Ministerul Educației și Cercetării a lansat apelul pentru înscrierea unităților de învățământ în rețeaua de școli-pilot pentru anul școlar 2026-2027. Școlile pot propune proiecte de inovare în management, curriculum, organizarea programului școlar sau colaborarea cu universități și organizații externe până la 29 mai 2026, ora 17:00.
- Lista școlilor pilot 2025-2026: În total 15 școli și licee de stat și private din țară vor pilota timp de un an modele educaționale diferite, de exemplu, orar flexibil sau program modular
- Directoarea Ionela Neagoe, despre pilotarea de la Colegiul Lazăr: Am recunoscut o realitate: în ultima perioadă a anului, elevii nu mai veneau la școală și se concentrau pe ce dădeau la Bacalaureat
Școlile care doresc să testeze modele inovatoare de organizare se pot înscrie în rețeaua de unități-pilot, care va fi aprobată prin ordin de ministru până la 30 iulie 2026.
Dobândirea statutului de școală-pilot se realizează în baza Ordinului de ministru nr. 4.575/3 iunie 2024, care stabilește metodologia privind înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu acest statut.
Aplicațiile vor fi transmise în format electronic la adresa pilotare@edu.gov.ro, iar dosarul trebuie să respecte cerințele prevăzute în metodologia-cadru.
Ce proiecte pot propune școlile
Unitățile de învățământ pot propune intervenții inovatoare în mai multe domenii ale organizării școlii.
Printre exemplele de proiecte menționate de Ministerul Educației se numără:
- noi modele de management al unității de învățământ, inclusiv forme alternative de finanțare;
- inovații la nivel de curriculum, arii curriculare sau organizarea predării disciplinelor din trunchiul comun;
- noi modele de dezvoltare a carierei didactice, inclusiv mentorat pentru profesori;
- modalități alternative de organizare a programului școlar;
- modele de colaborare între școli, universități, ONG-uri sau agenți economici pentru practică pedagogică, consiliere în carieră sau servicii de sprijin pentru elevi.
Aceste proiecte pot include și activități de consiliere și orientare profesională, terapie logopedică sau psihologică, precum și alte forme de sprijin pentru elevi și cadre didactice.
Drepturile elevilor nu sunt afectate
Ministerul precizează că elevii care învață în școli-pilot își păstrează toate drepturile prevăzute de legislația în vigoare.
„Elevilor, preșcolarilor și antepreșcolarilor care învață în școlile-pilot nu le sunt afectate sau restrânse drepturile stabilite prin documentele legale în ceea ce privește accesul la educație, evaluare, transfer sau participare la evaluări și examene naționale”, arată instituția.
Calendar înscriere în rețeaua de școli-pilot pentru anul școlar 2026-2027
Calendarul apelului pentru școlile-pilot în anul școlar 2026-2027 este următorul:
- Depunerea aplicațiilor: 16 martie – 29 mai 2026, ora 17:00
- Evaluarea proiectelor: 30 de zile de la depunerea aplicației
- Publicarea rezultatelor: maximum 30 de zile de la depunerea aplicației
- Depunerea contestațiilor: 2 zile lucrătoare de la primirea rezultatului
- Soluționarea contestațiilor: 5 zile lucrătoare de la depunere
- Emiterea ordinelor de ministru: în termen de 20 de zile de la comunicarea rezultatului evaluării.
Prin programul școlilor-pilot, Ministerul Educației încearcă să testeze modele inovatoare de organizare și predare, care ar putea fi ulterior extinse la nivelul întregului sistem de educație.
Ce sunt școlile pilot
Școlile pilot sunt cele care vor să testeze modele noi educaționale, de exemplu orar mai flexibil, sau discipline pe care elevii să le învețe modular. Spre exemplu o materie pe care elevii să o învețe pe parcursul a unul sau două module și să termine întreaga programă pe un an în doar câteva luni, ceea ce înseamnă mai multe ore din acea materie pe o perioadă mai scurtă de timp.
„Durata pentru care unitățile de învățământ dobândesc statutul de unitate-pilot este echivalentă cu durata intervenției educaționale pilotate, dar nu mai mică de 1 (un) an școlar”, potrivit ordinului Ordinului de ministru nr. 4.575/03.06.2024.
Criteriile aplicabile pentru selectarea unităților-pilot sunt următoarele:
a) structura instituțională este adecvată aplicării proiectului de pilotare;
b) structura resurselor umane calificate/specializate și profilul profesional al cadrelor didactice implicate sunt adecvate implementării intervenției pilotate;
c) durata propusă pentru implementarea intervenției pilotate este de minimum 1 (un) an școlar și maximum un ciclu de învățământ;
d) grupul țintă vizat prin planul de pilotare care trebuie să cuprindă:
(i)personal care este implicat în managementul unităților de învățământ preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot;
(ii)personal didactic din învățământul preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot, care are norma de bază la solicitant;
(iii)elevi/preșcolari/antepreșcolari ai unității de învățământ cu statut de unitate-pilot;
e) proiectul strategiei de pilotare și planul de acțiune sunt complete și detaliate, evidențiindu-se clar motivația pentru intervenția propusă spre pilotare;
f) analiza de nevoi care justifică necesitatea proiectului pentru creșterea performanței și prezintă atât fundamentarea pilotării, cât și investigarea aspectului ce urmează a fi pilotat și caracterul inovator;
g) activitățile propuse sunt corelate cu resursele alocate și cu rezultatele preconizate ale proiectului;
h) școala manifestă deschidere către comunitate prin implicarea altor actori de la nivel local în planul de pilotare;
i) sunt descrise scopul și obiectivele concrete ale pilotării, precum și modalitățile prin care se va schimba situația actuală;
j) este prezentată modalitatea de monitorizare și evaluare a pilotării, precum și metodologia propusă pentru atingerea obiectivelor, a rezultatelor și a impactului.
