Standardele naționale de evaluare pentru disciplina Religie, puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării, conțin descriptori care cer elevilor să valorifice propria participare la slujbele religioase, experiențele personale de credință sau exemple din viața religioasă trăită în afara școlii. Analiza Edupedu.ro arată că unele dintre aceste formulări ridică probleme din perspectiva principiilor de evaluare prezentate chiar de Minister și de experții internaționali implicați în proiectul RECRED.
Ministerul susține că noile standarde au fost construite pentru a asigura o evaluare unitară, echitabilă și comparabilă la nivel național. În prezentările susținute în cadrul proiectului RECRED, expertul internațional Eduardo Cascallar explica pe 18 iunie 2025 faptul că standardele trebuie să definească „ce trebuie să știe și să poată face elevul”, iar evaluările trebuie să fie valide, fiabile și lipsite de bias, astfel încât toți elevii să beneficieze de aceleași șanse de a demonstra ceea ce au învățat.
În documentele puse acum în consultare apar însă mai multe formulări care mută accentul de la competențele dobândite în școală către experiențe religioase personale.
Un exemplu este standardul pentru clasa I de la Religie, unde elevului i se cere să descrie elemente specifice bisericii „pornind de la participarea sa la slujbele religioase”. Nivelurile superioare de performanță presupun inclusiv oferirea unor exemple din propria participare la slujbe.
„Standardul de evaluare: Elevul descrie elementele specifice bisericii, pornind de la participarea sa la slujbele religioase:
Descriptori niveluri de performanță:
- De bază – Elevul descrie, cu sprijin, două elemente observate în timpul participării la slujbele religioase
- Consolidat – Elevul descrie, fără sprijin, două elemente observate în timpul participării la slujbele religioase
- Avansat – Elevul descrie trei elementele specifice bisericii, pornind de la participarea sa la slujbele religioase, oferind și exemple personale”
În acest caz, experiența religioasă din afara școlii devine criteriu de evaluare școlară, asta deși participarea la slujbele religioase nu este organizată de școală și nu face parte din activitățile obligatorii ale disciplinei. Participarea la slujbe și la liturghie depinde de familie, de practica religioasă a elevului, a familiei și de apartenența confesională. În aceste condiții, elevii nu pornesc de la aceeași experiență atunci când trebuie să răspundă unor astfel de cerințe.
Același tip de formulări apare și în alte clase.
La clasa a II-a sunt evaluate „modalitățile de a-L purta pe Dumnezeu în minte și în suflet în fiecare zi”, iar la gimnaziu apar descriptori referitori la „propria identitate religioasă”, „propria devenire spirituală” sau exprimarea valorilor religioase prin „cuvinte și fapte”.
Aceste formulări sunt diferite de cele întâlnite în alte discipline. La Matematică, de exemplu, standardele descriu exclusiv performanțe observabile: rezolvarea unei probleme, utilizarea unei formule, interpretarea unui grafic, justificarea unei soluții sau modelarea unei situații practice.
La Religie, analiza Edupedu.ro arată că, în mai multe situații, standardele combină trei dimensiuni diferite: cunoștințele religioase, exprimarea unei opinii personale și conduita sau practica religioasă.
De exemplu, un standard poate începe prin identificarea unor informații dintr-un text biblic și se încheie cu asumarea unor responsabilități sau exprimarea propriei deveniri spirituale. Din punct de vedere al evaluării standardizate, acestea reprezintă constructe diferite și nu sunt la fel de ușor de măsurat.
O altă problemă identificată este modul în care sunt diferențiate nivelurile de performanță.
În numeroase cazuri, diferența dintre nivelul de bază, consolidat și avansat este dată aproape exclusiv de numărul de exemple oferite: 1 exemplu, 2 exemple, 3 exemple. Mai rar apar diferențe privind calitatea argumentării, complexitatea explicației sau capacitatea de transfer în contexte noi, criterii folosite frecvent în evaluarea competențelor.
