Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat pentru Digi24 că se gândeşte la o rezolvare a problemei copiilor cu dificultăţi de învăţare. Oficialul a recunoscut că nu există suficienţi profesori de sprijin şi a explicat că, în opinia sa, ar vrea să îi “împartă mai mulţi la un loc” pe copiii integraţi în clasele normale ca să poată asigura profesori de sprijin. Potrivit Art 5. din Ordinului Ministrului Educaţiei nr 6134/2016 aşa ceva ar fi segregare şcolară pe criteriul cerinţelor educaţionale speciale, lucru interzis de lege.
„Noi acum îi avem pe cei cu dificultăţi de învăţare, să îi numim aşa generic, împărţiţi în două categorii. Pe unii îi trimitem în şcolile speciale, iar alţii sunt în şcolile normale, integraţi în clasele normale. Acolo, din păcate, într-o foarte mică măsură reuşim să asigurăm profesori de sprijin pentru copiii integraţi în clasele normale şi atunci creăm dificultăţi la profesori. Şi mă gândeam dacă nu am putea să îi împărţim mai mulţi într-un loc şi să punem profesori de sprijin acolo. Adică aş vrea: ca şi lor, celor integraţi în şcolile de masă, să le putem asigura profesori de sprijin”, a declarat pentru Digi24 ministrul Ecaterina Andronescu.
Potrivit Ordinului MENCS nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar, publicat in Monitorul Oficial nr 27 din 10 ianuarie 2017, segregarea de acest tip este interzisă.
Segregarea este o formă gravă de discriminare şi are drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încălcarea exercitării în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnităţii umane, arată respectivul act normativ.
Înfiinţarea de grupe de şcolari pe baza dificultăţilor de învăţare este interzisă
Potrivit articolului 5 din Ordinul citat, “constituie segregare şcolară pe criteriul dizabilităţii şi/sau
al cerinţelor educaţionale speciale separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale în grupe/clase/ clădiri/ultimele două bănci / altele din învăţământul de masă, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de masă este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o altă grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele din aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar de masă,
de acelaşi nivel.
(2) Constituirea de grupe cu antepreşcolari sau preşcolari ori clase cu elevi cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale într-o unitate de învăţământ preuniversitar de masă reprezintă segregare şcolară şi este interzisă.
ART. 2 (1) În învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară pe criteriul etnic, al dizabilităţii sau al cerinţelor educaţionale speciale, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al mediului de rezidenţă şi al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei, în condiţiile prevăzute de
legislaţia în vigoare şi ale prevederilor prezentului ordin.
(2) Prevenirea şi eliminarea fenomenelor de segregare şcolară constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive.
Potrivit celor de la Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism Micul Prinţ Bistriţa, “ideea” doamnei ministru de a înființa clase speciale în învățământul de masă, deși are aparent la bază intenții bune – ”Adică aş vrea: ca şi lor, celor integraţi în şcolile de masă, să le putem asigura profesori de sprijin”- denotă lipsa de cunoștințe în ce privește legislația din domeniul educației și în realitate e emisă nu în interesul elevilor ci pentru că doamna ministru simte că prin prezența copiilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă ”creăm dificultăţi la profesori”, susţin reprezentanţii Asociaţiei.
Ministerul Educației este obligat să asigure personalul de sprijin pentru incluziunea copiilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă, să angajeze și să plătească la un nivel corespunzător personal de sprijin, nu să caute ”soluții” în detrimentul elevilor, mai spun într-un comunicat de presă reprezentanţii Asociaţiei Autism Europa.
Elevii cu tulburări din spectrul autist și cerințe educative speciale au nevoie de examene și testări naționale adaptate, personal de sprijin, facilitatori școlari plătiți de stat și de locuri speciale la licee și școli profesionale. Pentru a fi pregătiți pentru viață au nevoie de un proces educativ incluziv real, nu de scuzele, justificările și bâjbâielile unui sistem în care asigurarea finanțării pentru educație de calitate cade în sarcina părinților.
