ANALIZĂ România este sub media europeană în ce privește salariile profesorilor, la toate ciclurile de învățământ și în fiecare etapă a carierei didactice, chiar și după creșterile decise ca urmare e grevei din 2023 – Date Eurydice, rețea a Comisiei Europene

6.158 de vizualizări
Sursa: Eurydice – Teachers’ and school heads’ salaries and allowances in Europe 2025
Salariile profesorilor din România, printre cele mai mici la nivel european înaintea grevei din 2023, au cunoscut o creștere ce a ridicat România în „clasamentele” de acest fel din Europa, potrivit datelor pentru anul școlar ce a urmat grevei, 2023-2024, publicate recent de rețeaua europeană Eurydice. Creșterea, calculată în evaluarea europeană prin raportare la puterea de cumpărare, nu a fost însă suficient de mare cât să propulseze România în media europeană, iar sistemul educațional românesc rămâne în plutonul secund la nivelul întregului continent, potrivit unei analize Edupedu.ro în baza datelor Eurydice.

După greva din 2023 și după măsurile impuse atunci, situația a evoluat diferențiat în funcție de ciclul de învățământ – preșcolar, primar, gimnazial și liceal – și în funcție de experiența profesorilor. 

Iar rezultatul moderat al creșterilor salariale, ca poziție în ierarhia europeană a salariilor raportate la puterea de cumpărare, se înregistrează în condițiile în care și veniturile profesorilor din majoritatea celorlalte țări europene au avansat – în cazul unora chiar mai mult decât în România.

  • Datele Eurydice compară situația salariilor în funcție de salariul brut minim anual, incluzând diverse bonusuri precum cele de vacanță, dar și contribuțiile sociale și de sănătate, ore suplimentare etc.. Iar datele sunt calculate în echivalent raportat la puterea de cumpărare (purchasing power parity – USD PPP), pentru a putea fi făcute comparații între țări.
  • Eurydice este o rețea înființată în 1980 de Comisia Europeană și care realizează analize comparative despre sistemele educaționale din Europa.
Situația la nivel de țară – salariile profesorilor din România

Înainte de toate, ce spune sinteza europeană despre salariile profesorilor la nivel național, pentru România?

Calculate în euro, în anul școlar 2023-2024, marcat de creșteri salariale în două etape (la începutul anului 2024 și la finalul anului școlar), în medie, salariile anuale brute evoluau de la circa 18,5 mii de euro (învățământ preșcolar și primar), respectiv 19,4 mii euro (gimnaziu și liceu) după 10 ani de predare la 19,16 mii euro (învățământ preșcolar și primar) și 20,2 mii euro (învățământ secundar) după 15 ani de experiență. 

Sursa: Eurydice – Teachers’ and school heads’ salaries and allowances in Europe 2025

La apogeul carierei – nivel atins după 25 de ani, în analiza Eurydice –  salariile medii brute anuale ale profesorilor erau, în medie, de 19,97 mii euro la nivel preșcolar și primar și de 22,15 mii la gimnaziu și liceu. 

Ce a însemnat creșterea din 2023-2024 pentru profesorii români, prin raportare la colegii europeni

Pentru a face comparații între statele membre, Eurydice apelează la o serie de date de raportare a salariilor din moneda națională la salarii raportate la puterea de cumpărare – paritate de putere de cumpărare în dolari (PPP). 

Edupedu.ro prezintă evoluția pentru 3 categorii de profesori, în funcție de ciclu și experiență.

1. Gimnaziu, început de carieră

Astfel, pentru un profesor de gimnaziu aflat la începutul carierei, România figura, în 2020-2021, deci cu 3 ani înaintea creșterilor salariale, cu un salariu mediu brut de 18.000 PPP, comparabil cu Estonia (18.000) și mai mult decât Grecia (16.000), Bulgaria, (15.000), Slovacia, Polonia, Letonia, Ungaria și țări non-UE precum Macedonia, Serbia, Bosnia-Herțegovina sau Albania, dar mai mici decât toate celelalte țări luate în calcul.

Sursa: Eurydice – Teachers’ and school heads’ salaries and allowances in Europe 2025

În acel an, într-un clasament al salariilor raportate la puterea de cumpărare, România se situa pe locul 28 din 38 de țări, din punct de vedere al salariilor profesorilor de gimnaziu aflați la început de carieră. 

În anul 2023-2024, după creșteri, ea a ajuns aproape de mijlocul „clasamentului”, dar rămâne în jumătatea inferioară – poziția 21 din 37 de țări (o țară, Macedonia de Nord, nu are date recente raportate). Avansul este, însă, considerabil pentru categoria profesorilor la început de carieră. 

Calculat în PPP, după greva din 2023 salariul brut anual a crescut considerabil pentru profesori – la 27.000 în cazul celor de gimnaziu aflați la început de carieră.

2. Ciclu primar, 15 ani de experiență

Pentru o învățătoare din România cu 15 ani de experiență, dacă salariul brut anual (PPP) era în 2020-2021 de 22.000, acesta a ajuns în 2023-2024 la 33.000 (PPP).

Sursa: Eurydice – Teachers’ and school heads’ salaries and allowances in Europe 2025

Creșteri au fost și pentru ceilalți profesori cu 15 ani de experiență. Iar progresul României – în medie pentru toți profesorii, a fost, la această categorie, de la poziția 23 din 33 de țări în anul 2020-2021 la poziția 20 din 34 de țări în 2023-2024. O creștere de doar 4 locuri.

3. Liceu, vârful carierei (după 25 de ani de muncă)

În 2020-2021, un profesor de liceu ajuns la vârful carierei câștiga – în echivalent raportat la puterea de cumpărare, 31.000 PPP, similar cu unul din Grecia sau Letonia și peste cei din țări precum Croația, Cehia, Polonia sau Ungaria.

În 2023-2024, el a ajuns 39.000 PPP. 

Sursa: Eurydice – Teachers’ and school heads’ salaries and allowances in Europe 2025

La această categorie, în pofida saltului considerabil, România a avansat cu o singură poziție în „clasamentul” european – de pe poziția 22 din 34 (incluzând țări non-UE) în 2020-2021, pe poziția 21 din 35 în 2023-2024.

România crește, dar cresc și celelalte țări. Unele chiar mai rapid 

România nu reușește, astfel, să depășească mijlocul ierarhiei europene – ce include țări non-UE precum Albania, Serbia sau Bosnia-Herțegovina – la nicio categorie de profesori, din punct de vedere al salariilor medii brute anuale raportate la puterea de cumpărare. Și aceasta, deși cunoaște importante avansuri procentuale la toate categoriile de salarii, după ciclu de învățământ și etapa din cariera profesorilor. 

Nu este, însă, singura țară care a cunoscut astfel de avansuri – multe țări dintre cele care au crescut salariile profesorilor și în perioada în care acestea au stagnat în România au continuat să le crească.

Romania – depasita de cresterea altor tari in cazul salariilor profesorilor, 2023-24 vs. 2022-2023. Aici – cazul profesorilor de gimnaziu aflati la inceput de cariera / Sursa: Eurydice – Teachers’ and school heads’ salaries and allowances in Europe

Astfel:

  • La nivel preșcolar, salariile din România au avansat, în 2023-2024 față de anul anterior, cu 12,8%, pentru profesorii la începutul carierei și cu procente similare pentru ceilalți, conform evaluărilor incluse în raportarea Eurydice. Dar avansuri considerabil mai mari s-au înregistrat și în alte țări – Turcia, Ungaria și Polonia, iar creșteri s-au raportat, în total, în 24 din 31 de țări luate în calcul, pentru profesorii aflați la început de carieră.
  • Pentru ciclul primar, salariile din România au cunoscut a 5-a cea mai mare creștere din Europa, după cele din Ungaria, Turcia, Norvegia și Polonia. Pentru învățători aflați la începutul carierei, 28 din 36 de țări care au raportat date au indicat o creștere a salariilor acestora, în același interval de timp.
  • Pentru ciclul secundar inferior (gimnaziu), în 2023-2024 față de anul școlar anterior, România s-a situat pe locul 5 din punct de vedere al creșterilor salariilor pentru profesorii aflați la început de carieră, pentru cei cu 10 și cei cu 15 ani de experiență. Dar s-a situat abia pe locul 9 pentru profesorii aflați în vârf de carieră, fiind depășită în acest caz de: Letonia, Serbia, Croația, Slovacia, Norvegia, Polonia, Turcia și Ungaria.
  • Pentru profesorii de liceu aflați la început de carieră, România a avut abia a șaptea cea mai mare creștere în același interval de timp, fiind depașită de Norvegia, Croația, Polonia, Ungaria, Letonia și Turcia. Pentru profesorii de liceu cu 10-15 ani de experiență, a avut a șasea cea mai mare creștere. Iar pentru profesorii de liceu la vârful carierei, România a avut abia a 9-a cea mai mare creștere (după Letonia, Serbia, Slovacia, Croația, Polonia, Norvegia, Ungaria și Turcia).
Citește și:
Salariile medii ale profesorilor din România erau, înaintea grevei generale, printre cele mai mici din Europa, la un nivel similar cu Muntenegru și Ungaria – analiză comparativă Eurydice
INTERVIU Mircea Miclea: Este cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani. Niciodată nu au mai fost atât de mulți oameni în conflict unii cu alții în școală, inegalitatea dintre România și celelalte state se accentuează și avem și un cost de încredere în clasa politică


