Intenția Guvernului de a aloca educației nu 6% din PIB, cât prevede Legea educației, ci 2,28%, potrivit proiectului de buget pentru 2022, reprezintă “o condamnare a sistemului de învățământ la necompetitivitate și inechitate”, se arată într-un comunicat al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești, transmis Edupedu.ro. Reprezentanții studenților sunt de părere că prioritățile asumate de Guvernul României prin nenumărate angajamente reprezintă, în fapt, o simplă maculatură care „să ia ochii” studenților, populației și partenerilor europeni.
- Amintim că potrivit proiectului de buget pentru anul 2022, bugetul Ministerului Educației va fi de 29.98 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 2,28% din Produsul Intern Brut prognozat pentru anul viitor de Comisia Națională de Prognoză. Raportat la alocările din ultimii 4 ani, ca procent în PIB, cea de acum este cea mai mică, arată calculele făcute de Edupedu.ro pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor și Institutul Național de Statistică.
Cu privire la fondul pentru burse, studenții solicită o creștere cu 121.741.904 lei, reprezentând 0,009% din PIB. „Acesta este singurul mod prin care prevederile Legii educației naționale pot fi respectate, iar studenții să primească burse în cuantumul minim calculat conform legii – cel puțin 700 de lei/lună (de la 580 lei/lună)”, conform documentului menționat anterior.
Studenții întreabă, în luarea lor de poziție, „cât de grave trebuie să mai ajungă statisticile până când Guvernul să realizeze că fără capital uman calificat, care să rămână în țară, evoluția României se află în impas?”.
Redăm comunicatul integral:
„Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este siderată de regresul ponderii finanțării educației în buget prin raportare la Produsul Intern Brut (PIB). Ce vrea să fie așa-zisa „importanță” pe care Guvernul o acordă educației din România reprezintă o condamnare a sistemului de învățământ la necompetitivitate și inechitate, cu o alocare de doar 2,28% din PIB (față de 6% prevăzut de Legea educației naționale).
Având în vedere proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022, observăm că nu s-a realizat niciun efort pentru a include nevoile studenților, dovedind încă o dată că prioritățile asumate de Guvernul României prin nenumărate angajamente reprezintă, în fapt, o simplă maculatură care „să ia ochii” studenților, populației și partenerilor europeni.
Bugetul alocat educației crește de la aprox. 28 milioane lei la aprox. 30 milioane lei, creșterile importante fiind la cheltuieli de personal și finanțare din cadrul financiar multianual 2014-2020, sursă în afara bugetului de stat.
ANOSR a solicitat dezbaterea publică a acestui proiect de buget, cât și modificarea proiectului prin creșterea alocațiilor pentru fondul de burse studențești și subvenția cămine-cantine. Cât de grave trebuie să mai ajungă statisticile până când Guvernul să realizeze că fără capital uman calificat, care să rămână în țară, evoluția României se află în impas?
38% dintre studenții din România au probleme financiare moderate, iar 25% au probleme financiare severe. De asemenea, suntem alături de Slovacia și Lituania printre țările cu cel mai inechitabil sistem de învățământ superior din perspectiva relevanței venitului familial în accesarea studiilor terțiare. România se află pe penultimul loc, în fața Greciei, la cheltuielile pe student.
Cu privire la fondul pentru burse, studenții solicită o creștere cu 121.741.904 lei, reprezentând 0,009% din PIB. Acesta este singurul mod prin care prevederile Legii educației naționale pot fi respectate, iar studenții să primească burse în cuantumul minim calculat conform legii – cel puțin 700 de lei/lună (de la 580 lei/lună). Considerăm această creștere imperioasă, peste jumătate din creștere fiind exclusiv ajustarea cu inflația, astfel încât bursa să își păstreze valoarea reală din 2017, ultimul an în care subvenția a fost modificată.
Este de-a dreptul aberant cum în fila de buget dedicată Ministerului Educației se prevede drept obiectiv corelarea nivelului burselor cu nevoile studenților, pentru a nu se realiza, de fapt, nicio modificare.
Impactul decisiv al burselor asupra accesului, parcursului și finalizării studiilor de către studenți este evident, iar modul de calcul actual, care exclude până și mic-dejunul (ignorând complet alte cheltuieli de bază precum cele de igienă, îmbrăcăminte etc) nu poate fi menținut.
În cazul subvenției cămine-cantine, am cerut o creștere cu 84.963.712 lei, reprezentând 0,006% din PIB. În ultimii ani, instituțiile de învățământ superior au fost nevoite să crească substanțial ponderea veniturilor proprii pentru a asigura menținerea, chiar dacă la un nivel de calitate scăzut, a acestor facilități. Veniturile proprii presupun, corelativ, creșterea taxelor suportate de studenți. În contextul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale, creșterea subvenției cămine-cantine este cu atât mai importantă, reprezentând necesarul pentru acoperirea funcționării normale a acestor servicii studențești de bază.
„Banii la dispoziție dispar subit atunci când ajungem la educație și, în special, la nevoile studenților. Desigur, după ce sunt împărțiți grandios pe la diferite instituții, brusc angajamentele guvernanților nu mai pot fi respectate și chiar vor să îi credem. Este semnul unei atitudini lipsite de orice fel de respect care nu poate continua așa. Am solicitat amendarea proiectului de lege pentru a cuprinde măcar acele creșteri urgente”, a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR”.
Foto: © Lightpoet – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
DOCUMENT Bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 va fi de 2,28% din PIB, cea mai mică alocare din ultimii 3 ani – proiect
Petiție comună a organizațiilor de părinți și elevi și a sindicatelor: 4,7% din PIB pentru educație, așa cum se întâmplă în UE / Nu sunt de acord cu doar 2,28%, cât prevede ultimul proiect de buget
Redacția
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
