Analiză Dan Tăpălagă: România a fost, este și va fi țara lor

1.163 de vizualizări
Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea
„Acum 35 de ani, românii s-au ridicat pentru dreptul de a-și alege propriul destin. Mulți și-au dat viața pentru ca copiii lor să poată fi liberi și să trăiască în democrație. Astăzi, România și Europa își amintesc de sacrificiul lor”, a scris pe X Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, pe data de 22 decembrie marcând astfel Revoluția care l-a înlăturat pe dictatorul Nicolae Ceaușescu.

A scris o prostie emoționantă în cel mai prost moment al României. Baza democrației – votul și alegerile libere – tocmai ce a fost anulată. N-ar fi prima dată când funcționarii de la Bruxelles arată cât de rupți sunt de realitate.

La 35 de ani de la căderea comunismului, România a eșuat ca stat democratic. Puterea este confiscată de o cleptocrație politico-militară. Nimeni n-a dat socoteală pentru rezultatele dezastruoase din alegeri.

Avem un președinte ilegitim în funcție, Klaus Iohannis, cu mandat prelungit în mod arbitrar de o Curte Constituțională abuzivă.

Avem un guvern ilegitim condus de Marcel Ciolacu, plasat pe locul trei la alegerile prezidențiale. PSD a luat sub el cel mai slab scor din istoria partidului.

Ca premier a crescut cheltuielile publice mărind deficitul și datoria publică, a îngrășat aparatul de stat cu sinecuri pentru clientelă și a amânat reforme esențiale. Sub el aparatul de stat a atins un număr record de angajați, cel mai mare din 2009 încoace: peste 1,3 milioane, asta în epoca digitalizării.

Avem apoi o coaliție de partide care au inventat extremismul românesc în timp ce PSD și PNL mimau competiția politică la alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024. Intervenția rușilor în alegerile din decembrie 2024 arată ca teroriștii din 1989. Toți vorbesc despre ei, numai că nu i-a văzut nimeni vreodată.

Ca tabloul dezastrului să fie complet, această putere ilegitimă propune drept candidat unic la prezidențiale pe Crin Antonescu, personaj profund anti-democratic, deraiat complet de la normele de bun simț politic elementar.

Citește editorialul integral pe G4Media.ro.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România, printre țările din UE cu cea mai mare scădere a procentului de tineri liber-profesioniști în ultimii ani, nu oferă măsuri de sprijin pentru antreprenoriat prin învățare nonformală – raport CE

Procentul liber-profesioniștilor în rândul populației tinere (15-29 de ani) active pe piața muncii, în România, este printre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene, dar, în același timp, țara înregistrează…
Vezi articolul

Timpul de școală din România – sub media OCDE, vacanțele elevilor români – printre cele mai mari, în condițiile în care „vacanțele extinse exacerbează inegalitățile educaționale” / Rezultatele la matematică sunt mult sub medie, în pofida unui număr semnificativ de ore de predare – Raport privind organizarea anului școlar în diverse țări

România are și mai puține ore de predare, și mai puține săptămâni de predare într-un an școlar decât media țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care este…
Vezi articolul

INTERVIU Măsura reformei în educație, prin prisma tinerilor care pleacă la studii în străinătate. Expertă americană: Cine îi va întâmpina acasă pe tinerii care se întorc? Dacă te întorci și nimeni nu vrea să te angajeze, pentru că se simt amenințați de tine, “ai fost la Princeton, poate știi prea multe…” / Deschiderea către diversitate e foarte importantă

“O țară care se concentrează pe gândirea critică, pe exprimarea deschisă și schimbul de idei”, dar și una care știe să-i întâmpine pe tinerii care se întorc de la studii…
Vezi articolul

Sebastian Țoc, profesor și cercetător, propune „renunțarea la ierarhizarea elevilor la liceu și școala profesională în funcție de examene cu miză mare, fiind preferabil un mix de criterii”, printre alte măsuri care ar duce la școli mai incluzive

Modalitatea de organizare a sistemului de învățământ din România tinde să încurajeze ierarhizarea școlilor și, adesea, segregarea pe criterii economice, etnice sau de rezidență, bazându-se pe ierarhii puternice și pe…
Vezi articolul