Proba scrisă la Limba şi literatura română este probă obligatorie pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Primul și al II-lea subiect sunt comune tuturor filierelor, profilurilor și specializărilor, diferența intervenind doar la subiectul al III-lea. La ultimul subiect, elevii de la Filiera teoretică – Profil real, de la Filiera tehnologică și de la Filiera vocaţională – toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic) au avut de redactat un eseu, de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui George Bacovia, iar elevii de la Filiera teoretică – Profil umanist și cei de la Filiera vocaţională – Profil pedagogic, aceeași cerință, dar pentru un text studiat din opera lui Tudor Arghezi.
În ceea ce privește structura subiectelor, nu există nicio abatere de la modelul stabilit. Aceasta le este cunoscută elevilor încă din 2017, din modelele oficiale publicate de minister și de CNPEE și, mai ales, din perioada pandemiei, când au fost lansate testele de antrenament, și explicată în documentul „Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a XII-a”, apărut în vara anului 2024.
Subiectul I, alcătuit din doi itemi, a avut ca suport un text epistolar, o scrisoare selectată din volumul Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat, autor Pia Pillat. Concepută ca un item semiobiectiv, cu 5 întrebări a câte 6 puncte fiecare, secțiunea A a urmărit înțelegerea, identificarea informațiilor explicite/implicite și interpretarea textului. Pe lângă explicarea unor cuvinte și expresii, elevii au trebuit să numească domeniul de activitate al lui Dinu Pillat, să explice de ce Dinu Pillat și familia sa preferă să petreacă timpul liber în afara Bucureștiului, să observe reacția familiei la primirea unui pachet trimis de Pia și să prezinte o trăsătură morală a lui Dinu Pillat, așa cum reiese din alineatul al treilea al textului dat.
În general, elevii rezolvă corect cerințele formulate pe baza textului suport, însă există și câteva erori generale înregistrate, mai ales în tezele cu punctaje mici.
Erori identificate în rezolvarea acestui item:
- necunoașterea sensului cuvântului/cuvintelor/expresiilor selectate sau indicarea unui sens neadecvat contextului dat
- necunoașterea/ignorarea sensului verbelor de comandă din cerință (indică, menționează, explică, comentează etc.) în formularea răspunsului
- alcătuirea răspunsurilor prin transcrierea de secvențe din textul suport
Al doilea item al Subiectului I, cerința B, notat cu 20 de puncte, a vizat alcătuirea unui text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, plecând de la textul-suport. Elevii au trebuit să-și exprime opinia în legătură cu pregătirea examenului, mai exact dacă acest fapt impune sau nu renunțarea la activitățile preferate.
Pentru a obține punctaj maxim, elevii trebuie să respecte regulile generale de construcție a unui text argumentativ (ipoteză, argumente, concluzie). În ipoteză, se exprimă acordul/dezacordul față de problema expusă în cerință. În cuprins, se prezintă argumentele care susțin punctul de vedere formulat în ipoteză. Argumentele trebuie să valorifice atât textul suport, cât și experiența personală sau culturală. Legarea ideilor în textul argumentativ se realizează cu ajutorul conectorilor specifici: de opinie (consider că, sunt de părere că, opinia mea este etc.), de argumente (în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte, pe de altă parte etc.), de concluzie (în concluzie, în consecință, prin urmare etc.). Concluzia este un enunț sintetic în care se reia opinia îmbogățită și nuanțată de argumentele expuse.
