Conducerea Academiei Române a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, în care cere tot ce se poate face pentru ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău să revină la autenticul său şi să rămână un simbol identitar românesc, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio București, potrivit G4Media.
„Casa de acum renovată, dincolo de limita kitsch-ului, a amuţit şi şi-a pierdut căldura. Ea nu mai vorbeşte despre o epocă importantă pentru memoria noastră culturală, însemnele identitare au dispărut”, se arată în scrisoare.
Mesajul se doreşte a fi și un semnal de alarmă şi o invitaţie la responsabilitate adresate tuturor instituţiilor din ţară care îşi propun să restaureze simboluri culturale.
Bojdeuca lui Ion Creangă, o casă simplă în care scriitorul a locuit în Iași, pe Dealul Țicăului, a fost modernizată printr-un proiect al Consiliului Județean Iași și va fi redeschisă pentru vizitatori din luna decembrie, a anunțat președintele instituției, Costel Alexe (PNL).
Redăm Scrisoarea deschisă adresată preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe
„În apărarea unui simbol al culturii naționale: Bojdeuca lui Ion Creangă
Domnule președinte Costel Alexe,
Academia Română a luat act că lucrările de renovare a primului muzeu literar din țară, Bojdeuca lui Ion Creangă, au fost încheiate. Din nefericire, așa cum ne semnalează oameni de cultură din toată țara și cum se poate vedea în imaginile postate pe internet, procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă, cu totul nepotrivită pentru a conserva atmosfera de odinioară, farmecul simplității și marca imediat recognoscibilă pentru cititorii povestitorului humuleștean. Casa de acum, renovată dincolo de limita kitsch-ului, a amuțit și și-a pierdut căldura. Ea nu mai vorbește despre o epocă importantă pentru memoria noastră culturală. Însemnele identitare au dispărut.
Adânca tristețe și justificata revoltă a oamenilor de bun simț izvorăsc din constatarea că o epocă a marilor libertăți și a unei incredibile expansiuni tehnologice pare să pună în primejdie multe vestigii ale culturii și istoriei românilor, simboluri care au supraviețuit atrocității războaielor, calamităților naturale și regimului comunist. Din nepricepere, cu greșită înțelegere a ceea ce înseamnă activitatea de restaurare și conservare – nu îndrăznim a duce, decât cu jumătate de măsură, gândul mai departe – cu rea intenție, astfel de „proiecte de restaurare“ acționează ca forme de atentat latent, dar sigur de distrugere iremediabilă a valorilor patrimoniului național.
Prin urmare, facem apel la dumneavoastră, Domnule Președinte, să întreprindeți tot ce se poate pentru ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău să revină la autenticul său și să rămână un simbol identitar românesc, un reper distinct al spiritului locului și, deopotrivă, o atracție culturală deosebită. Este o datorie pe care o avem în primul rând față de generațiile care vor veni și care, lipsite de astfel de simboluri de legătură cu vremurile de altădată, vor fi doar niște biete ființe-insule în derivă pe o mare a globalizării, născute într-un timp fără rădăcini și fără idealuri naționale și repere culturale.
Membrii Academiei Române așteaptă răspunsul dumneavoastră, Domnule Președinte, fiind siguri că acesta va consta într-o corectă și necesară luare de poziție, tradusă în fapte reparatoare. Scrisoarea de față se dorește a fi, totodată, un semnal de alarmă și o invitație la responsabilitate adresate tuturor instituțiilor din țară care doresc sau își propun să restaureze simboluri culturale – un act cultural absolut necesar, dar care trebuie bine înțeles și făcut cu avizul celor mai buni specialiști în cunoașterea și în conservarea patrimoniului.
Biroul Prezidiului Academiei Române”
Citeşte articolul integral pe G4Media
Raluca Pantazi
Ștefan Lefter
Adriana Vișean
Redacția
6 comments
Toate clădirile istorice care au fost renovate au nevoie de tehnologia actuală pentru conservare.Nu mă refer la bojdeuca lui Creanga,pe care am văzut-o când era aproape o ruină. După renovare nu am vizitat-o. Dar,castelul Bran,Peleș,muzeul Brukenthal, castelul Huniazilor Biserica Neagră, etc.În ce hal ar fi fost acum.Dacă nu aveau electricitate și căldură Din partea cârcotașilor care nu înțeleg conservarea unui monument le spun să mai citească despe aceste lucruri.Cu respect.
Căutați definiția cuvântului autentic ca să înțelegeți! Fondurile au fost alocate pt.restaurare făcută de specialiști nu de atotștiutorul Costel Alexe, care crede că se pricepe la toate!
Prin 2014 aveam pe unu’ Ponta care se zbatea si se lupta declarand ca: ,,muzeele ar trebui lasate la consiliile judetene” descoperind el ca ,,administrarea e mult mai eficienta” (avea in subordine si ministerul cultelor, deci stia omu’ ce vorbeste). Am putea trage concluzia ca ,,ai nostri” toti care ajung sa ne conduca stiu ce fac si ,,ne administreaza” de la o ,,guvernare” la alta ,,din ce in ce mai bine”. Sigur ca cel care ar trebui sa se bucure cel mai mult de noua infatisare a ,,bojdeucii’ ar putea fi Ionica daca ar mai trai. Ca dintr-o cocioaba care abia, abia se mai tinea a devenit ,,o pensiune de 2 margarete”. Trei n-ar fi putut obtine avand in vedere ca n-au facut si macar o baie aferenta camerelor. Imi zice un amic: ,,Pana prin ’89 nu s-a dat acces ‘curiosilor’ sa citeasca ce-a scris Eminescu (pretinul lu’ Creanga, pentru analfabetii functional care-l confunda cu o strada) si uite ca dupa mai bine de 30 de ani de capitalism salbatec totu-i public da’ nu mai e interesat nimeni sa buchiseasca”. Sigur ca dupa ce o sa-si faca selfie-uri cu ,,pensiunea lu’ Creanga” intr-un hăhăit generalizat o sa gandeasca vazand-o cum arata ca sigur si invatatorul dadea meditatii de si-a permis sa traiasca intr-un asemena lux. Sau o fi dat lovitura din comercializarea talentului de ,,creator de continut”?
Bojdeuca nu înseamnă conac.Trebuia lăsată așa!
Fugim de simplitate,dar este cea mai nobil și frumoasă!
așa „autentică” era că era în paragină
Chiar asa, adica, de fapt: asa, in paragina, era autentica!