infecție covid erau în floare. Cei care nu cunosc realitatea, îi dau înainte cu siguranța în cadrul școlilor. Copiii nu respectau regulile, nu purtau mască corect! Distanțare pauză…. Cine vrea sa învețe carte o face în orice condiții. O parte dintre copii oricum nu învățau nici la școală.

  3. Lăsați copiii să meargă la școală!
    Nu i mai înnebuniți de tot,nici pe ei ,nici pe părinți!
    Păstrați igienă și fiți responsabili!
    Bineînțeles că în această perioadă atât de schimbătoare din punct de vedere climatic,cu zile reci,umede,cu diferente mari zi-noapte,problemele respiratorii s-au înmulțit in contextul unei imunități scăzute!
    Ce fel de imunitate poate avea poporul român (dpdv al sănătății)cu mâncare și condiții de viață slab calitativ???
    Apoi cu o viață atât de stresantă din toate punctele de vedere,prostit și mințit pe față!
    Acum cine e bogat o duce mai bine și săracul sărăcește mai tare!
    Avem nevoie de patrioți care sa iubească țara și poporul român,să facă ceva pentru binele nostru al tuturor!
    Doamne ajută și ne luminează mințile!

  4. Condițiile de reîntoarcere la școală trebuie să aparțină medicilor. Ei trebuie să ne spună care sunt condițiile sanitare pentru desfășurarea activităților. Dacă nu sunt respectate aceste condiții, fie pentru că nu dorim, fie pentru că nu investim, nu putem să ne întoarcem fizic la școală. Decizia nu aparține părinților.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Violeta Dascălu, director de școală, despre posibila amânare a școlii față în față: Se iau hotărâri de pe o zi pe alta, nu se gândește nimeni la consecințe. Bănuiesc că propunerea este legată de alegeri

“Nu sună deloc bine” amânarea până pe 1 octombrie a școlii față în față, declară pentru Edupedu.ro unul dintre directorii de școală implicați în viața comunității, Violeta Dascălu. Directoare din…
Vezi articolul

GRAFICE Diferențe zilnice de până la 1.400 de cazuri, între numărul de “pozitivați” de la DSP București, pe baza căruia se calculează rata de infectare, și cel anunțat de Grupul de Comunicare Strategică

Cea mai mare diferență între numărul de cazuri noi “pozitivate” în ultimele 14 zile anunțate de către Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului și același număr de cazuri noi “pozitivate”…
Vezi articolul
Dragos Iliescu / Foto: Facebook

Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Dragoș Iliescu: Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război

Performanțele cognitive ale românilor sunt astăzi la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Concluzia aparține celui mai amplu studiu cu privire la evoluția scorurilor de inteligență…
Vezi articolul