BREAKING Noi semnături în susținerea celor 100 de intelectuali numiți de Cîmpeanu „grup de interese” după ce i-au propus sa modifice legile educației și să prelungească dezbaterea. Se alătură academicianul Eugen Simion și peste 50 de profesori universitari și din preuniversitar

8.430 de vizualizări
Foto: Alex Tudor – Agerpres Foto
Academicianul Eugen Simion susține împreună cu peste 50 de profesori scrisoarea celor 100 de intelectuali calificați de ministrul Educației Sorin Cîmpeanu drept “grup de interese”, după ce au propus modificarea proiectelor de legi ale Educației și prelungirea consultării publice.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a avut o replică deplasată la adresa celor 100 de intelectuali care i-au cerut modificarea proiectelor de legi ale Educației și prelungirea dezbaterilor publice. Demnitarul i-a calificat drept “un grup de interese”.

“Putem înțelege nemulțumirea unui grup de interese, dar acest lucru nu trebuie să afecteze interesul general de a avea un cadru legal care să asigure dreptul la o educație de calitate pentru peste 3,5 milioane de copii și tineri!”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Cîmpeanu a refuzat astfel prelungirea perioadei de dezbateri invocând graba de a avea proiectele de legi aprobate. După care, a doua zi a încercat să-și nuanțeze declarațiile și a anunțat că le-a dat un număr de înregistrare celor care i-au scris, deși nimeni nu ceruse înregistrarea la minister a acelei scrisori cu propuneri și întrebări.

Era vorba despre o scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu,

Amintim că Sorin Cîmpeanu a lansat în dezbatere publică legile Educației, de importanță capitală pentru dezvoltarea societății, în plină perioadă de concedii: pe 13 iulie 2022, cu dată finală miercuri, 24 august 2022.

Acum semnatarilor inițiali ai scrisorii li s-au adăugat și alte nume de academicieni, profesori universitari, cercetători, cadre didactice din preuniversitar, sau persoane publice. 

Câțiva au avut și declarații pe marginea demersului:

Academician Eugen Simion semnalează importanța apărării limbii române: “Limba este primul semn de identitate al unei națiuni. Cine are o limbă, are o țară. Toate națiunile cu o veche civilizație își apără limba”.

Mircea Martin: “Felicitări pentru inițiativă ! Constat cu stupoare și tristețe că acest Proiect de lege (a educației !) vizează – în ciuda principiilor declarate – cantitatea, nu calitatea, nivelarea descendentă, nu relevanța, deculturalizarea, nu culturalizarea, demotivarea elevilor (și a profesorilor), nu motivarea și stimularea lor. Inadecvarea criteriilor pentru disciplinele umaniste este flagrantă, eliminarea tezelor și generalizarea abuzivă, simplificatoare a grilelor reprezintă un atentat la coerența gândirii și a expresiei generațiilor tinere. Digitalizarea (oricum, încă precară la sate) nu compensează aceste deficiențe. Așa ar urma să arate România „educată”?”.

Theodor Paleologu: “Mă alătur “grupului de interese” înfierat de domnul ministru Cîmpeanu, adică, după calculele sale, celor 0,5% dintre intelectualii țării considerați insignifianți de ilustrul titular al unui doctorat secret. Sistemul educațional românesc este deja într-o stare critică. Noul proiect de lege nu face decît să accelereze procesul de degradare”.

Lista semnatarilor inițiali:

Brândușa Armanca – jurnalist

Adriana Babeți – scriitor

Magda Cârneci – istoric al artei

Aura Christi – scriitor, eseist, editor

Andrei Cornea – filosof

Rodica Culcer – jurnalist

Daniel Cristea-Enache – critic literar, conf.univ.dr., Universitatea din București

Petre Guran – cercetător, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române

Grupul pentru Dialog Social

Emil Ionescu – profesor universitar doctor, Universitatea din București

Gabriel Liiceanu – filosof

Nicolae Manolescu – critic literar

Mihai Maci – lector univ. dr, Universitatea din Oradea

Mircea Martin – profesor emerit, Univ. din București, membru corespondent al Academiei Române

Melania Medeleanu – președinte asociația Zi De Bine

Mircea Miclea – prof.univ.dr., Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj

Mihail Neamțu – scriitor, doctor King’s College, London

Antonio Momoc – decan, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, UB

Andrei Oișteanu – cercetător, istoric al mentalităților, scriitor

Theodor Paleologu – președintele Fundației Paleologu

Adrian Papahagi – prof.univ.dr, Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj

Horea Paștină – pictor

Mircea Platon – istoric, eseist 

Cristian Preda – decan FSP, Universitatea din București

Eugen Simion – critic literar

Cassian Maria Spiridon – scriitor

Cătălin Sturza – publicist

Alex Ștefănescu – critic literar

Radu Vancu – scriitor, conf. univ. dr. Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu

Lazăr Vlăsceanu – sociolog 

Varujan Vosganian – scriitor

Luigi Bambulea – cercetător științific, Muzeul Național al Literaturii Române, București 

Ramona Bică – medic cardiolog

Sanda Alina Bălan – lector univ.dr., Universitatea din Pitești

Ionuț Butoi – lector univ. dr, Universitatea din Bucuresti

Lucia Cifor – prof.univ.dr., Universitatea “Al.Ioan Cuza”, Iași

Alexandrina Cernov – acad., scriitor – Cernăuți

Antonia Ciolac: CS dr. Institutul de Lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” 

Christian Crăciun – critic literar

Alex Costache – asistent univ.dr, ASE, București

Cristina Chirvasie – regizor de teatru, scriitor

Ioan Dănilă – conf.univ.dr., Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău

Eugenia Driscu- profesor, realizator radio, tv – Iași

George Enache – profesor university doctor

Oana Enăchescu – realizator radio

Mihai Tudor Gavrilă – medic ortoped

Stefan Găitănaru – prof. univ. dr,  Universitatea din Pitesti

Gheorghiță Geană – prof. univ. dr., filosof

Adrian Alui Gheorghe -prof.dr., scriitor

Ionut Gobej – medic neurochirurg

Ioana Gobej – medic oftalmolog

Octavian Gruioniu – conf.univ. Dr., Universitatea din Pitești

Tudor Guzun – jurnalist, redactor

Georgiana Heemeryck – medic primar orl

Veronica Iani – scriitoare

Grațiana Lăzărescu – scriitoare

Doina Modola – prof. univ. dr., critic de teatru, teatrolog

Elena Murariu – pictor restaurator, iconograf

Emanuela Andreea Ovadiuc

Cristina Paladian- conf.univ.dr., Cernăuți

Ion Pop – prof.univ.dr., critic literar

Vasile Rauț, Aliona Barbălat – Societatea Golgota românilor din Ucraina

Constantin Ritivoiu – pictor

Dr. Amalia Ritivoiu – medic primar endocrinologie

Adrian G Romila – prof.dr., scriitor

Simona Sora – scriitoare

Teodora Stanciu – profesor, realizator emisiuni radio, tv

Mihai Șleahtițchi – profesor universitar doctor

Maria Șleahtițchi – profesor universitar doctor

Maria Toacă Andrieș – jurnalist

Cristina Vasiliu – jurnalist, redactor

Ciprian Voicila – sociolog

Delia Voicu – cercetător, Institutul Diplomatic Român

Felicia Vrânceanu – conf.dr., Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava

Elena Vântu Tărâțeanu- director muzeu “Mihai Eminescu”, Cernăuți

Tudor Zbârnea – pictor

Oana Ciobotaru – cercetător în informatică și criptografie, doctor-Inst. Max Planck, Saarbrucken, Germania

Lili Crăciun- scriitoare, Oradea

Camelia Sanda Dragomir – conf.univ.dr, Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius Constanta