Citeşte şi:
-
Revolta consilierilor școlari și a profesorilor logopezi: Suntem singurii care nu au primit sporul de 10% pentru suprasolicitare
-
Ministerul Educației a fost dat în judecată de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, pentru refuzul de a-i aloca unei fetițe de clasa a II-a profesor de sprijin la clasă
Mihai Peticilă
Redacția
Diana Ghimiși
7 comments
Doamna fost ministru, dumneavoastră faceți acest lucru pentru copii, dar pentru itineranți ce propuneți? (Nici nu aduc în discuție că veți încălca minim un principiu din drepturile copilului ) Suntem puțini itineranți, majoritatea avem aproape două norme, fără să fim plătiți in plus. Noi nu avem dreptul la dirigenție, iar directorii nu ne dau ore suplimentare platite pentru că avem niște tanti insprctoare mai sensibile prin ISJ-uri. Sa stiti că scoatem bani din buzunar, iar cei 1500 lei “bonus” primiți anul acesta, vă asigur că nu sunt suficienti! V-aș invita să-mi fiți colegă pentru o lună de zile, dar mă tem pentru sănătatea dumneavoastră fizică și mintală! Poate că dacă ați face astfel de experimente in teren, ați înțelege măcar puțin, ce presupune să fii profesor itinerant. Te trezești în creierii dimineții, te speli în fugă, arunci niște haine pe tine, îți imbraci copilul , îl arunci în mașină si îl lași la școală (din mers) Între timp, către școala la care trebuie să ajungi te gândești dacă ai pus pachețel copilului tău…dar ce mai contează, oricum n-ai fost la serbarile lui , pentru că tu ești la serviciu. Minutele trec, după mulți km parcurși pe șoselele patriei și printre grijile vieții, ajungi la copilașii cu CES. Îi preiei, lucrezi cu ei, în general la grămadă (ei fiind în clase diferite, cu diagnostice diferite) Lucrezi cu ce ai și dacă nu ai cu ce, tot lucrezi. Si dacă esti bine organizată, le oferi și
ceva bun, drept recompensă. Ah, sa nu uit, unde lucrezi? Unde se poate! Pe hol, in cancelarie, in clasă peste restul copiilor (ora respectivă este compromisă) sau pe unde găsești un colț liber. La final, nu pleci acasă ci fugi repede în altă școală, adică altă clădire, la altă grupă de copii…. dacă ai “noroc” altă localitate/oraș/comună. Intr-un final, termini programul și fugi acasă pentru că trebuie să te pregătești pentru a doua zi cu fișe de lucru adaptate pentru fiecare copil în parte, la discipline diferite, mai faci rapid un raport, mai dai o situație, mai proiectezi și o activitate extrașcolară, un parteneriat, ceva acolo, ca sa ai ce bifa la final de an și in plus, mai completezi o fișă psihopedagogica, mai corectezi niște fișe de lucru din zilele anterioare, răspunzi parintilor la mesaje/telefoane…..si hopa, s-a facut seară. Casă, masă, familie, copii….pe apucate. Asa vrea ministerul, hârtii….sa facem hârtii pe care nu se uită nici dracu, dar este obligatoriu să le facem, conform termenelor limită. Oricum, cu excepția itinerantilor, puțini profesori lucrează și cu acești copii la clasă. Vă rog să schimbați ce vreți, dar începeți cu modificarea titulaturii, din profesor itinerant în profesor traseist. Noi primim cu drag orice aberație venită din partea miniștrilor care nu-și mișcă fundul pe teren. Ce putem să facem?! Suntem împrăștiați prin școli, este greu să ne intalnim ca sa putem să ne impunem. Veniți, dragă doamnă, in teren, fără surle și trâmbițe, doar așa veți ajunge să vă dați palme, când veți constata în ce mocirlă ați băgat învățământul. Dintr-un birou, chiar și bunica ar putea schimba legi! Ar fi facil pentru orice să facă legi! De aceea puteți, doamnă, pentru că este siplu să gândești din pix! (vă recomand să puneți accentul potrivit pe cuvantul “puteți” )
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1871397946305393&id=151632138281991
Sunt de acord. Prima idee buna. Sa se schimbe legea care interzice copiilor sa se faca invatamantul pe nivel de intelegere si putere de invatare. Degeaba il ti in clasa daca nu te ocupi de el si nici ceilalti nu pot sta pe loc . E logic
Ideea doamnei ministru, nu este una rea. Actualul amestec al elevilor, dezavantajeaza atat elevii cu IQ mediu si ridicat cat si pe cei aflati la polul opus (dar si pe cadrele didactice care lucreaza cu un grup atat de eterogen si care mai doresc sa ajunga si la pensie.)
Nu va suparati, sunteti cadru didactic?
Solutia ar fi in felul urmator: decat sa dati bani, alocatii copiilor cu CES , mai bine infiintati mai multe posturi de profesori de sprijin care sa-i recupereze pe acesti copii.Exista scoli care nu au profesor de sprijin ,nici logoped , iar consilierul scolar nu face fata la 1200 copii.In fiecare an apar tot mai multi copii cu nevoi speciale ..din diferite cauze.. una ar fi alimentatia (Eurile , aerul , apa, tehnologia 4G, 5G, wireles, etc)Deci , nu va mirati ..