România nu reușește nicio îmbunătățire față de anul anterior, cu excepția unor variații foarte mici, la niciunul dintre indicatorii-cheie luați în calcul de Comisia Europeană pentru a evalua rezultatele educației, arată cel mai nou raport anual european pe această temă, Monitorul Educației și Formării 2025. România își păstrează locul codaș la nivel european, cu rezultate care, în cazul unora dintre indicatori, trag în jos media europeană, unele fiind mai slabe, chiar, decât cele raportate pentru anul anterior.
Pe de altă parte, România figurează cu cifre comparabile cu media europeană într-un nou set de indicatori referitori la participarea elevilor și tinerilor la studii STIM (științe, tehnologie, inginerie, matematică), indicatori incluși în această ediție a Monitorului Educației și Formării.
- Unii indicatori – precum cei legați de rezultatele elevilor la Matematică, Științe și Citire – nu prezintă cifre noi, ei fiind determinați de baze de date încă neactualizate, precum rezultatele la PISA, evaluarea internațională a OCDE pentru care ultimele date disponibile sunt aferente anului 2022. Alți indicatori prezintă date actualizate pe parcursul ultimului an și sunt acoperitoare pentru ultimul an al mandatului Ligiei Deca la conducerea Ministerului Educației, 2024, ce a urmat adoptării Legilor educației din 2023.
Indicator 1 – Participarea la educație timpurie
Una dintre țintele UE este ca în 2030 participarea la educație timpurie, pentru copiii cu vârste între 3 ani și cea de înscriere la școala primară, să fie de cel puțin 96%.
Media UE a fost, în ultimul an, apropiată de ținta europeană: 94.6%. În România, ea a fost cu aproape 20 de puncte procentuale mai mică: 75,7%, în creștere nesemnificativă față de anul anterior (74,8%).
Indicator 2 – Elevi de clasa a VIII-a având competențe digitale scăzute
Ținta europeană, pentru acest indicator, este ca ponderea elevilor cu nivel redus al competențelor digitale să scadă sub 15%. Media europeană este departe de această țintă: 42,5%. România, raportează, însă, o pondere de 74% a elevilor cu nivel scăzut al competențelor digitale.
Și aceasta, în condițiile în care nicio altă țară nu depășește 60% când vine vorba despre ponderea elevilor „analfabeți digital”, conform studiului inițial ICILS 2023. Iar dintre țările europene doar 5 înregistrează ponderi între 45-60% – Slovenia, Malta, Olanda, Cipru și Grecia.
Indicator 3 – Tineri în vârstă de 15 ani având competențe scăzute la Citire, Matematică și Științe
În acest caz, cel mai nou val al evaluărilor internaționale PISA, luate în considerare în analiza Comisiei Europene, a fost organizat în 2025, iar rezultatele sunt așteptate anul viitor. Până atunci, sunt luate în calcul datele din PISA 2022, care rămân neschimbate – România este departe de ținta europeană (sub 15% elevi cu competențe scăzute la fiecare dintre cele trei probe) și departe de media europeană:
- Citire – 41,7% elevi de 15 ani având competențe scăzute (medie UE: 26,2%)
- Matematică – 48,6% (UE: 29,5%)
- Științe: 44% (UE: 24,2%)
În noua ediție a Monitorului Educației și Formării, este scos în evidență procentul elevilor care au rezultate bune și foarte bune în cazul celor trei competențe, în pofida apartenenței la medii dezavantajate. La nivel UE, 16,3% dintre elevii dezavantajați au astfel de rezultate. România se plasează pe penultimul loc, aceasta și Bulgaria fiind singurele țări UE cu o pondere de sub 5% a elevilor din medii dezavantajate cu rezultate bune sau foarte bune.
Indicator 4 – Părăsirea timpurie a școlii
Ținta UE, pentru rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare în rândul tinerilor de 18-24 de ani, este ca aceasta să scadă sub pragul de 9% în 2030. UE este foarte aproape, în medie, de acest prag, raportând o rată de 9,4% în 2024.
România, însă, trage în jos media europeană, cu o rată mult mai mare: 16,8% în 2024, mai mare chiar, fie și cu puțin, decât cea raportată cu un an în urmă (16,6%).
Și doar câteva țări – Ungaria, Danemarca, Estonia, Cipru, Germania și Spania – au rate mai mari de 10% (niciuna dintre acestea nu depășește 14%).
Indicator 5 – Expunerea absolvenților de învățământ profesional la la învățarea la locul de muncă
România trage în jos, mult, media europeană la acest capitol. Ținta UE pentru anul 2025 a fost ca 60% dintre absolvenții programelor de educație și formare profesională să fie expuși la învățare la locul de muncă. UE a depășit acest prag, raportând o medie de 64,5%. România, însă, raportează expunere la învățare la locul de muncă pentru doar 7,2% dintre absolvenți – mai puțin chiar decât în anul anterior (8,1%).
Indicator 6 – Absolvirea învățământului superior
Rata de absolvire a învățământului terțiar pentru tinerii de 25-34 de ani din România a fost, anul trecut, de doar 23,2% (creștere nesemnificativă față de anul anterior, când raporta 22,5%). Rata este de aproape două ori mai mică decât cea atinsă în medie la nivel UE (44,1%) și decât noua țintă propusă la nivel UE pentru 2030, de 50%.
Iar pentru România această rată este mai mică decât cea înregistrată cu un deceniu înainte (2015), când atingea 25,5%.
Și la acest indicator, în 2024, doar câteva țări raportau rate sub 40% (și niciuna sub pragul de 30%, cu excepția României): Germania, Croația, Finlanda, Slovacia, Cehia, Ungaria și Italia.
Indicator 7 – Participarea adulților la învățare
Ținta UE, în ceea ce privește participarea adulților de 25-64 de ani la activități de învățare, este de cel puțin 60% în 2030. În România, rezultatul (aferent anului 2022) este de doar 19,1% – de două ori mai mic decât media europeană atinsă în același an, de 39,5%.
România depășește, la acest capitol, doar două țări dintre toate celelalte membre UE – Grecia și Bulgaria.
Alți indicatori UE: elevi cu performanțe de vârf, participarea la studii STIM, echitate
Analiza anuală a Comisiei Europene include și o serie de alți indicatori, care anul acesta pun accentul de domeniile STIM (știință, tehnologie, inginerie, matematică).
La acest capitol, România se înscrie în media europeană – pe care o și depășește pe alocuri. Astfel:
- La capitolul „înscrieri în domenii STIM” în formarea profesională inițială, România raportează o medie de 36%, față de o medie europeană de 36,3% (ținta UE: cel puțin 45%)
- În cazul înscrierii în domenii STIM la studii universitare, România raportează 30,9% din totalul studenților, față de o medie de 26,9% în cazul UE (ținta UE – cel puțin 32%)
- În privința înscrierii la doctorate din domeniul tehnologiei informațiilor, în România rata este de 4,5%, peste media europeană (3,8%) și aproape de ținta UE de 5% în 2030
În același timp, însă, raportul de țară aferent Monitorului publicat de CE arată: „Deși România se apropie de țintele propuse la nivelul UE pentru învățământul superior în domeniul STEM, numărul profesioniștilor formați este scăzut, în timp ce previziunile privind piața forței de muncă prevăd o cerere ridicată de specialiști.”
Pe de altă parte, la alți indicatori analizați, bazați tot pe evaluarea PISA 2022 a OCDE sau pe alte studii internaționale, România figurează cu rezultate mult sub media Europeană:
- Ponderea elevilor cu performanțe la vârf la citire, matematică și științe (PISA 2022) este, în România, de 2%, 4%, 1,4% – mult sub mediile europene de 6,5-8%, dar și de țintele europene de peste 15% în 2030
- În cazul indicatorului de echitate, realizat de Comsiia Europeană tot pe baza PISA 2022, scorul României este de 3,7%, departe de media europeană (16,3%) și de ținta UE de cel puțin 25% în 2030
- În cazul cunoștințelor civice, evaluate tot în 2022 printr-un studiu internațional de specialitate (ICCS), scorul mediu al României a fost de 48,9%, mult sub media UE (63,1%) și departe de ținta UE de cel puțin 85% în 2030.
DESCARCĂ Raportul de țară pentru România – Monitorul Educației și Formării 2025, integral:
Foto: © Anastassiya Bezhekeneva | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Raluca Pantazi
C.I.
9 comments
Se vede de la o posta ca rezultatele slabe la indicatorii din raportul citat in articol sunt datorati exclusiv ministrului hulit de sefii matusalemici ai sindicatelor din invatamant si exceptionalii profesori din invatamantul preuniversitar. Profesorii ar trebui premiati in fiecare zi. Cred ca jumatate din ei nu cunosc nici macar 10% din continuturile disciplinelor predate.
Da, da, dragul meu, peștele de la cap se-mpute orice ai abera d-ta acolo.