Marius Dumitran – lector univ.dr, Universitatea din București

Mihai Floarea- profesor, publicist

Angela Furtună – scriitoare, eseistă, jurnalist cultural

Răzvan Iagăr – matematician, Universitatea Rey Juan Carlos, Madrid

Georgeta Anca Ionescu – redactor de carte, ed. Humanitas

Liviu Kreindler- prof.dr.inginer, Universitatea Politehnica București

Ștefan Morcov – informatician, cercetător la Universitatea KU Leuven

Letiția Nistor- cercetător științific, doctor, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan

Bogdan Oprea – profesor doctor, Universitatea din București

Alina Pop – antropolog, traducător

Remus Corneliu Pop – lector univ.dr., pensionat, Univ. Al. I. Cuza, Iași

Andreea Popescu – cercetator, CSRC Universitatea din Bucuresti

Marian Popescu – prof.dr.asociat Universitatea din București, Universitatea Babeș Bolyai

Emanuel Adrian Sârbu – conf.univ.dr., Universitatea din București

Horia Ștefan – inginer motoare termice, cercetător științific

Emanoil Theodorescu – matematician

Delia Ungureanu – conf.univ.dr, UB, associate director at Harvard Institute for World Literature 

Gabriel Vacariu – conf.univ.dr, Facultatea de Filosofie, Univ din Bucuresti

Iolanda Vasiliu- director de cursuri, Institutul francez, Iasi

Andreea Zamfira – asistent universitar, Univ Lucian Blaga, Sibiu

Cadre didactice din învățământul preuniversitar: 

Diana Apostu – profesor, București

Manuel Sebastian Balaj – sc. gimn T. Murășanu, Turda

Elena Blănaru – Liceul Pedagogic Anastasia Popescu, București

Cristina Cioabă – sc.gimn. Serban-Vodă, București

Luminița-Georgeta Vîrlan Ciobanu – C.N. Petru Rareș, Piatra Neamț, fost director în Ministerul Educației

Gabriela Cristea – profesor

Ion Cătălin Diaconu- sc. gimn. Nr 10, Bacău, vicepresedinte AGIRo

Radu Duțu – Colegiul de Arte Sabin Dragoi, Arad

George Gârbea – profesor

Eugen Mitran – Lic.t. Mihail Sadoveanu, București

Mihai Mureșan – C.N. Liviu Rebreanu, Bistrița

Cătălin Nicolin – profesor

Dorian Popescu – liceul Lowell, Massachusetts 

Dumitrel Toma – liceul Danubius, Calarasi

Simona Sava- profesor

Doina Stancu – profesor

Mișu Slătculescu – psiholog educațional

Orlando Teodor – profesor

Constantin Toader – C.N. Ion Ghica, Brăila

Alina Vulpe- doctor în psihologie, consilier școlar

Ionut Zait – șc.gimn Ștefan cel Mare, Focșani

Serinella Zara- prof.dr, C.N. Mihai Eminescu, Iași

Daniel Zabara – functionar ONU

Elena Angelica Androni (sc. Stefan cel Mare, Focsani)

Irina Anghelescu (C.N. Sfântul Sava, București)

Rucsandra Bălășoiu (C.N. Mihai Viteazul, București)

Adriana Călin (șc. “D. Zamfirescu”, Focsani)

Cristina Cergan (șc. Ion Minulescu, Pitesti)

Gabriela Corobana (C.N. Mihai Viteazul, București)

Lucian Costache (profesor, scriitor)

Florin Eufrosie-Mirica (C.Ec. Mihail Kogălniceanu, Focșani)

Iudita Dodu Ieremia

Eleonora Fojica (C.N. Mihai Viteazul, București)

Adrian Gobej (C.N. Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș)

Silviu Graure (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

Marin Ionescu (profesor, Pitești)

Simona Liutiev (C.tehn. Dacia, Pitești)

Raluca Mihaela Marinescu (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

Maria Miron (C.N. Mihai Viteazul, București)

Carmen Adriana Moraru 

Andreea Gabriela Năstase

Constantin Nicolau (C.N. Vlaicu Voda, Curtea de Arges)

Manuela Oncescu (C.N. Dinicu Golescu, Câmpulung)

Maria Panaitopol (profesor, matematician)

Oana Petre (C.N. Mihai Viteazul) 

Melania Popa (C. tehn. Grigore Cerchez)

Raluca Prelipceanu

Florina Ioana Revnic (Liceul pedagogic Anastasia Popescu)

Vlad Nicolae Robu

Maria Robescu

Răzvan Săcrieru (Liceul de Artă Gh. Tattarescu, Focșani)

Grațiela Soare (Scoala Stefan cel Mare, Focsani)

Monica Serbanescu (liceul pedagogic Anastasia Popescu, Bucuresti)

Mugurel Stefan (C.N. Mihai Viteazul, București),

Loredana Taga (C.N. I.L.Caragiale, Ploiești)

Daniel Văcaru (C.Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)

Simona Valinda Zepisi (C.N. Ienăchiță Văcărescu, Târgoviste)

Lista noilor semnatari:

Eugen Simion – critic literar

Mircea Martin – profesor emerit, Univ. Din București, membru corespondent al Academiei Române

Melania Medeleanu – președinte asociația Zi De Bine

Mihail Neamțu – scriitor, doctor King’s College, London

Theodor Paleologu – președintele Fundației Paleologu

Adrian Papahagi – prof.univ.dr, Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj

Cassian Maria Spiridon – scriitor

Cătălin Sturza – publicist

Aura Christi – scriitor, eseist, editor

Oana Ciobotaru – cercetător în informatică și criptografie, doctor-Inst. Max Planck, Saarbrucken, Germania

Lili Crăciun- scriitoare, Oradea

Camelia Sanda Dragomir – conf.univ.dr, Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius Constanta

Marius Dumitran – lector univ.dr, Universitatea din București

Mihai Floarea- profesor, publicist

Angela Furtună – scriitoare, eseistă, jurnalist cultural

Răzvan Iagăr – matematician, Universitatea Rey Juan Carlos, Madrid

Georgeta Anca Ionescu – redactor de carte, ed. Humanitas

Liviu Kreindler- prof.dr.inginer, Universitatea Politehnica București

Ștefan Morcov – informatician, cercetător la Universitatea KU Leuven

Letiția Nistor- cercetător științific, doctor, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan

Bogdan Oprea – profesor doctor, Universitatea din București

Alina Pop – antropolog, traducător

Remus Corneliu Pop – lector univ.dr., pensionat, Univ. Al. I. Cuza, Iași

Andreea Popescu – cercetator, CSRC Universitatea din Bucuresti

Marian Popescu – prof.dr.asociat Universitatea din București, Universitatea Babeș Bolyai

Emanuel Adrian Sârbu – conf.univ.dr., Universitatea din București

Horia Ștefan – inginer motoare termice, cercetător științific

Emanoil Theodorescu – matematician

Delia Ungureanu – conf.univ.dr, UB, associate director at Harvard Institute for World Literature 

Gabriel Vacariu – conf.univ.dr, Facultatea de Filosofie, Univ din Bucuresti

Iolanda Vasiliu- director de cursuri, Institutul francez, Iasi

Andreea Zamfira – asistent universitar, Univ Lucian Blaga, Sibiu

Cadre didactice din preuniversitar:

Diana Apostu – profesor, București

Manuel Sebastian Balaj – sc. gimn T. Murășanu, Turda

Cristina Cioabă – sc.gimn. Serban-Vodă, București

Luminița-Georgeta Vîrlan Ciobanu – C.N. Petru Rareș, Piatra Neamț, fost director în Ministerul Educației

Gabriela Cristea – profesor

Ion Cătălin Diaconu- sc. gimn. Nr 10, Bacău, vicepresedinte AGIRo

Radu Duțu – Colegiul de Arte Sabin Dragoi, Arad

George Gârbea – profesor

Eugen Mitran – Lic.t. Mihail Sadoveanu, București

Mihai Mureșan – C.N. Liviu Rebreanu, Bistrița

Cătălin Nicolin – profesor

Dorian Popescu – liceul Lowell,Massachusetts 

Dumitrel Toma – liceul Danubius, Calarasi

Simona Sava- profesor

Doina Stancu – profesor

Mișu Slătculescu – psiholog educațional

Orlando Teodor – profesor

Constantin Toader – C.N. Ion Ghica, Brăila

Alina Vulpe- doctor în psihologie, consilier școlar

Ionut Zait – șc.gimn Ștefan cel Mare, Focșani

Serinella Zara- prof.dr, C.N. Mihai Eminescu, Iași

Daniel Zabara – functionar ONU

La această listă se adaugă părinți și alte persoane interesate

Lista rămâne deschisă la: scrisoare.preuniversitar@gmail.com

Textul integral al scrisorii deschise:

“Către Ministrul Educației,
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu

Domnule Ministru,

Suntem conștienți de necesitatea unor intervenții în sistemul național de învățământ preuniversitar, înțelepte, fundamentate, adaptate cerințelor prezentului și realității specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăți, organizațional și funcțional, cadrul de desfășurare a educației.

În același timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva față de abordarea eclectică ilustrată cu prisosință de fundamentările și de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităților societății românești. Aceste realități trebuie cunoscute în amănunt, în așa fel încât să poată determina valabilitatea și aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor așteptate.

În acest context, surprindem modificări substanțiale aduse examenelor naționale (evaluarea națională și bacalaureat) și ne exprimăm îngrijorarea față de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învățământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor și chiar la adresa dimensiunii morale a personalității acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligența, va eroda caracterul și voința elevilor, va împiedica însușirea cunoștințelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, libertatea de gândire și de acțiune, creativitatea și spontaneitatea.

Considerăm că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. Susținem o educație care acordă atenție valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educațional (“principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba și literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată.

Proiectul de lege acordă o mare atenție filierei profesionale. Totuși, considerăm că este necesară demarcația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) și, așa cum sunt prevăzute diferențe structurale și organizaționale (curriculum, programă, plan cadru etc), trebuie să existe și diferențe de evaluare. Altfel, existența însăși a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecințe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiștii.

Vă aducem la cunoștință, punctual, care sunt principalele (deși nu singurele) articole din proiectul de lege susceptibile a avea un serios impact negativ:

    •       Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variați, astfel încât cunoștințele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseși principiile enunțate în proiectul de lege (art.3): principiul calității, relevanței și eficienței.

            •           Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol și păstrarea actualei modalități de evaluare la bacalaureat.

            •           Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării și al calității. Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferențe între disciplinele școlare care devin de rang prim și altele de rang secund.

            •           Articolul 74 – admiterea la licee și colegii naționale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea.

            •           Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educația pentru viață ca disciplină obligatorie, împărțită în module, pe întreaga perioadă de școlarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic și este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educației. Considerăm că școala trebuie să rămână un spațiu al cunoașterii și al însușirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.

            •           Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autoritățile locale nu au voie să schimbe destinația clădirilor și terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului și a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desființarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) și că profesorilor din aceste unități li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învățământul de masă.

            •           Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării și al echității. Dacă unităților de învățământ din filiera teoretică și vocațională li se permite școlarizarea pe două filiere în aceeași unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze și clase de vocațional sau teoretic, deși cererea pentru ele există.

De asemenea, domnule Ministru, vă supunem atenției câteva întrebări:

    1.      Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive și eventuale efecte negative ale noii legi?