Cele mai frecvente erori în rezolvarea acestui item sunt:
a) neconcordanța între opinie și argumente. Elevii contrazic, ignoră sau deviază de la tema dată. Pornesc într-o direcție în ipoteză, dar argumentează cu totul altceva în cuprins.
b) dublarea unui argument, adică reluarea aceleiași idei, folosind alte cuvinte și alt exemplu. Pentru a evita acest aspect, elevii trebuie să se refere la arii de referință, domenii sau perspective diferite din care poate fi abordat subiectul dat (social, moral, științific, psihologic, religios, artistic, istoric etc).
c) formularea unui argument și a unui contraargument, ca în dezbaterile deschise. O argumentare corectă trebuie să conțină cel mai puțin două argumente care susțin opinia exprimată în ipoteză.
d) schematism în dezvoltarea argumentelor Structura textului este corectă, însă conținutul este superficial, modest, format din clișee și repetiții.
e) valorificarea superficială a textului suport în dezvoltarea argumentelor. De obicei, elevii transcriu doar o secvență din textul dat, care, uneori, nici nu este în concordanță cu argumentul formulat.
Subiectul al II-lea, un item subiectiv de tip eseu restrâns, notat cu 10 puncte, a avut ca suport un fragment extras din romanul Jar de Liviu Rebreanu. Elevii au avut de prezentat, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul dat. Rezolvarea subiectului se face prin răspunsul strict la solicitarea din cerință, prezentarea caracteristicilor perspectivei narative identificate, nu printr-o analiză amplă. Punctajul maxim se acordă doar dacă elevul identifică corect perspectiva narativă, explică acest concept de teorie literară și-l ilustrează cu exemple adecvate din textul dat, importante fiind și coerența, și corectitudinea exprimării.
Erori identificate în rezolvarea acestui item:
- necunoașterea conceptului de perspectivă narativă
- confundarea perspectivei narative obiective cu perspectiva narativă subiectivă
Subiectul al III-lea, notat cu 30 de puncte, a constat în elaborarea unui eseu structurat, în minimum 400 de cuvinte, și a vizat aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică a două opere literare studiate ce aparțin autorilor canonici George Bacovia, respectiv Tudor Arghezi.
Pentru realizarea unui eseu de punctaj maxim, ar trebui abordate, în primul rând, reperele menționate (două trăsături care fac posibilă încadrarea textului într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică, comentarea a două imagini poetice semnificative, analiza a două elemente relevante de compoziţie/structură şi/sau de limbaj), nu urmărite încercările elevilor de interpretare exhaustivă. Evaluatorii trebuie să se ghideze după barem și să corecteze lucrările în conformitate cu acest reper, nicidecum în funcție de propriile așteptări și convingeri interpretative.
Erori identificate în elaborarea subiectului:
- scrierea unui eseu generalist, fără a ține cont de condițiile din cerință
- ignorarea reperelor date, scrise imediat după cerință
- confuzii de opere, autori, personaje
- teoretizări fără exemple din textele suport
- memorarea unor eseuri făcute de profesori
- nerespectarea limitei minime de spațiu, de 400 de cuvinte
De asemenea, candidații nu trebuie să ignore redactarea lucrării, deoarece o treime din punctaj se acordă pentru calitatea scrisului și pentru aspectul lucrării. Elevii primesc puncte și pentru lizibilitate, pentru exprimare corectă, pentru organizarea ideilor, pentru capacitate de analiză și de argumentare pentru ortografie, punctuație și pentru respectarea condiției de spațiu.
În consecință, subiectele date anul acesta la limba și literatura română evaluează competențele prevăzute în programele pentru liceu și în programa pentru examenul național de bacalaureat, însă cerințele concepute sub forma itemilor semiobiectivi și subiectivi, gândite să ofere libertatea elevilor de a-și organiza ideile, de a-și demonstra originalitatea și propriul stil de exprimare, au dus, în timp, la învățare șablonată, la evaluare subiectivă, la reevaluări ale unor lucrări și la tot mai multe contestații, după afișarea rezultatelor.
_________________
Despre autoare: Paraschiva Buciumanu predă Limba și literatura română și este director adjunct al Colegiului Tehnic „Miron Costin” din Roman. A intrat în sistemul de învățământ din anul 2000. Anul acesta a fost finalistă la Etapa Regională pentru Antreprenoriat (AVE România).
Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.
