Apel comun al mai multor organizații din educație, care cer un număr mai mare de zile de școală decât cele 165 din acest an școlar, programe remediale în vară și reînceperea școlii de la 1 septembrie

9.706 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Mai multe organizații ale elevilor, ale părinților și din sistemul de educație au lansat, miercuri, un apel prin care solicită autorităților să ia măsuri pentru a garanta un număr minim de zile de școală într-un an calendaristic. Ele vor ca “România să nu mai aibă cel mai comprimat an școlar din Uniunea Europeană” și atrag atenția că, în situația actuală, “interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educație de calitate) pare a fi subordonat altor interese”.
  • Autorii apelului cer extinderea, în vară, a programelor remediale și începerea viitorului an școlar pe 1 septembrie.

Asociațiile și organizațiile semnatare, printre care Asociații ale Elevilor din diverse județe, Federația asociațiilor de părinți, World Vision sau Salvați Copiii, lansează apelul, cu o serie de revendicări punctuale, în contextul în care noua structură a anului școlar, publicată în Monitorul Oficial, prevede că pentru toate clasele durata cursurilor se reduce cu o săptămână.

Apelul notează, astfel, că “dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului școlar astfel încât vacanța de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanță ,,COVID-19”), nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învățământ: în România, dreptul la educație s-a transformat într-un drept la vacanță”. 

Apelul integral, inclusiv revendicările punctuale ale asociațiilor semnatare

“Apelul Coaliției ,,Mai multă școală pentru copiii României” pentru decidenții politici 

Ref.: Societatea civilă solicită liderilor politici o soluție pentru garantarea unui număr minim de zile de școală într-un an calendaristic, respectiv măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai comprimat an școlar din Uniunea Europeană 

Către: Guvernul și Parlamentul României

În atenția:

  • Premierului României, Florin Vasile Cîțu
  • Vicepremierului României, co-președintelui Alianței USRPLUS, Dan Barna
  • Vicepremierului României, președintelui UDMR, Hunor Kelemen
  • Președintelui Camerei Deputaților și al Partidului Național Liberal, Ludovic Orban
  • Co-președintelui USRPLUS, europarlamentarul Dacian Cioloș 
  • Președintelui Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu
  • Ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu
  • Președintei Comisiei de învățământ, tineret și sport din Senatul României, Monica Anisie
  • Președintei Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero 

Stimați lideri politici, 

Dreptul la educație este un drept garantat de Constituția României, dar și de Convenția privind drepturile copilului. An de an, structura anului școlar este dezbătută la nivelul Ministerului Educației, fapt care generează, la nivelul opiniei publice, nenumărate neînțelegeri: vrem vacanță mai lungă pentru a salva economia pe timp estival, elevii nu pot merge la școală vara, pentru că unitățile de învățământ preuniversitar nu sunt dotate cu sisteme performante de aerisire, aer condiționat, elevii nu pot merge la școală iarna, pentru că unitățile de învățământ preuniversitar nu sunt dotate cu calorifere și aparate de încălzire. 

În tot acest peisaj, elevii sunt cei mai dezavantajați, în toată această dezbatere, interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educație de calitate) pare a fi subordonat altor interese. Cum facem ca elevii să beneficieze de mai multă școală, de mai multă cunoaștere, de acces extins la știință și alfabetizare? Este un răspuns la care guvernanții au ezitat, ani la rând, să ne ofere răspunsuri punctuale. 

România este una dintre cele 3 țări europene care au cele mai puține zile de școală din Europa: în jur de 165, la fel ca Malta și Albania, spun experții europeni în raportul „The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice). Analiza, făcută pe anul școlar în curs, arată că la polul opus se află Danemarca și Italia, cu 200 de zile de școală, iar jumătate din țările/regiunile europene au între 170-180 de zile și în alte 17 țări/regiuni, zilele de școală variază între 181 – 190. 

Într-un an școlar având doar 33-34 de săptămâni, programa școlară trebuie parcursă într-un ritm dinamic, de multe ori actul educațional devenind unul fușerit (competențele ajung să fie achiziționate artificial, doar ca să fie bifate într-o condică sau raport). Astfel, elevii și profesorii ajung să se plângă de curriculum încărcat. 

Totuși, cum se face că, deși încărcată, programa nu livrează pentru copiii României? Analfabetismul funcțional este la apogeu (aproximativ 44%), la testarea PISA 2018, România obținând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O acțiune urgentă în vederea garantării numărului minim de zile de școală într-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educațional care să urmeze principiile echității și calității. Dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului școlar astfel încât vacanța de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanță ,,COVID-19”) nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învățământ: în România, dreptul la educație s-a transformat într-un drept la vacanță. 

Revendicările noastre sunt:

● Inițierea unui proiect legislativ, reprezentat de un amendament la Legea educației naționale nr. 1/2011, prin care să se reglementeze un număr minim de zile de școală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât avem în acest an școlar), un număr obținut în baza unui algoritm de calcul stabilit de experți educaționali. O propunere în acest sens este media nr. zilelor de școală din primele 10% țări în topul testărilor PISA; 

●  Asumarea unor măsuri concrete acum pentru ca România să nu mai aibă cel mai
scurt an școlar din Uniunea Europeană și plasarea acestor soluții pe un loc
fruntaș în dezbaterea parlamentară și în comunicarea dumneavoastră publică;

●  Extinderea actualului program de educație remedială pentru ca acesta să poată
să fie continuat și pe perioada vacanței de vară, mai ales în mediul rural, unde nevoia de acces la educație este certă. Activitățile remediale, găzduite de școli, să poată fi organizate și cu sprijinul voluntarilor și/sau al organizațiilor neguvernamentale;

●  Începerea cursurilor pentru anul școlar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021, în vederea recuperării decalajelor în învățare și a ameliorării efectelor negative cauzate de închiderea repetată a școlilor;

●  Vacanțele lungi afectează major copiii și nivelul la care ei revin în școală. Vacanțe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului școlar, pot contribui la consolidarea învățării, a progreselor realizate de copii și pot fi spații de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori;

●  În același timp, nu doar numărul de zile este important, ci și structura fiecărei zile, câte ore durează procesul didactic, dacă elevii au acces la pauze mari, la activități sportive, în aer liber, la masă caldă (de aceea primarii ar trebui să se implice mai mult în administrarea școlilor și să dea dovadă de responsabilitate. Și, mai ales, este important ce și cum învață elevii în zilele respective, pentru că mai multe zile nu înseamnă automat rezultate mai bune. Ca urmare, este necesară prioritizarea formării cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educație. Solicităm crearea de spațiu în structura anului școlar, dedicat planificării, formării, reflecției și învățării pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum și pentru colaborarea cu colegii din școală în vederea îmbunătățirii procesului de învățare, în interesul elevilor.

●  Elevii din învățământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminați prin faptul că pentru ei anul școlar este mai lung. Este necesar ca perioada lor de practică să fie parte din anul școlar valabil pentru toți ceilalți liceeni, pornind de la principiul că învățământul tehnic și profesional ar trebui să fie mai aplicat și mai puțin teoretic (mai ales în perspectiva aplicării unor noi planuri cadru pentru liceu); 

●  Fiecare partid din România să solicite primarilor săi să aloce, în bugetul local începând cu anul 2021, fonduri suplimentare pentru sectorul de învățământ, prin finanțarea complementară, astfel încât, logistic vorbind, să nu existe niciun obstacol în vederea organizării orelor de educație remedială în școli, inclusiv pe timpul verii (fonduri pentru materiale igienico-sanitare, dezinfectanți, reparații capitale și investiții în baza materială a școlilor);

●  Instruirea primarilor din partidele dumneavoastră în vederea accesării fondurilor europene pentru școli și pentru copiii din România (masă caldă în școli, unități de învățământ preuniversitar cu program prelungit, afterschool generalizat, cluburi și palate ale copiilor în care să se desfășoare orele de educație remedială și activități extrașcolare, biblioteci școlare moderne).

Viitorul educației ne privește pe toți. Timp de peste un an de zile, aproape un milion de copii ai României au fost privați de dreptul la educație, neavând acces la educație online, iar situația epidemiologică nu a facilitat accesul la educație de calitate pentru prea mult timp, aspect care a favorizat accentuarea unor decalaje deja existente între elevii din mediul rural și cei din mediul urban – apreciem că efectele ne vor afecta la nivel societal, dacă nu luăm măsuri urgente acum. Dacă aceste măsuri nu sunt asumate ferm și transpartinic, inacțiunea va afecta toate domeniile societății, făcând dezvoltarea României și creșterea calității vieții un deziderat imposibil de atins, independent de culoarea politică a celor care guvernează sau vor guverna țara.

Inițiator: Societatea Academică din România Semnatari:
Asociația Elevilor din Constanța
Asociația Elevilor din București și Ilfov Asociația Elevilor din Bacău 

Asociația Elevilor din Mureș
Asociația Elevilor din Maramureș
Asociația Vâlceană a Elevilor
Roma Education Fund
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar Federația Coaliția pentru Educație
Organizația Salvați Copiii România
World Vision România
Asociația Școlilor Particulare
Fundația Hope and Homes for Children România” 

Photo 71146494 © Michal KnitlDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


17 comentarii
  1. Cine sunt, bre, găinarii ăștia, și cu ce drept vin ei să se dea reprezentanți? Cunosc nenumărați elevi și, aveți încredere, nici unul nu și-ar dori mai puțină vacanță, și sper că e clar de ce. Avem cel mai scurt an școlar, bine-bine, dar occidentalii cât de lungă au ziua școlară? În ce țară vest-europeană sunt 6-7 ore pe zi și pauze de 5 minute? În ce țară europeană avem un nivel de descreierare în sistemul educație atât de mare încât fug copiii de școală ca dracul de tămâie? Rezolvați problemele astea mai întâi, și pe urmă mai vedem ce facem cu anul școlar! Cât despre “organizațiile” astea, în școli nu există nici o formă de reprezentativitate. Se “alege”, cu interferență și favoritisme din partea profesorilor și prin vot public, ne-secret, care ajunge la cancelarie (deci profesorii știu cine a votat cu cine). Consiliile astea ale elevilor sunt niște farse, niște glume cu aer de reprezentativitate făcute să susțină direct interese ale unor diverși profesori, directori, ș.a.m.d. Și asta încă la un liceu “de top”, nici nu vreau să-mi imaginez ce se întâmplă la liceele industriale și de cartier…

  2. Elevii au o vacanță de vară de 2 luni și voi vreți să o reduceri și pe aceasta. Genial! Mai bine nici ca se putea. Eu zic sa nici nu o mai dăm.

  3. O mare minciuna! Nu vrea nimeni un an scolar mai lung. Marea parte a celor care lucreaza in invatamant ar trebui sa isi schimbe metodele invechite si rasuflate de predare. Copiii nu au nevoie de mai multe ore plictisitoare sau stresante. Profesorii trebuie sa fie dedicati si sa starneasca curiozitatea copiilor prin raportarea lectiilor la realitatile actuale. Sunt atatea instrumente utile predarii, dar, din pacate, profesorii fie nu le cunosc, fie nu sunt interesati sa le foloseasca, iar copiii nostri isi risipesc cei mai frumosi ani…

    1. Tot se spune ‘sa fim aliniati cu celelalte tari civilizate’…dar cu programa suntem aliniati ca sa micsoram vacantele copiilor? Pe cine reprezinta asociatiile acestea de elevii? Nu credeti ca primul lucru care trebuie schimbat este programa scolara foarte incarcata si metodele de predare?Si apoi sa va ganditi la micsorarea vacantelor?

  4. Pentru ce sa stresam copiii cu mai multa scoala, ca oricum ei dacă sunt obosiți nu se mai pot concentra la ore,asta o stie toată lumea. Si ce sa recupereze copiii, ce sa pierdut e pierdut nu mai au ce recupera,oricum si profesori sunt nervoși, mulți din ei urlă pun absente,chear dacă ei nu intra la ora fixa, de ce nu verificați ce fac profesori online. Dacă mai trebuie sa faca si ore suplimentar cred ca sunt in stare sai ii ia la bătaie dacă ar putea. Asa ca lăsați o balta cu recuperarea orelor.

  5. Ce organizații de elevi sau părinți ?Ati participat sau auzit vreodată de alegeri,ați auzit vreodată ceva de la copii vostri ?Niste grupuri infracționale,de influență,atașate la PSD(asta fiind și el susținut,finanțat și pilotat de la Moscova că de aia au și atâta media care-i susține) !Telul lor ?Sa rămânem o nație de prosti,satelitul altora și dependenți de ei !
    Informatizarea va scoate mafia la suprafață !!
    Faceți voi ore in vacanta ,sâmbătă ,duminică ca să-i umpleți pe unii de bani și noi să ne tâmpim copii !
    Cretinilor,copii au nevoie de timp liber pt alte activități și chiar sa se plictisească sau să-și ajute părinții și bunicii in gospodărie ori voluntariat pt comunitate ,că de aia ies niste ratați și niște răzgâiați pe banda rulanta !Dar pe voi vă interesează doar banii,să-și mențină unii catedrele inutile.Ce să facă un copil la muzica,religie ,desen daca el nu are înclinații ?După clasa a 4-a asta e pierdere de timp și bani pt toți ,in afara de profi !!
    Chiar și Istoria sau Geografia au prea multe ore ,știind că pe piata muncii nu e nevoie de atâția profesori pt aceste materii și nici nu sunt multe meserii care sa aibe nevoie.Cine vrea sa se facă geolog sau altceva (de ex legat de geografie) va avea timp sa aprofundeze daca merge pe un profil specializat la Liceu sau Facultate…Numai noi învățăm ca tampitii pe dinafara,complet gratuit, toți anii domnitorilor sau înălțimile munților sau râurile sau istoria altor țări !Cultura generala nu trebuie sa fie obligatorie că de aia nici nu exista(prea multe inf=zero inf).Asta faci acasă dacă te pasionează….La școala trebuie să înveți științele,mate,limbi străine,informatica la greu.Prostii pământului …Ce nație e sus cu specialiști în istorie,geografie și cultură(desen,muzica,etc) ? Nici una !Astea vin după,dupa ce te dezvolți ca țara…Când ai cercetare și poți scoate singur un vaccin,când poți proiecta și ridica un satelit sau altele de top !Aruncam banii in toate direcțiile și ne mirăm că nu facem nimic(normal ,pt că sunt împrăștiați și împărțiți așa încât nu ajung pt nimic).O tara de prosti ,cu studii si năravuri !

  6. Deștepții ăștia care fac parte din celebrele organizații pentru educație ar trebui să știe că deși au fost școlile deschise foarte mulți elevi au refuzat să meargă la școală dar nu și la bodegi, magazine, parcuri și prin scările de bloc pe unde mai uită chiloții și altele. Asta este adevărata preocupare a elevilor din gimnaziu. Unele sunt atât de boite încă se vede de la o poștă ce pasiuni au.

  7. Organizatii complet nereprezentative. Niciuna din “organizatiile de parinti” nu lucreaza in mod real cu parintii, iar cele de elevi sunt facute de profesori cu diferite interese.

    Sistemul de invatamant romanesc este in colaps, calitatea predarii e execrabila. Marirea numarului de zile in care numerosii profesori incompetetenti isi etaleaza “calitatile” pe seama elevilor nu vor face decat ca tortura la care sunt supusi copiii din Romania sa dureze mai mult decat cele “165 de zile” pe an de acum.

  8. Alooo…pe profesori ii mai intreaba cineva ?Sau hotarasc Cimpoiesii, Ong urile ,rezistii si elevii care il preaslavesc pe snobul Shelly…..hai marsh nesimtitilor ,nu va e rushine ?Voi comparatzi conditiile si salarizarea din UE cu bataia de joc din Romania?Sa ziceti merci ca mai aveti profesori care sa munceasca pe banii astia!

  9. Credeti ca cineva e prost si va mai crede porcariile si minciunile? “Primarii ar trebui sa se implice. (…). ” Hai, lasati vrajeala cu UNELE OTGANIZATII. Minoritatea se supune majoritatii. Si majoritatea nu vrea vacanta voastra tampita pana la 1 septembrie, nu ne duceti cu zaharelul. Majoritatea vrea altceva: vrea coerenta in decizii, stabilitate in datele anului scolar, vrea semestre egale, nu decalaje de tipul: un semestru 14 saptamani si celalalt 20 fe saptamani. Vrea 3 vacante: iarna 3 saptamani, primavara 2 saptamani legate si vara 15 iunie-15 septembrie. Clasica structura cu rezultate foarte bune pana sa veniti voi si tampeniile voastre. Majoritatea vrea adevar si realitate, nu dezinformari, instigari si prostii de genul DIVIDE ET IMPERA.

    1. Rezultate bune???!! Pe ce lume traiesti? Dar nu cred ca e doar vina profesorilor.. PARINTII au facut si fac tot raul. Isi doteaza odraslele, de la cele mai fragede varste, cu tot felul de gadget-uri. Mintea acestor copii, victime fara apărare, mai poate fi la invatatura?

      1. Elevii au o vacanță de vară de 2 luni și voi vreți să o reduceri și pe aceasta. Genial! Mai bine nici ca se putea. Eu zic sa nici nu o mai dăm.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Senatorul PSD Vasile Dîncu, despre “România Educată”: Iohannis a spus că este o strategie transpartinică. Astăzi l-am auzit pe Cîțu vorbind doar despre ce va face el. Dacă devine una din strategiile politizate, atunci va avea un eșec total și rapid

Senatorul PSD Vasile Dîncu a atras atenția liderilor Guvernului să nu uite că implementarea strategiei România Educată trebuie să fie una transpartinică, așa cum s-a stabilit la Cotroceni, fiind un…
Vezi articolul