            2.         Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele și principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse și proiectele de lege în sine?

            3.         Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naționale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărțirea anului școlar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această inițiativă de reformă au înțeles sensul și finalitățile educației?

            4.         Care va fi motivația de a învăța a elevilor, în condițiile intenției de uniformizare a testelor, independent de filieră și profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivației, a voinței, ca și pe acela al menținerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?

            5.         Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile și profilului uman, ca și filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii? 

            6.         Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condițiile în care este de așteptat ca marile universități să își organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-și credibilitatea?

            7.         Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor și profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?

            8.         Vor exista platforme online și cărți cu teste grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere? 

            9.         Cât de jos se va coborî nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferențiate în funcție de filieră, să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională?

            10.       Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obținerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?

            11.       Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca și pentru ”elevii capabili de excelență”. Cum putem evita polarizarea învățământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea și oferindu-le tuturor un cadru stimulativ și performant?

            12.       Care este legătura preconizată dintre bacalaureat și învățământul superior?

Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar.

De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești”.


9 comments
  1. Formarea acestor intelectuali nu este o garanție a legitimății petiției lor. Eu, cadru didactic în preuniversitar, nu îmi permit să le cer anumite modificări din publicațiile domniilor lor. Eu lucrez cu formarea copiilor; aceștia nu țintesc cu toții spre filozofii și manifestări postmoderniste. Elevii noștri au nevoie de viziuni mai pragmatice în educație și mai bine orientate. Universitarii nu formează cadre didactice pentru viitor!

  2. Printre cei 150 semnatari ai scrisorii deschise care-l roaga pe ministru “sa vegheze la asigurarea calitatii” se afla si 2 coautori ai colectiei de grave erori conceptuale, confuzii, prejudecati si lacune denumita OUG 75-2005 privind asigurarea calitatii educatiei !! Noile proiecte de legi ale invatamantului prevad in final abrogarea acesteia dar, ce sa vezi, mai toate dispozitiile acesteia, cu erori, confuzii si prejudecati sunt preluate in noile texte ! ….

  3. SUBSCRIU! Trebuie cunoscuți „specialiștii” care proiectează destinele elevilor. „Produsul” rezultat nu susține ideea că sunt specialiști”!

  4. In aceasta scrisoare deschisa, cei peste 100 ilustri semnatari afirma negru pe alb ”Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui…”
    Domniile lor nu au aflat – in 17 ani ! – ca noi avem doar un SIMULACRU al “asigurarii calitatii educatiei” (generat de colectia de erori conceptuale, confuzii, prejudecati si lacune denumita OUG 75-2005 privind asigurarea calitatii educatiei), deci incapabil sa genereze mult dorita CALITATE, ca scopul asigurarii calitatii (care nu a inceput in Romania cu aceasta OUG !!) consta pe plan mondial in „generarea/ consolidarea increderii tuturor partenerilor de interese in faptul ca cerintele, nevoile si asteptarile lor au fost, sunt si vor fi indeplinite” (de organizatia care a implementat un sistem de asigurare a calitatii, fara de care nici nu poate fi vorba de asigurarea calitatii!)
    Dar scopul pretinsei „asigurari a calitatii educatiei” este in Romania – conform OUG 75-2005 – (doar) evaluarea conformitatii scolilor si universitatilor fata de (doar) cerintele/ „standardele” statului si autorizarea/ acreditarea acestora care le confera dreptul la obtinerea finantarii bugetare! Desi ….
    1….Educatia are multipli si importanti beneficiari directi si indirecti ai educatiei (de cerintele legitime si consensualizate ale carora ar fi trebuit sa se tina cont!),
    2….Educatia nu mai este practic demult gratuita la noi, intrucat scolile si universitatile publice si private mai dispun legal si de alte surse de finantare (decat bugetul public) a caror utilizare nu ar trebui sa intereseze statul,
    3….Evaluarea conformitatii s-a facut timp de 17 ani printr-un numar tot mai mare de documente, solicitate pe mai multe suporturi informationale toate avand costurile lor neneglijabile (conform principiului atat de drag al birocratilor mondiali „orice document este dovada unei fapte” – cu toate ca noi stim prea bine ca „hartia suporta orice” si ca tehnologia copy-paste permite/ faciliteaza nu numai plagierea lucrarilor studentesti ci si a corespondentei oficiale, chiar a unor sentinte judecatoresti sau proiecte de legi si reglementari, etc.).