15 comments
  1. Au crescut acum 2 ani. Între timp inflația a fost de peste 20% . Creșterea a fost anulată..
    Până peste n-ani când vor mai creste iar vor fi mai mici în termeni reali decât înainte de creștere.

    Așa a fost dintotdeauna, au crescut o data la mulți ani, cu puțin, apoi inflația a anulat tot și nu au mai crescut pentru alți mulți ani.

    Asta a fost tactica de 35 de ani Numărul de ani in care salariile au fost extrem de mici comparativ cu celelalte categorii au fost întotdeauna mult mai mulți la profesori.

    Degeaba cresc acum și valorează ceva 1-2 ani iar apoi 5-6 ani. ești tot sarac lipit
    La profesori s-au mărit salariile întotdeauna ultima dată după ani și ani de așteptări timp in care ceilalți au luat și poate li s-a mai mărit de câteva ori.

  2. Bună ziua, nu prezentați intr-o manieră obiectivă situația și mai ales evoluția salariilor cadrelor didactice, ci sunteți părtinitor în favoarea cadrelor didactice. Tonul și perspectiva de prezentare sunt intr-o notă negativă. De ce nu precizați clar, fără echivoc, faptul ca România stă mai bine decât TOȚI vecinii ei: Bulgaria, Ungaria, Serbia. Mai bine și decât Polonia, Cehia și Slovacia și foarte aproape de Italia! Situația nu este nici pe departe cea indicată de liderii sindicali și protestatarii nemulțumiți că trebuie să lucreze două ore în plus pe săptămână. Constat cu tristețe această manie românească de a prezenta totul cât mai în negru, de a nu recunoaște nimic pozitiv și de a critica orice. Aceste trăsături sunt cele care nu ne permit să creștem ca țară pe cât am putea, dacă am fi mai obiectivi și mai dornici de muncă și la servici, nu numai la meditații.

    1. Vrei să spui că Edupedu îi plătește pe cei de la Eurydice să schimbe datele?!

      Bă nu vă mai intrați în piele. Vi s-a urcat puterea la cap. Acolo la departamentul de PR nu vă învață să vă dați seama când săriți calul cu comentariile pro-putere?

    2. E chiar așa greu de înțeles că nu despre „două ore în plus” e vorba ci de problemele în lanț pe care le generează? Și corect este serviciu, nu „servici”.

    3. …. Sunt profesor care nu predă o disciplină unde se dau meditații. Predam la 18 clase. Acum predau la 20 (50- 60 de elevi in plus in afara celorlalte sute). Pentru mine 2 ore in plus nu sunt 2 ore petrecute in plus la școală! Sunt mulți alți elevi de care trebuie să ma ocup! Să mă asigur că au înțeles, să fac fișe de lucru, să corectez…
      Dumneavoastra nu spuneți corect, induceti lumea in eroare! Câți profesori dau meditații??
      Marea majoritate NU dau!!!!!!
      2 ORE NU SUNT 2 DOAR 2 ORE!!!!!

      1. Sa nu mai mentionam haosul creat prin faptul ca multi profesori trebuie sa mearga la o scoala in plus fata de anul trecut, si doar pentru 2 sau 4 ore. Sunt destule cazuri cu 2 scoli pe zi, si haosul cu orarul este de nedescris, mai ales daca se întâmplă sa se suprapună orele de la 2 scoli

  3. Problema este că pe alte site-uri se minte masiv sustinându-se contrariul.

    1. Nu susține nimeni contrariul. Sunt două analize diferite. La nivel de țară, avem puțin peste media celor cu studii superioare. La nivelul OCDE avem sub medie. Asta spun analizele. Ne raportăm la România când vorbim de salariile noastre.

      1. Și ne raportăm la Finlanda când avem pretenții. Hai să nu ne uităm doar la salarii. La ce ne mai raportăm când e vorba de finanțarea sistemului public? La reabilitarea școlilor și construirea altora noi, la infrastructură în general, la dotări, la accesul elevilor?

        Aud?

        Sau luăm ce ne convine, când ne convine, iar în rest, bate vântul.

  4. Și aici va interveni marele guru al învățământului românesc și va spune altceva. Va inventa studii, parastudii și paratrăsnete ca să ne spună ca, de fapt, profesorii muncesc prea puțin pentru marele salariu pe care el l-a dat, nu ministerul.

  5. Ooo, dar nu va jucați cu datele precum david!!!

    Da, suntem la coada dupa salariul brut, dar comparația asta nu face decat sa ofere iluzia ca „suntem pe-acolo”!!!

    Ia refaceți calculele si clasamentele luând in calcul netul, sa vedeți acolo grozăvie de diferente!!!
    Scădeți taxele si impozitele: un 20% la Spania, un 25% la Franta si un 40% la Romania!

    Asa, acum prezentați clasamentul! Unde e profesorul roman in treaba asta europeana?

    Daaaa, la coada cozilor și are și doua „bănci” in plus!!!
    (a se citi rate, pt cine nu se prinde sau il cheama david!!

  6. Un articol din zilele trecute spunea exact opusul. Cum că profesorii din țara asta sunt prea bine plătiți față de cei din alte țări cu care ne comparăm (evident contextul era că se raportau la cum sunt plătite în general posturile care cer studii superioare în alte țări dar la fel de evident, nimeni nu comenta și partea asta).

    Eu zic că ar trebui să mai taie guvernul câte ceva, doar-doar se trezesc și cei care stau ca briasca-n oală, fierbând încet până la moarte fără să-și dea seama, și încep într-adevăr proteste reale.

  7. Analiza Eurydice pare a fi facuta la salariul brut ceea ce nu reflecta realitatea pentru ca suntem primii din UE la taxarea veniturilor mici. Cei care aveau peste 6000 lei au norma de hrana taiata.

  8. Pentru obținerea definitivatului primești 20 lei la salariu, după obținerea gradului 2 40 lei, iar pentru gr.1, 150 lei… facultatea te ajuta in învățământ pentru vreo 2 milioane…Asta este învățământul românesc!

    1. Da, în timp ce tanti care vinde în piață lactate face aproxativ saladiul unui professor, fără să stea să plătească chirie cum fac mulți profesori tineri, fără să aibă teamă ca nu mai are ce să mănânce dacă rămâne fără serviciu… nu ca am ceva cu ele, tot respectul pentru munca zilnică grea depusă, dar nu mi pare ok nici ca un profesor, după atâta de multă școală, să ia salariul unei lăptărese care vinde în piață; și asta după 35 de ani de la revoluție, pentru ca eu am prins vremurile când lăptăresele făceau salariul de acum al unui profesor, iar profesorii debutanți câștigau în mână 900 de lei!!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Colegiile care au “explodat” în prima zi de școală și pe care Legea Cîmpeanu vrea să le facă stat în stat: Gheorghe Lazăr, a cărei directoare relativizează extremismul după ce l-a lăsat pe urmașul lui Zelea Codreanu, George Simion, să le vorbească elevilor / Sfântul Sava, cu directoare certată de ministru ca la controalele ANPC

Colegiile pe care Legea educației propusă de Sorin Cîmpeanu vrea oficial să le transforme în adevărate instituții stat în stat explodează în fața politicienilor, înainte ca legea să fi fost…
Vezi articolul

Ministerul Educației nu mai are suficienți bani pentru plata salariilor profesorilor pe septembrie și pentru plata manualelor școlare, așa că a solicitat Guvernului aproape 470 de milioane de lei – document

În lipsa rectificării bugetare, mai multe ministere solicită Guvernului, prin memorandumuri aflate pe agenda ședinței de joi, 14 septembrie, bani mai mulți pentru diverse cheltuieli pe care le vor avea…
Vezi articolul

Cei mai mulți români cu studii superioare absolvite sunt în București, 35,2%. La polul opus este județul Vaslui cu 7,2%, care are și cea mai mare pondere a populației șomere – Recensământ

Cei mai mulți români cu studii superioare absolvite sunt în municipiul București și județele Ilfov, Cluj, Timișoara și Brașov. La polul opus sunt județele Vaslui, Călărași și Botoșani, unde ponderea…
Vezi articolul