Instrucțiuni pentru cadrele didactice care vor să folosească inteligența artificială la clasă vor fi elaborate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și vor fi puse în consultare în acest an, potrivit declarației făcute de consilierul ministrului Educației, Cătălin Vișan. Acesta a spus, la conferința „Educația în era Inteligenței Artificiale” organizată la București de Robo Hub, Edu Apps și APED, sub patronajul Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților.
Întrebat despre ce strategie are ministerul Educației și dacă are o strategie pentru Inteligența Artificială, Cătălin Vișan a declarat că este vorba în primă fază de „instrucțiuni elementare” și că planul este ca în următoarele „trei-patru luni să facem un ghid serios pentru inteligenta artificială”.
Viforel Dorobanțu: „Aș adresa o întrebare reprezentantului Ministerului Educației – concret, ce strategie are Ministerul Educației? Are o strategie ministerul pentru Inteligență Artificială?
Cătălin Vișan: Mulțumesc în primul rând pentru întrebare. Le-aș lua pe puncte, prima dată legat de o strategie în direcția inteligenței artificiale. Lucrăm acuma la un cadru în direcția asta, care ar trebui să fie dat în consultare publică, să zic, cel mai târziu într-o lună de zile, cam așa, care va include inclusiv o parte de instrucțiuni de bază pentru cadrele didactice care vor să utilizeze inteligentă artificială. Un, nu i-aș spune totuși ghid, aș spune că sunt niște instrucțiuni intermediare.
Pe baza acestei strategii, pe baza acestui cadru urmează ca în următoarele probabil trei-patru luni să facem un ghid serios pentru inteligenta artificială. Ăsta ar fi primul punct.
Celălalt, ați spus de proiectele pilot care se desfășoară în școli. Într-adevăr, ceea ceea ce a oferit ministerul este mai degrabă o umbrelă. Inițiativa a venit în principal de la mediu privat și le mulțumesc pentru asta, iar școlile au fost, au venit mai mult sau mai puțin la chemarea noastră. Adică noi am discutat cu o serie de de școli din țară și cele care au dorit să intre în acest program au fost, să zic așa, selectate, mai degrabă au fost puse în legătură cu partenerii”.
Inițiativă regională pentru IA în educație, propusă la nivel european
În cadrul aceluiași eveniment, europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a lansat o propunere oficială pentru constituirea unei inițiative regionale dedicate folosirii IA în educație, în Europa Centrală și de Est. Potrivit acestuia, un astfel de program ar trebui să se bazeze pe sprijin parlamentar transpartinic și pe finanțări europene post-2028.
„Propun să lansăm o inițiativă regională pentru folosirea inteligenței artificiale în educație în Europa Centrală și de Est. Avem nevoie de sprijinul tuturor europarlamentarilor, indiferent de culoarea politică. Dacă pierdem trenul IA, va fi foarte, foarte greu să-l recuperăm”, a avertizat Negrescu.
Comisia Europeană lucrează la un cadru de alfabetizare în IA pentru elevii de primar și gimnaziu
Tot în cadrul conferinței, Georgi Dimitrov, șeful Unității pentru Educație Digitală din Comisia Europeană, a anunțat că Uniunea Europeană lucrează la un cadru de alfabetizare în domeniul IA, destinat învățământului primar și gimnazial. Documentul va fi publicat în prima jumătate a anului următor și va fi disponibil și în limba română.
„Vom introduce un cadru european de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale, care va ajuta statele membre să includă aceste competențe în curriculum. Începând cu PISA 2028-2029, IA va deveni și un obiect de evaluare”, a precizat Dimitrov.
Articol în curs de actualizare
Raluca Pantazi
Matei Pop
Mihai Peticilă
23 comments
Si ce facem cu acel ghid? David se plânge de analfabetism functional si da vina pe profesori, dar din cauza AI copii nu se mai chinuie sa citeasca si sa scoata informatiile necesare ci se duc direct pe chatgpt si copiaza ce ii da acolo. Am ajuns sa le spun elevilor cand le dau un proiect in Word sau PPT sa intre pe wikipedia sa caute informatia, in timp ce eu cand aveam proiecte multi profesori ne spuneau sa folosim si alt ceva, si nu wikipedia
Bună! Ați greșit, se scrie corect ,,din cauza Ai-ului (articulat) copiii (cu 3 de i)”. Totodată, ,,altceva” se scrie legat. 👍🏻 Să știți ca nici virgulele nu le-ați folosit în mod corect.
Bravo Gigele, cum s-ar spune. Acum două-trei săptămâni a picat câteva ore Azure AWS, s-a terminat jucăria în ziua aia.
Azi căzură de două ore serverele Cloudflare și se joacă și acum de-a v-ați ascunselea cu multe site-uri, inclusiv cu măria-sa ChatGPT, stăpânul adevărului absolut – ia jucați-o p-asta!