Ce trebuie să cuprindă planul de pilotare
a) un program complex de inovare educațională sau de experimentare a unor măsuri individuale, specifice, pentru a testa abordări noi, inovative, de predare-învățare-evaluare, de practică pedagogică și carieră didactică, de eficientizare a costurilor, de digitalizare sau de colaborare cu comunitatea locală;
b) dovada consultării consiliului școlar al elevilor și dovada consultării consiliului reprezentativ al părinților în selectarea priorităților și măsurilor pilot;
c) analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, cu evidențierea clară a motivației pentru intervenția solicitată, inclusiv analiza SWOT, și cu respectarea art. 9 din anexa la OME nr. 4811/2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie, și de asemenea a art. 2 din anexa la OME nr. 4813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie și cu respectarea regulamentului de funcționare al școlilor-pilot precum și cu respectarea procedurilor sistemului de control intern managerial la nivel de unitate de învățământ;
d) evaluarea rezultatelor și estimarea impactului (de exemplu: pe grupuri de elevi cu niveluri diferite de competențe, pe colectivitate, pe an școlar, pe ciclu de învățare, pe categorii de cadre didactice etc.);
e) viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată iar obiectivele pilotării sunt clar definite, realiste și vizează un aspect relevant al procesului de predare-învățare-evaluare;
f) rezultatele vizate descrise în mod concret, sunt măsurabile și sunt coerente cu politicile, obiectivele și strategiile naționale în domeniu;
g) metodologia de implementare a pilotării, eventual prin implicarea altor actori interesați, competențele și resursele necesare pentru a duce la bun sfârșit pilotarea;
h) soluțiile propuse prin pilotare bazate pe măsurile prevăzute în Legea învățământului preuniversitar 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, sunt inovative la nivelul sistemului național de învățământ sau reprezintă transferuri de practici relevante inter-regiuni sau inter-sectoare. Modelele sau practicile dezvoltate în proiectul-pilot sau experimentate pot fi utilizate la nivel național;
i) un plan de monitorizare și evaluare transparent, de identificare și eliminare a barierelor, de management al riscurilor, și care îi permite să verifice impactul proiectului-pilot asupra rezultatelor învățării, asupra realizării obiectivelor din profilurile de competență al cadrului didactic sau profilul de formare al absolventului, asupra eficienței proiectului. Sistemul de monitorizare trebuie descris clar în aplicație;
j) modul de implicare a corpului profesoral, elevilor, părinților și comunității locale, în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluare proiectului-pilot. Modalitățile de implicare a acestora în diferite etape sunt descrise clar în proiect;
k) existența unor protocoale de colaborare cu alți actori din afara sistemului de învățământ, respectiv, agenți economici, ONG-uri, autorități publice locale sau centrale.
Ce anume pot pilota școlile-pilot
Pot fi pilotate intervenții educaționale inovative, care pun în valoare viziuni și practici profesionale experimentate și împărtășite, cu impact asupra unității de învățământ, precum:
a) elemente noi de management al unității de învățământ, inclusiv finanțare alternativă;
b) elemente inovative la nivel de curriculum, arii curriculare, programe școlare, precum și noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare;
c) metode și standarde de evaluare a performanțelor elevilor ori metode de evaluare a progresului în dezvoltarea preșcolarilor, precum și intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general;
d) metode de autoevaluare instituțională și asigurare a calității;
e) metode de dezvoltare a carierei didactice prin noi modele de carieră și mentorat didactic;
f) modalități/intervenții inovative de incluziune în învățământul de masă și de sprijin educațional pentru preșcolarii/elevii cu cerințe educaționale speciale, inclusiv prin folosirea camerelor-resursă pentru sprijin educațional și psihopedagogic;
g) variante de organizare a programului școlar de predare-învățare;
h) strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended learning/online, precum și intervenții inovative privind prevenirea violenței, a consumului de droguri și a infracționalității în mediul școlar;
i) modele de colaborare inovative între unități de învățământ ori între unități de învățământ și instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale ori agenți economici, pentru asigurarea contextelor variate de practică pedagogică, a serviciilor de consiliere și orientare în carieră pentru elevi, a terapiei logopedice și psihologice, precum și a altor terapii pentru elevi și cadre didactice;
j) abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.
DESCARCĂ Metodologia-cadru privind înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot aprobată prin Ordinul de ministru nr. 4.575/3 iunie 2024
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă