Bogdan Cristescu, directorul Centrului pentru Curriculum și Evaluare din Ministerul Educației: Standardele de evaluare a elevilor ar trebui să devină obligatorii din 2030 / Dar din 2027 le-aș avea în vedere la asistențele la oră și la inspecții

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), a declarat că, deși standardele naționale de evaluare vor fi introduse în școli din toamna anului 2026, ar trebui ca acestea să devină obligatorii din 2030. Până atunci, profesorii ar trebui să fie îndemnați să folosească aceste standarde, urmând să se țină cont de ele în cadrul inspecțiilor, a spus acesta la emisiunea InfoEdu. 1000 de profesori și de directori le pilotează în perioada martie-mai.

• Evaluările ar fi trebuit să se realizeze pe baza acestor standarde din anul școlar 2025-2026, potrivit regulamentului de organizare și funcționare a școlilor (ROFUIP) 2024.

• Amintim că standardele de evaluare sunt făcute de două companii private – Brio Teste Educaționale SRL și Ascendia, iar Edupedu.ro a scris despre licitația controversată de 4 milioane de lei pentru standardele de evaluare și despre suspiciunile că fost una cu dedicație. Standardele sunt elaborare în proiectul RECRED al Ministerului Educației, finanțat cu milioane de euro, fonduri europene, care ar trebui să modernizeze evaluarea educațională în România.

Întrebat când vor fi aplicate standardele de evaluare unitar, în toate școlile din România, Bogdan Cristescu a precizat că decizia nu îi aparține. El a expus viziunea sa: „în primul an aș îndemna să fie folosite. În al doilea an le-aș aduce aminte colegilor că trebuie folosite și le-aș avea în vedere la asistențele la oră și la inspecții. În al treilea an mi-aș baza asistențele la oră și inspecțiile pe ele și aș informa colegii unde e nevoie de îmbunătățiri. Din al patrulea an deja să devină obligatorii, sub efectul legii”.

Acesta a afirmat că este vorba de un termen lung, însă motivează că introducerea acestor standarde „nu se va putea întâmpla peste noapte”, pentru că ele presupun „o cu totul altă abordare pedagogică”.

„De asta în Educație trebuie să nu pierdem niciun moment. Aceiași 135 de colegi care fac standarde, fac și itemi, fac și olimpiade, fac și subiecte naționale, își fac și orele. De ce credeți că muncesc atât de mult? Pentru că 2 săptămâni de întârziere s-ar putea să însemne să mai amânăm încă un an”, a mai adăugat el.

Redăm declarațiile integrale ale lui Bogdan Cristescu, directorul CNCE, pe acest subiect

Moderator: „Despre standardele de evaluare și de notare, aș vrea să lămurim în ce stadiu sunteți și să facem diferența între ele. Ce înseamnă standardele de evaluare, ce înseamnă standardele de notare?

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE): La fiecare disciplină avem niște competențe generale. Ce trebuie să știe copilul acela? Competențe generale, care sunt clar derivate din profilul de formare al absolvenților. Aceste competențe generale sunt particularizate în competențe specifice, având în vedere anumite conținuturi. Dacă, de exemplu, eu spun competența generală „Elevul identifică date și relații în contexte matematice și practice”. Apoi competența specifică îmi spune că identifică date și relații geometrice din triunghiul dreptunghic. Deci m-am dus deja într-un context. Acest context conținut, care era până acum, pentru mine este transportul de formare a acestor competențe. Asta era și până acum: competență generală, competență specifică și conținut transport.

Acum am mers mai departe. Am derivat un standard de învățare, adică care este rezultatul învățării pe care îl aștept eu? De ce studiez eu triunghiul dreptunghic? Nu pot să spun «ca să știu Teorema lui Pitagora». Aceasta nu este o competență. Competență ar fi să pot folosi, acolo unde este cazul, și să identific că este cazul Teorema lui Pitagora. Și atunci am venit cu un standard de învățare de tipul elevul identifică contextul geometric în care poate aplica teorema lui Pitagora și o face în mod corect. Nu ăsta este standard, dar vă dau un exemplu. Apoi acest standard de învățare s-a transformat în standard de evaluare prin trei niveluri de performanță: elevul identifică ceea ce am spus pentru cel mai jos nivel într-un triunghi dreptunghic deja furnizat geometric.

