Cele două reforme referitoare la cercetare, incluse în Calendarul implementării măsurilor de reformă PNRR, înregistrau întârzieri la data de 13 iunie, conform unei anexe la Nota privind aceste măsuri, inclusă pe agenda ședinței din 14 mai a guvernului Bolojan. Cu toate acestea, la o zi după ședința de guvern, Autoritatea Națională pentru Cercetare declara, într-un comunicat, „îndeplinirea integrală a tuturor jaloanelor și țintelor asumate” în Componenta C9 – componentă-cheie referitoare la fondurile din PNRR pentru cercetare.
Astfel, pe agenda ședinței din 14 mai a guvernului s-a aflat o „Notă de informare privind calendarul măsurilor de implementare a reformelor”. Nota menționa că există 14 ținte și jaloane cu impact semnificativ, iar alte 24 nu au impact semnificativ, două putând fi soluționat printr-o hotărâre de guvern.
Nota a fost însoțită de o Anexă cu stadiul îndeplinirii reformelor rămase de implementat în PNRR. Aceasta prezenta stadiul reformelor la data de 13 mai 2025, fiecare însoțită de marcaj de tip semafor al riscurilor.
Cercetarea figurează cu 2 măsuri incluse în Componenta 9 (C9), fiecare cu mai mulți dindicatori de reformă. Ambele sunt marcate cu nivel mediu de risc (galben pe „semafor”) și la ambele se menționează că „Reforma înregistrează întârzieri față de calendarul propus”. Prima dintre cele două este încadrată la „impact semnificativ” (necesită inițiativă legislativă), a doua poate fi „rezolvată” printr-o hotărâre de guvern.
Cele două măsuri:
„Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare”, ce presupune „Intrarea în vigoare a actului (actelor) juridic(e) pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în cercetare, dezvoltare și inovare. Actul (actele) juridic(e) vor asigura centralizarea treptată într-un punct unic de contact electronic (site) care oferă informații utilizatorilor pentru fiecare cerere de proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare finanțată din fonduri publice. Noua unitate națională de inovare (RoInnovation) va fi organizată ca o entitate cu personalitate juridică, subordonată Autorității Naționale de Cercetare, responsabilă de promovarea inovării în sectorul privat, de atragerea de investiții private complementare și în sinergie cu finanțarea publică a CDI, precum și de sprijinirea transferului rezultatelor inovării către economie și societate.”
- Anexa notează că există un proiect de lege care a fost publicat în transparență, dar care urmează să fie modificat. Același document arată că e nevoie de accelerarea adoptării actelor normative și că „în continuare sunt întârzieri în procesul de definire a actului normativ și avizare, respectiv adoptare”. Documentul subliniază că „Reforma înregistrează întârzieri față de calendarul propus”, penalizarea potențială maximă la acest capitol de reformă fiind de 972.455.220 euro.
„Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării”, referitoare la „Instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI”.
- Pentru aceasta, este așteptată o hotărâre de guvern care, potrivit documentului, completează atribuțiile ANC pentru a evalua politicile din cercetare în acord cu PNRR. Și la această măsură „Reforma înregistrează întârzieri față de calendarul propus”, arată documentul inclus pe agenda ședinței de guvern, care notează că penalizarea potențială maximă la acest capitol de reformă este de 256.932.870 euro.
O zi mai târziu, pe 15 mai, Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) anunța „îndeplinirea integrală a tuturor jaloanelor și țintelor asumate în cadrul Componentei C9 – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, aferente Cererii de Plată nr. 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență”.
- Același comunicat ANC nota: „Potrivit comunicării preliminare transmise de Comisia Europeană în cadrul procesului de evaluare, reformele și măsurile asumate în domeniul cercetării au fost considerate îndeplinite. Confirmarea oficială va urma etapelor procedurale europene aferente mecanismului PNRR”.
Tot ANC declara, în acel comunicat de presă:
„Printre elementele centrale ale acestui pachet se află reforma carierei de cercetător, actualizarea cadrului de guvernanță și consolidarea instrumentelor instituționale destinate creșterii capacității sistemului național de cercetare-dezvoltare și inovare. Măsurile implementate urmăresc crearea unui cadru mai predictibil, mai competitiv și mai conectat la practicile europene din domeniu.