Variații foarte mici..pozitive. Adică mai bine decât cu legea BOC-Funeriu
Asta e o veste „buna”. Înseamnă că, în ciuda aparențelor, în 2025 nu vom sta mai rău.
Sunt curios după 2025-2026 pe ce loc vom fi!!
!!!
Ar fi interesant sa raportam acesti indicatori la procentul din PIB alocat educației, pe fiecare tara. Eu cred ca avem rezultate foarte bune daca am compara acest raport.
Aceste rezultate dezastruoase se datoreaza SIMULACRULUI de asigurare a calitatii educatiei introdus de OUG 75-2005 care ar fi trebuit sa fie abrogata in 2023, dar juristii si titulara MEC, cu aprobarea Executivului si a Legislativului au decis sa existe si SIMULACRUL abrogarii !!!! „Abrogarea OUG 75-2005” este doar un nou tertip juridic menit de fapt sa mentina si sa dezvolte simulacrul „asigurarii calitatii educatiei” in Romania, prin …. simularea unor modificari. De remarcat ca „abrogarea OUG 75-2005” este mentionata doar in Legea 198-2023 privind invatamantul preuniversitar, desi aceasta trist celebra ordonanta se refera si la invatamantul superior, fiind deci logic ca mentiunea abrogarii OUG 75-2005 sa apara si in Legea 199-2023…
Dar, daca citim cu rabdare si atentie ambele noi legi (L198 si L199 din 2023) – totalizand 530 pagini (!!), o „capodopera” juridica dificil accesibila dar protejata temeinic contra unor viitoare posibile numeroase solicitari de modificari (asa cum s-a intamplat cu precedenta LEN nr.1-2011) – ne putem da seama ca mai toate dispozitiile OUG 75-2005 au fost introduse prin copy-paste in noile legi (cu modificari minore) !!! Asa se si explica, probabil, inadvertenta absenta a mentiunii abrogarii OUG 75-2005 in L199-2023.
Astfel, desi „abrogarea OUG 75-2005” (aprobata de L87-2006) este prevazuta in Art.250, litera b, fost Art.246 in proiectul Legii 198-2023 privind invatamantul preuniversitar), si fostul Art.259 in proiectul Legii 199-2023 privind invatamantul universitar) – nemaifiind inclusa explicit in versiunea finala a acesteia la Art.260 (din graba/ neatentie ?) – in versiunile intermediare si finale ale ambelor noi legi ale invatamantului (L198-2023 si L199-2023) sunt introduse multiple dispozitii preluate copy-paste din mai toate dispozitiile „abrogatei” OUG 75-2005. In plus, in noile legi, apare si o Anexa cu definitii ale unor „termeni si expresii”, cele referitoare la asigurarea calitatii fiind total discordante, fata de standardele terminologice si practicile internationale, intrucat sunt „inovatiile” coautorilor textului OUG 75-2005.
De fapt, aceasta OUG 75-2005 (aprobata de L87-2006) a fost si mai este – doar o colectie de grave confuzii conceptuale, erori, prejudecati, mituri, lacune si aberatii – toate fiind justificate aiurea de un asa-zis „model de guvernare bazat pe Leviathan” preluat de coautori din Stiintele sociale ale sec. al XIX-lea dar pe care chiar unii coautori l-au repudiat dupa 6 ani de aplicare cu rezultate mizerabile – asa cum semnaleaza, de 18 ani (dar degeaba!!), numerosi cercetatori romani si straini. Sa fie doar efectul „legii comoditatii maxime” de vina pentru un asemenea comportament?
In proiectul L98/2023 (269 pag.), privind invatamantul preuniversitar – supus dezbaterii in Parlament in vara 2023 – am identificat urmatoarele preluari copy-paste din textul „abrogatei” OUG 75-2005 (cu renumerotarea articolelor din textul proiectului de lege, dupa dezbateri fiind introdusa o noua numerotare in versiunea finala publicata):
a. DISPOZITII FUNDAMENTALE PRELUATE DIRECT (cu unele modificari si adaugiri) DIN OUG 75-2005 : Art.112, 125 (atributii, organizare, functionare ARACIIP)
b.TITLUL IV – „Asigurarea calitatii in invatamantul preuniversitar” (cap.I, II, III, IV) – ESTE INTEGRAL COPIAT, cu unele modificari minore, cu toate gravele erori conceptuale, confuziile, miturile, prejudecatile si lacunele originalului
c.ANEXA 1 – „Lista definitiilor termenilor si expresiilor din cuprinsul legii” (2, 5, 9, 18, 19, 50, 51)
In proiectul L99/2023 (236 pag.), privind invatamantul superior – supus dezbaterii in Parlament in vara 2023 – am identificat urmatoarele preluari copy-paste din textul „abrogatei” OUG 75-2005 (cu renumerotarea articolelor din textul proiectului de lege, dupa dezbateri fiind introdusa o noua numerotare in versiunea finala publicata):
a. DISPOZITII FUNDAMENTALE PRELUATE DIRECT (cu unele modificari si adaugiri) DIN OUG 75-2005 : atributii, organizare, functionare ARACIS
b.TITLUL IV – „Asigurarea calitatii in invatamantul superior” (cap.I, II, III, IV) – ESTE INTEGRAL COPIAT, cu unele modificari minore, cu toate gravele erori conceptuale, confuziile, miturile, prejudecatile si lacunele originalului
c.ANEXA 1 – „Lista definitiilor termenilor si expresiilor din cuprinsul legii” (3, 6, 7, 14)
In numeroasele mele interventii scrise, elaborate si trimise pe intreg parcursul legislativ al noilor legi, la Ministrul/ Ministerul Educatiei, Guvern, Parlament (comisii de invatamant) , Presedintie, cu multiple argumente manageriale, tehnice,economice, juridice si de bun simt, am solicitat abrogarea OUG 75-2005, datorita in principal ineficientei totale, birocratiei monstruoase si lipsei de credibilitate a simulacrului de asigurare a calitatii educatiei practicat de ARACIS si ARACIP de 18 ani! Le-am si trimis un proiect de lege – conceput de mine – privind asigurarea PROACTIVA a calitatii educatiei – capabil sa rezolve mai toate aberatiile existente in OUG 75-2005.
Din pacate niciunul din destinatari nu a binevoit sa-mi raspunda in fapte/ decizii sau macar in scris, ceea ce demonstreaza dezinteresul, suficienta si/sau ignoranta decidentilor implicati…
Este evident ca simularea abrogarii OUG 75-2005 nu poate fi o solutie pro-activa, eficienta, constructiva, credibila! Dar daca doar atata au vrut, putut si stiut decidentii nostri este si mai grav!
Macar profesorii nostri de Managementul calitatii ar fi putut reactiona public, in 18 ani de simulacru, demonstrand decidentilor (daca au acces la ei!) ca numeroasele cercuri/ cicluri VICIOASE (generatoare de regres general, cu toata aparenta de progres pentru cativa) existente in actuala abordare a asigurarii calitatii educatiei au CONSECINTE CONTRAPRODUCTIVE si ar fi putut fi, de la inceput (in 2005) cercuri/ cicluri VIRTUOASE (generatoare de progres general, mai ales pentru cei implicati direct) – un concept din pacate inexistent in vocabularul comun si in mass-media din Romania…
Cu toate simulacrele juridice si metodologice, cu uzurparea si impostura generate de asa-numitul „model romanesc de asigurare a calitatii educatiei” (bazat pe Leviathan), CALITATEA educatiei din Romania scade continuu, tinzand spre NON-CALITATE, asa cum ne informeaza zilnic mass-media si social media… Ce-i de facut? Este un subiect care ar fi trebuit sa preocupe pe toti cei implicati in educatie, chiar alaturi sau inainte de resursele financiare disponibile, de decenii insuficiente dar si ineficient utilizate…
Cu mare regret si cu sinceritate…
Deca, Câmpeanu și alți neaveniți au fost parfum. Stați să se vadă efectele ”muncii” lui David și Bolojan.
Cum zice cântecul, frunză verde de dudău, o să fie și mai bine.
Chiar și așa, raportul este foarte favorabil României, atâta timp cât nu se face o evaluare a gradului de pregătire a studenților!!! Și, ca să preiau de la RadioErevan, nici a profesorilor. Ori a gradului de folosire a timpului – un control la licee și la cursuri / seminarii universitare ar arăta că există două feluri de abandon: unul corect, prin ștergerea din evidențe și ne-obținerea diplomei și altul de tip quiet quit, prin care elevul/studentul abandonează de facto formarea, dar este târât spre diplomă din rațiuni de … buget al instituției.
Partea tristă este că analizele interne, adică la nivel național, sunt făcute în dorul lelii, fără corelații între procentajele PISA și gradul de dotare al liceului, ori gradul de pregătire al profesorilor, ori măsura politizării etc. etc. etc.
Așa, trebuie să ne mulțumim cu absolvenți de litere sau de jurnalism care scriu „a fii” în loc de „a fi” sau absolvenți de teologie care cred că „unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu” este un citat literal din Biblie.