Aceste niveluri sunt diferite în funcție de context, context de tip textbook matematic, geometric, științific, context mai larg, dar familial și context total nou, unde este transferul din «pot ridica un dulap în picioare când stă într-o cameră». Ar trebui să-mi dau seama că am de calculat diagonala, dar deja este ceva mai complicat acolo.

Celelalte niveluri sunt nivelul de mijloc și nivelul avansat. Asta înseamnă standardele de evaluare: asta trebuie să știe elevul, asta trebuie să mă aștept de la el. Și știu ce înseamnă nivel de bază, consolidat și avansat, ca să pot să merg mai departe.

Acestea trebuie transferate în note. Percepția greșită este că standardul înseamnă că dacă elevul știe să facă problema, ia nota 5. Nu, nu este un pat al lui Procust. Pur și simplu este o descriere foarte specifică a ceea ce mă aștept de la elev și în ce context și colegul profesor își face notarea și proiectarea activității având asta în vedere.

Deci profesorul nu se pierde, nu vine cineva din afară să-i spună nota, ci spune pe ce
elemente trebuie să-și pună nota. Același timp din nivel este și la PISA și la TIMMS și peste tot. Și atunci, combinând de experiența profesorilor și interacțiunea lui cu aceste niveluri, avem niște standarde de notare.

Noi mai intervenim pe niște itemi pe care-i calibrăm și îi punem la dispoziția profesorului. Dacă eu i-am evaluat pe copiii mei și mi se pare că la triunghiul geometric un elev este de 10, iar altul este de 7, dar nu sunt foarte sigur, intru pe platformă și dau un test care deja este calibrat la nivel național pe standardele astea. Și când îl dau, dacă văd că la primul elev n-a ieșit 10, ci a ieșit cam 8,5, eu, ca profesor, trebuie să mă întreb oare de ce. Iar la al doilea elev n-a ieșit 7, a ieșit la 8, trebuie să mă gândesc dacă nu cumva am fost prea strict. Asta va fi modalitatea prin care vom ajunge ca toți profesorii să aibă aceeași abordare în notare, bazându-se pe aceste criterii.

Moderator: De când [n. red. vor fi introduse aceste standarde]?

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE): Ele sunt acum în școli, le pilotăm. Chiar în aceste zile, începând de marți, colegii noștri trec prin câte două sesiuni de formare. S-au înscris școlile, s-au înscris directorii. Partenerul care are acest drept în proiect a selectat eșantionul, apoi ne-am îndreptat din nou către școli și am spus: «Profesorul X vrea să aplice standardele la toate clasele sau vrea să aplice doar la clasa a V-a?». S-au selectat profesorii care aplică acest lucru. Fiecare dintre ei va trece prin două sesiuni de formare. Primele două au avut loc marți și miercuri. Joi și vineri, are loc cea de-a doua parte a sesiunii, în care li se explică colegilor ce așteptăm de la ei, li se pun la dispoziție standardele.

Sunt 1000 de profesori și de directori care muncesc gratuit ca să vadă lucrurile altfel. La final de luna iunie vom integra acest feedback. Noi ne dorim ca ultimele 3 săptămâni din iunie să fie niște săptămâni în care să dăm aceste evaluări sumative pe itemi, pe teste, ca să avem o un dublu control și din toamnă sunt pe masă, aprobate de ministru.

Moderator: Din toamnă ar însemna că o notă de 9 care se de la București este aceeași cu o notă de 9 din alt oraș.

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE): Asta nu se va putea întâmpla peste noapte.

Moderator: De ce?

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE): Pentru că asta înseamnă să ai o cu tot altă abordare pedagogică, să urci pe scări în loc să urci cu liftul.

Moderator: În câți ani se va întâmpla?

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE): Nu este o decizie pe care să o iau eu, pentru că este o decizie politică. Eu aș face așa: în primul an aș îndemna să fie folosite. În al doilea an le-aș aduce aminte colegilor că trebuie folosite și le-aș avea în vedere la asistențele la oră și la inspecții. În al treilea an mi-aș baza asistențele la oră și inspecțiile pe ele și aș informa colegii unde e nevoie de îmbunătățiri. Din al patrulea an deja să devină obligatorii, sub efectul legii.

Moderator: Deci din anul 2030.

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE): În Educație, schimbările nu se întâmplă peste noapte.

Moderator: Totuși e un termen foarte lung.

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE): Eu știu. De asta în educație trebuie să nu pierdem niciun moment. Aceiași 135 de colegi care fac standarde, fac și itemi, fac și olimpiade, fac și subiecte naționale, își fac și orele. De ce credeți că muncesc atât de mult? Pentru că 2 săptămâni de întârziere s-ar putea să însemne să mai amânăm încă un an.

Moderator: Pe de altă parte, acesta era o chestiune așteptată enorm în sistem, în sensul în care de notele acestea, care nu știu cât de reprezentative sunt …

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE): Ele trebuie să ajung în clasă, eu le pot pune în toamnă într-un document. Dar de la a le pune într-un document până când profesorul o va folosi … . Sigur profesorii le vor folosi imediat la planificări”.

Informații de context

Pilotarea standardelor de evaluare și notare pentru ciclurile primar și gimnazial se va face în 75 de școli în perioada martie-mai 2026. Pilotarea va fi realizată pentru toate disciplinele de trunchi comun din învățământul primar și gimnazial. După pilotare, standardele vor fi puse în transparență, urmând să se aplice din septembrie 2026 pentru clasele I-IX, potrivit unui răspuns oferit de Ministerul Educației și Cercetării la solicitarea Edupedu.ro.

Pilotarea nu presupune controale sau evaluări ale profesorilor, a precizat ministerul. 

Fostul ministru al Educației, Daniel David, declara pe 5 noiembrie 2025 că probabil anul viitor în iunie „vom încheia procesul care implică elaborarea standardelor de evaluare și notare, pregătire a profesorilor, pentru primar și gimnaziu. Tot atunci îmi propun să terminăm și aceste standarde pentru învățământul liceal”. 

• Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară, potrivit legii învățământului preuniversitar.

Bogdan Cristescu a explicat că aceste standarde descriu niveluri de performanță – de exemplu, nivel avansat. „În secunda în care noi spunem ca la nivelul avansat, care este un nivel corespondent, dacă vreți, unei plaje orare 9-10, elevul trebuie să facă cutare, cutare, cutare, și pentru ele, un descriptor de performanță este consolidat sau avansat, ne dăm seama când apare nota 10 și când apare nota 9”, a precizat acesta. 

Daniel David a precizat că după adoptarea noilor standarde se va putea relua „problematizarea Evaluării Naționale”: „Vei putea lua în calcul și portofoliul pe note, pe medii, pe diverse discipline, fiindcă vom avea acele standarde”.

Bogdan Cristescu a declarat că admiterea la liceu ar putea să nu se mai facă strict pe baza notelor obținute la Evaluarea Națională dacă elevii vor fi evaluați pe baza noilor standarde de evaluare.

• „În mod cert, vom putea să folosim, într-un grad suficient de mare, evaluarea profesorilor la clasă, pentru că în secunda în care evaluarea profesorilor la clasă va fi unitară, pe baza standardelor și validată prin evaluări externe, este absolut normal și necesar ca evaluarea pe parcursul unui întreg ciclu al copiilor să conteze la admitere”, a mai precizat acesta.