    Din analiza atenta a celor peste 300 de pagini ale cleor doua proiecte de legi reiese ca acum
    Ministerul Educatiei a organizat SIMULACRUL noutatii proiectelor legilor (vechile OUG 75-2005 SI L 87-2006 fiind declarate abrogate in capitolele finale ale proiectelor, dar ideile, conceptele si dispozitiile acesteia se regasesc in mare parte intacte in multe articole, alaturi chiar de paragrafe copy-paste din Romania Educata) si a pastorit SIMULACRUL consultarii publice (din care au rezultat, in 43 de zile, 75 de dezbateri si peste 2000 de propuneri-observatii ale caror ATENTE lecturare, intelegere, analizare, selectionare, prelucrare, etc. pot ocupa zeci de persoane timp de mai multe saptamani).
    Sa ne amintim ca Legea Educatiei nationale nr.1/2011 nu a putut fi adoptata prin consens in Parlament astfel incat a fost necesara adoptarea ei prin asumarea raspunderii Guvernului… Este perfect posibila si in 2022 o asemenea solutie cu toate cele 2000 de propuneri si observatii, scrisori deschise, apeluri, etc…
    Conform chiar ministrului Sorin Campeanu, CALITATEA educatiei a scazut continuu in Romania, ajungand astfel in prezent la un „minimum minimorum”! Chiar nu a remarcat nimeni dintre cei 100 semnatari ca asa ceva nu ar fi trebuit sa se intample daca avem (de 17 ani!!) doua costisitoare agentii nationale care, chipurile, se ocupa cu „asigurarea calitatii educatiei” ??? Si daca s-a intamplat, asta inseamna ca ARACIS si ARACIP nu sunt credibile dar sunt total ineficace si ineficiente deci inutile (si se mai si confrunta cu sumedenie de conflicte in justitie si de interese, pe plan intern!)… Sau cei 100 semnatari stiu doar ca „asigurarea calitatii” ar insemna doar „ceva care face CA CALITATEA sa fie sigura” – conform unor “intelepti” precursori ai modelului romanesc de asigurare a calitatii educatiei denumit “modelul de guvernare bazata pe Leviathan” , din Stiintele social-politice ale sec.XIXI!)….Asa se intampla cand SIMULEZI in loc sa faci ceea ce si cum ar trebui!

    In legatura cu denumirea „grup de interese” utilizata de dl. Ministru S.C. pentru a desemna pe cei 100 semnatari ai scrisorii deschise, eu consider ca ea nu este deloc deplasata fiind corecta, adecvata, pertinenta si oportuna… Traim cu totii, pe toate meridianele Terrei, intr-o lume a intereselor – manifestate la nivel individual (persoane fizice) sau la nivel organizational (persoane juridice) sau statal. Deci nici Ministerul Educatiei si nici scolile/ universitatile nu pot actiona pe pietele lor in mod absolut voluntar/ liber, „de capul lor”, fara sa tina cont de cerintele, nevoile si asteptarile „partenerilor (lor) de interese” / stakeholders, formand „grupuri de interese” care nu sunt deloc nocive sau ilegale (asa cum le-a calificat candva un fost Presedinte al Romaniei si o mai califica si in prezent o parte a massmediei).
    De exemplu – in scoli si universitati avem grupurile de interese importante denumite: cadre didactice, mnagerii educationali, furnizorii, educabilii (elevii, studentii), parintii/ finantatorii acestora, angajatorii, statul, autoritatile nationale, comunitatea locala, etc.).
    Dar aceste interese ale grupurilor de interese nu trebuie sa fie ilegitime sau chiar ilegale (iar daca acestea exista, ele trebuie sa fie complet identificate si eliminate de la bun inceput), iar daca sunt antagonice, sunt necesare negocieri in spiritul avantajului reciproc, urmate de o necesara consensualizare… In absenta tuturor acestora – din ignoranta, suficienta, aroganta, comoditate, etc. – avem disensiuni, conflicte, actiuni in justitie, etc…

    1. Printre cei 150 semnatari ai scrisorii deschise care-l roaga pe ministru “sa vegheze la asigurarea calitatii” se afla si 2 coautori ai colectiei de grave erori conceptuale, confuzii, prejudecati si lacune denumita OUG 75-2005 privind asigurarea calitatii educatiei !! Noile proiecte de legi ale invatamantului prevad in final abrogarea acesteia dar, ce sa vezi, mai toate dispozitiile acesteia, cu erori, confuzii si prejudecati sunt preluate in noile texte ! ….

  5. Vă rog din suflet să corectați numele instituțiilor de care aparțin semnatarii. Dacă solicităm ceva legat de educație nu ne putem bate joc de limba română. Conform normelor limbii române, numele instituțiilor se scriu cu majuscule! Dau exemplul meu: Școala Gimnazială Nr. 10 Bacău, nu sc. gimn. Nr 10, Bacău.
    Vă mulțumesc pentru înțelegere.
    Cu deosebit respect,
    Ionel-Cătălin Diaconu

    1. Daca ai fixuri de astea, imi imaginez ce terorist esti la ore cu elevii. Inteleg sa te iei de lucruri mai grave. Dezlegat sau legat cand nu e cazul. Dar sa scrii un comentariu ca sa te afli in treaba, sa ne arati tu noua ca scoala ta se regaseste pe lista, e penibil.

  6. Deși sunt profesor pensionar , sunt de acord cu “GRUPUL DE INfiTERESE” . Vericare numai prin grilă nu este relevantă . Puși să explice alegerea , m-am trezit cu aberații . Și câte …… Trebuie prelungită dezbaterea și trebuie cunoscuți “SPECIALIȘTII”. Tare mă tem , că , este un ” lMPORT” de proastă calitate ,in detrimentul specialiștilor noștri , care, cunosc situația .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

La practică, studenții de la medicină „vin să sprijine pereții”, spune Ileana Spătaru, președinte al Societății Studenților în Medicină din București (SSMB): „Există locuri unde nu ne bagă nimeni în seamă”

Ileana Spătaru, președintele Societății Studenților în Medicină din București (SSMB), a spus, în cadrul unei dezbateri, că studenții de la medicină „vin să sprijine pereții” la stagiul de practică obligatoriu:…
Vezi articolul

Matematica redevine obligatorie la liceu în Franța, din 2023, după schimbările succesive din ultimii trei ani. “Trebuie promovată egalitatea fete-băieți” în științe, susține Ministerul Educației de la Paris

Toți elevii de liceu din Franța vor face obligatoriu matematică la liceele teoretice (generale) din septembrie 2023, a anunțat duminică, 13 noiembrie, ministrul Educației din Republică, Pap Ndiaye, după cum…
Vezi articolul

Senatorul USR PLUS Ștefan Pălărie și alți parlamentari îi cer lui Klaus Iohannis să ceară o sesiune parlamentară extraordinară pentru aprobarea legii de depolitizare a directorilor de școli, retrimisă recent de președinte Parlamentului

Senatorul USR PLUS Ștefan Pălărie și alți șapte parlamentari cer președintelui Klaus Iohannis să ceară convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare, în această vacanță parlamentară, pentru a reexamina legea care prevede…
Vezi articolul