În prezentarea susținută în cadrul proiectului RECRED, Eduardo Cascallar, expertul internațional despre care reprezentanții proiectului și ai Ministerului Educației au declarat că ar fi fost implicat în realizarea acestor standarde, explica însă că standardele trebuie să permită evaluări valide și echitabile, capabile să măsoare ceea ce elevul știe și poate face și să ofere rezultate comparabile între elevi și între școli.
Tot în această logică, evaluarea ar trebui să utilizeze dovezi observabile și accesibile tuturor elevilor în condiții similare.
Or, descriptorii care valorifică participarea la slujbe sau experiențele religioase personale ridică întrebarea dacă toți elevii au aceleași oportunități de a demonstra competențele evaluate.
Dacă standardele naționale vor deveni baza notării elevilor, așa cum prevede reforma promovată prin proiectul RECRED, fiecare descriptor ar trebui să poată fi evaluat în mod obiectiv, prin activități desfășurate în școală și prin dovezi accesibile tuturor elevilor, indiferent de mediul familial, de practica religioasă sau de apartenența confesională.
O altă întrebare pe care o ridică documentul este dacă aceste standarde sunt destinate tuturor elevilor care studiază disciplina Religie sau doar celor care urmează Religia Ortodoxă? Deși anexa se intitulează simplu „Religie”, fără a indica un cult anume, conținutul ei este construit exclusiv pe repere ale credinței ortodoxe: participarea la slujbele religioase, Sfânta Liturghie, Duhul Sfânt, iubirea trinitară, viața Bisericii sau sfinții. În sistemul de învățământ românesc însă, disciplina Religie se predă după programe școlare distincte pentru cultele recunoscute de stat, iar elevii pot opta pentru confesiunea căreia îi aparțin.
Ministerul Educației nu a publicat standarde separate pentru celelalte culte, ceea ce ridică întrebarea dacă documentul aflat în consultare este conceput ca un standard unic pentru întreaga disciplină sau doar pentru Religia Ortodoxă și, în primul caz, cum vor fi evaluați elevii care studiază alte confesiuni?
Mai mult, pe lângă trimiterea elevilor la slujbe, dacă vor o evaluare corespunzătoare acestor standarde, unele formulări din document depășesc sfera evaluării competențelor și pot fi interpretate ca încurajând asumarea sau promovarea unei anumite credințe religioase. De exemplu, descriptori precum explicarea contribuției unor personaje biblice la „planul lui Dumnezeu pentru lume” sau raportarea la propria religie ca reper normativ pot transforma evaluarea școlară într-un instrument de validare a convingerilor religioase, nu doar a cunoștințelor despre religie.
O asemenea abordare ridică semne de întrebare în raport cu Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care prevede explicit că „în unitățile de învățământ este interzis prozelitismul religios”, iar încălcarea acestei interdicții de către personalul din învățământ constituie abatere disciplinară. Tot aceeași lege consacră principiul independenței educației față de doctrine religioase și obligă școala să respecte libertatea de conștiință a tuturor elevilor.
Ce scria ministerul despre experții internaționali implicați:
Realizarea standardelor naționale de evaluare va beneficia de implicarea directă a două dintre cele mai importante nume la nivel mondial în domeniul testării educaționale: prof. dr. Mark Reckase și dr. Eduardo Cascallar.
Prof. dr. Mark Reckase este profesor emerit distins la Michigan State University și fost președinte al National Council on Measurement in Education. Cu o carieră de peste 50 de ani în evaluarea educațională, este considerat unul dintre fondatorii testării adaptive computerizate și al teoriei „item response” multidimensionale. A fost consultant pentru numeroase guverne, universități și organizații internaționale, inclusiv pentru National Assessment of Educational Progress (NAEP) din SUA și OECD PISA.
Dr. Eduardo Cascallar este cercetător invitat la Universitatea KU Leuven și consultant tehnic pentru Banca Mondială și OECD. A coordonat dezvoltarea programelor naționale de evaluare educațională în peste 20 de țări de pe 5 continente, contribuind la formularea de standarde și cadre de evaluare în contexte culturale și educaționale variate.
Proiectul de ordin privind aprobarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial este în consultare publică până la 23 iulie 2026.
Standardele naționale de evaluare sunt elaborate în cadrul proiectului „Reglementări noi pentru un Curriculum Relevant și Educație Deschisă” (RECRED), finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027 din Fondul Social European Plus. Proiectul, cu un buget total de peste 167 de milioane de lei, este implementat în perioada 2024–2028 de Ministerul Educației, în parteneriat cu Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și mai multe Case ale Corpului Didactic. Una dintre componentele centrale ale RECRED este dezvoltarea unui sistem național de standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, care urmărește armonizarea notării între școli și alinierea evaluării elevilor la standarde internaționale.
Contractul pentru dezvoltarea standardelor a fost atribuit consorțiului BRIO Teste Educaționale S.A. – Ascendia S.A., în valoare de aproximativ 4 milioane de lei. Înainte de atribuirea contractului, Edupedu.ro a scris despre suspiciunile potrivit cărora procedura de achiziție ar fi fost construită în favoarea unei anumite companii, în contextul unor cerințe din caietul de sarcini considerate „cu dedicație”. Licitația a fost câștigată, în final, de firma despre care existau aceste suspiciuni, în asociere o altă companie. Ministerul Educației și firma respectivă au respins atunci acuzațiile și au susținut că procedura s-a desfășurat cu respectarea legislației în vigoare.
Documentul pus în consultare pentru disciplina Religie poate fi descărcat și de aici:
Foto: 273425283 © Yuri Arcurs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
21 comments
Firma care a castigat, poate sa ne spuna si noua cine au fost selectati ca experti pentru alcatuirea standardului? Si pe ce criterii au fost selectati? Ca se vede de la o posta ca nu stiu nimic despre TOR (termeni de referinta) si despre indicatori (de rezultat si de impact) in procesele de evaluare. Si asta nu numai la Religie. Si la istorie si la alte discipline, se vede accentul pe cantitativ si lipsa TOR si a indicatorilor de progres si performanta MASURABILI si definiti SMART.
Evident ca un elev ortodox se înscrie la materia ortodoxa, la fel cum ub cstolic va avea catolicism. Restul e gargară, predarea e liberala, nimeni nu e obligat. Vad ca useristii, după ce au falimentat țara cu pnnr si credite se ocupă de religia în școli nu de drogurile de la untold
Așa-zișii specialiști ai educației tună și fulgeră despre ce cred ei că e o problemă în educația din românia. Ne vorbeste dl Eduardo Cascallar despre calitatea evaluarii, dar nu spune că, în realitate, România se află pe ultimul loc în ce privește banii investiți în elevi și studenți. Ce să mai vorbim de rata de angajare?! Asta e o problema care trebuie discutată.
Doamne, câtă ură aveți în voi unii de pe aici!!😲Nu v-ar strica o Sfântă Spovedanie
Nici tie nu ti-ar strica un creier.
Religia NU ARE CE CĂUTA în școală.
Istoria religiilor, asta e altceva. Cultură și studiul spiritualității în societate e altceva.
De acord cu tot ce înseamnă știință, studiu, educație, în școală.
Îndoctrinarea, îndobitocirea, retrogradarea intelectuală, NU!
Sunt disperați să impună și să forțeze poveștile lor cu spiridușii din cer, cu învinovățirea, cu frica oarbă de doamne-doamne, indusă unor copilași fragezi care abia au deschis ochii pe lume. Un doamne-doamne capricios și plin de figuri, care te bate pentru ce scoți din gură, pentru ce bagi în gură, pentru ce zici, pentru ce gândești, pentru că nu-l iubești destul, și în definitiv, pentru că EXIȘTI!
O mizerie absolută!
Vorbiți despre bullying? Asta e una din cele mai grave forme de bullying.
Vorbiți despre sănătate mintală? Asta e unul dintre cei mai mari dușmani ai sănătății mintale.
Și așa suntem ca societate într-un hal de degradare mintală cum greu se poate descrie și „datorăm,” nu în mică măsură acest lucru acestei nenorociri de îndoctrinare și habotnicie.
Eu, personal, am cunoștință de dezastrul produs de această „bubă” de materie în viața reală și nu doar din cele citite sau văzute pe la alții.
Afară cu Religia din școală!
Da, da, Dumnezeu îi deranjeaza pe multi in vremurile astea… Stim
Nu, Dumnezeu. Dumnezeu nu deranjeaza pe nimeni. Insa demagogii din biserici sunt din ce in ce mai deranjanti.
După cum observați, doar la clasa I apare acea formulare cu “participarea la slujbele bisericii”. Pentru restul claselor nu mai apare. Dacă chiar deranjează pe cineva, se pot reformula acei descriptori, fără a implica neapărat si participarea la slujbe, pentru copiii care nu participă.
Se face prea mult caz pentru atâta lucru. Ați găsit exact acei descriptori ca să aveți ceva de ce să vă legați legat de ora.
ideea e să fie reformulat nu acel descriptor ci toată legea invățământului astfel incât religia să fie introdusă eventual ca un capitol al istoriei. Și asta dacă chiar e necesar.
Așa că intreb (și vă intreb) ce ne invață ea (religia), cum să ne facem cruce??? Nu merci! (Și să nu-mi spună cineva că ea ne face ”mai buni, mai umani, mai…” că-l trimit direct la statisticile UE ce ne poziționează in mod obiectiv și indubitabil in mai toate domeniile, codași)
Dacă doriți să vedeți ce ne învață Religia, răsfoiți câteva pagini din manuale, orice clasă doriți, și veți vedea ca sunt numai informații care să îi ajute pe elevi. Spre exemplu, la clasa a VIII-a sunt lecții despre problemele specifice vârstei, evitarea anturajelor periculoase, prietenie, abilități de viață, îndemnuri, sfaturi de viață… eu asta am găsit, ca un exemplu.
Dacă dvs. credeti că la Religie învățăm doar cum să ne facem cruce, mai bine nu mai comentați pt ca vă descalificați cu astfel de atitudine.
”lecții despre problemele specifice vârstei, evitarea anturajelor periculoase, prietenie, abilități de viață, îndemnuri, sfaturi de viață… eu asta am găsit, ca un exemplu.”
se numește DIREGENȚIE nea Geo – asta numa’ dacă ai auzit de așa ceva! Deci alteceva decât cruci, mai știi?
Religia ortodoxa din ziua de astăzi e o afacere ! Nu mai este credință ! Bisericile cu cupole cu tabla cupru ,preoții echipați ca faraonii .. etc !
Vă recomand celor care nu sunt habotnici să renunțați cât mai repede la această așa zisă materie. Doar povești și la biserică și la ore!
Îți recomand, cu multă căldură, să nu mai faci recomandări pentru alții, fiecare are viața lui și credința sau necredința lui.
PS: Apropo de povesti, de curiozitate, tu ce crezi, venirea ta pe lume este o poveste sau o realitate?
Cu siguranță vor fi publicate și pt celelalte culte.
Sau așa ar fi corect din punct de vedere al multitudinii de culte recunoscute de statul român, chiar dacă toate celelalte au o pondere de doar 15 % din total.
Recomand celor interesati de crestinism sa citeasca ,,Ana, bunica lui Isus,, deoarece ofera o alta perspectiva ref. crestinismul timpuriu (pervertit apoi de setea de putere a unora).
Nu e nimeni interesat de Crestinism in Romania. Populatia este interesata in mare in Copium. Iar cel mai mare distribuitor de Copium in Romania este biserica ortodoxa romana prin reteaua lor de preoti analfabeti functional cu pasari in barba, barba fiind cam singurul lucru pe care pot sa-l produca.
Ba se pare ca ep toti va interesează crestinismul, vreti sa l evacuați din țară ca pauker si Ceaușescu. Sa rămâneți voi si drogurile singurele alternative
SUBSCRIU.