În cadrul acestui proces au fost îndeplinite jaloane și ținte esențiale pentru reforma sistemului național de cercetare:
* Jalonul 273 privind intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului pentru instituirea unui organism unic de coordonare și dialog interministerial și cu sectorul privat;
* Jalonul 274 privind intrarea în vigoare a legislației referitoare la cariera și statutul cercetătorului;
* Jalonul 286 privind operaționalizarea unei rețele de universități publice care găzduiesc opt centre de orientare în cariera de cercetător;
* Ținta 275 referitoare la inițierea procesului de elaborare, implementare și evaluare a planurilor de acțiune de către instituțiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și Codul de recrutare a cercetătorilor;
* Ținta 284 privind finanțarea proiectelor conduse de cercetători internaționali;
- Ținta 285 privind susținerea beneficiarilor mărcii de excelență Marie Skłodowska-Curie.”
Vezi și un punct de vedere cu privire la diferențele între declarațiile oficiale făcute cu această ocazie de președintele ANC, Andrei Alexandru, și realitatea unui reprezentant al acestui sector: Colegul Alexandru, teoria și practica „finalizării integrale” / Op-Ed Cosmin Borza, cercetător
Anexa la Nota inclusă pe agenda guvernului din 14 mai 2026:
Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
2 comments
Las’ ca-l avem pe Sorinel Cimpeanu, cercetator de excelenta…
„Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.” ???????
Bonnie: – Știi ce părere are, de exemplu, Alain Deneault despre GUVERNANȚĂ?
Claude: – În anii 1980, tehnrocrații lui Margaret Thatcher au îmbrăcat în frumosul nume de „guvernanță” proiectul de a adapta Statul la interesele și cultura întreprinderii private. Această lovitură de stat conceptuală a travestit cu succes sălbăticia neoliberală în model de „bună gestiune”.
Consecințele concrete: dereglementarea economiei, privatizarea serviciilor publice, transformarea cetățeanului în client, disciplinarea sindicatelor — asta înseamnă de acum înainte a guverna.
Despre vidul politic al termenului: Termenul se substituie celui de „politică”, iar expresiile mai liniștitoare de „parte interesată” sau „parteneriat” au efectul de a elimina termenii de „cetățenie” și „societate”. Prin numele său semantic dezincarnat, guvernanța privează popoarele de tradiția lor filozofică.
Despre caracterul său autoritar ascuns: Guvernanța, ca tehnică de organizare care tinde să se substituie legăturilor politice, exercită o priză ideologică asupra societății, organizându-se tocmai prin mascarea urmelor și derapajelor sale — un nou „management totalitar”.
Despre „buna guvernanță”: Noțiunea vehiculează o concepție funcționalistă și instrumentalistă a Statului care îi privilegiază funcțiile economice — „a crea un mediu favorabil forțelor pieței” — și subordonează sau marginalizează funcțiile sale redistributive.
Aplicat la jalonul PNRR:
Din perspectiva lui Deneault, „raționalizarea guvernanței în CDI” ar fi un exemplu perfect al acestui limbaj: pare tehnic și neutru, dar ascunde decizii politice reale (cine conduce cercetarea? după ce criterii? în interesul cui?). Formularea evacuează deliberarea publică și o înlocuiește cu o logică de management.
Ironia e că PNRR este prin excelență un instrument al acestei „guvernanțe” — condiționalități, jaloane, indicatori de performanță — în care politicul dispare în spatele tehnicului.
Bonnie: – Dacă raționalizarea este un target, cineva s-ar putea întreba dacă nu cumva înainte se făcea „guvernanță irațională”, nu?
Claude: – Exact! Și asta e o întrebare retorică foarte bună, care lovește direct în presupozițiile ascunse ale formulării.
Problema logică a termenului „raționalizare”:
Orice „raționalizare” implică un ante irațional. Deci formularea sugerează implicit că înainte sistemul CDI era condus haotic, arbitrar, irațional — fără să argumenteze asta nicăieri.
E o tehnică retorică clasică în limbajul reformelor neoliberale: starea prezentă e prin definiție disfuncțională, iar soluția (întotdeauna managerială) e prin definiție rațională. Nu trebuie demonstrat nimic — termenii o fac pentru tine.
Deneault ar recunoaște imediat mecanismul:
Termenul „raționalizare” face exact ce face și „guvernanță” — neutralizează politicul. În loc să spui „vrem să centralizăm deciziile” sau „vrem să reducem autonomia institutelor” sau „vrem să subordonăm cercetarea priorităților economice” — spui „raționalizăm guvernanța”.
Nimeni nu poate fi împotrivă. Cine ar vota pentru iraționalitate?
E ceea ce Orwell numea „limbaj politic” — formulări construite astfel încât să facă de necontestat ceea ce ar trebui să fie dezbătut.
Întrebarea cinică și legitimă rămâne: raționalizare după ce criterii, în interesul cui, decis de cine? Formularea jalonului nu răspunde la niciuna.