Hai cu AI-ul în sus și în jos și după aia stai zile întregi blocat că nu mai merge undeva între 20-50% din internet că pică ba serverele, ba nu se conectează decât sporadic, nici ei nu știu ce e în neregulă și postează la fiecare 15 minute că se lucrează și vor reveni după o pauză.
OMUL e baza. Nu te poți lăsa pe mâna tehnologiei, că cedează fix când ai nevoie și nu te mai ajută nici Google nici ChatGPT-ul să găsești răspunsurile din greșelile altora dinaintea ta.
Dar voi o să vă prefaceți că merge și-așa.
DEMISIA DAVID!!
Tipul e prea tânăr,că să aibă expertiză în educație! Spre ce se tinde? Spre învățarea de către elevi a unor algoritmi de supraviețuire și a unora de exercitare a profesiei ,și doar atât!
S-a dovedit faptul ca IA este o metoda slaba de invatare, chiar nociva, dupa declaratiile autoritatilor din statele unde digitalizarea a fost implementata inaintea tarii noastre. Cunoscand deja aceste rezultate , cei care implementeaza digitalizarea/ IA in scolile romanesti vor trebui sa raspunda si sa plateasca pierderile financiare aferente slabirii sigurantei nationale prin pregatirea mediocra a populatiei, respectiv sa plateasca daunele provocate economiei romanesti viitoare. „Suedia revine la manualele tradiționale
Autoritățile din Suedia au observat că elevii din școli nu mai știu să citească. Ministrul Educației, Lotta Edholm, a denunțat astfel o „criză a citirii”. Aceasta ar fi bazată pe creșterea, în cinci ani, de la 12 la 19% a ponderii copiilor de zece ani cu dificultăți de citire din țară, potrivit ultimului studiu publicat în Reading Literacy International (PIRLS).
Potrivit ministrului, în Suedia s-a produs „o digitalizare exagerată” a școlii, mai ales în ultimii zece ani.
Conform unui studiu realizat de Agenția Suedeze pentru Educație, elevii care citesc din cărțile clasice reușesc să sublinieze mai bine punctele principale ale textului. Ei pot să-și amintească mai multe elemente și să demonstreze o înțelegere globală mai bună a ceea ce citesc.
Aceste constatări apar într-un context în care instrumentele de învățare digitale sunt adesea prezentate ca având avantaje. Asta pentru că pot combina sunete, imagini și text, și pot fi actualizate în timp real.
Cu toate acestea, studiul arată că efectul asupra performanței elevilor este invers față de așteptările inițiale.”sursa: https://alert24.ro/2023/08/27/suedia-renunta-la-tablete-si-revine-la-manuale-clasice-decizia-a-fost-luata-in-urma-constatarii-unei-scaderi-a-nivelului-de-lectura-al-elevilor/#:~:text=Suedia%20a%20hot%C4%83r%C3%A2t%20s%C4%83%20elimine%20tabletele%20din%20s%C4%83lile,utiliz%C4%83rii%20tabletelor%20%C3%AEn%20cadrul%20gr%C4%83dini%C8%9Belor%20%C8%99i%20%C8%99colilor%20primare.
Procesul de învățare trebuie să treacă de la folosirea dispozitivelor electronice pentru metodele tradiționale, la scrisul de mână și la citirea cărților tipărite, prevede noua strategie de educație din Suedia.
Tot mai mulți politicieni și experți din Suedia se întreabă dacă nu cumva sistemul de educație hiperdigitalizat, care a făcut posibilă utilizarea tabletelor inclusiv în grădinițe, este de vină pentru declinul abilităților de bază ale copiilor din această țară.
Ministrul suedez al Educației, Lotta Edholm, care a preluat funcția în urmă cu 11 luni, se numără printre cei mai aprigi contestatari ai folosirii tehnologiei în procesul de învățare. „Elevii suedezi au nevoie de mai multe cărți. Cărțile fizice sunt importante pentru învățare”, a spus ea în martie, potrivit The Guardian.
Ministrul a anunțat în august că Guvernul își propune să schimbe radical decizia agenției naționale pentru educație de a impune folosirea obligatorie a dispozitivelor digitale în sistemul preșcolar. Mai mult, învățarea digitală va fi oprită până la limita de vârstă de șase ani, a precizat ea pentru Associated Press.
Pentru a contracara scăderea abilității de citire a elevilor de clasa a patra, guvernul suedez va investi 685 de milioane de coroane suedeze (50,2 milioane de euro) în achiziția de manuale și cărți pentru școli în 2023. Alte 500 de milioane de coroane (42 de milioane de euro) vor fi cheltuite în 2024 și 2025 pentru accelerarea procesului de întoarcere la cărți.
Ce au observat suedezii și care e situația în România
Deși elevii suedezi au obținut un scor peste media europeană la abilitatea de citire într-o evaluare internațională a nivelurilor de lectură din clasa a patra, testul internațional de literație PIRLS a evidențiat apariția unui declin între anii 2016 și 2021.
În 2021, elevii de clasa a patra din Suedia au obținut în medie 544 de puncte la capacitatea de citire, în scădere față de media de 555 de puncte din 2016. Totuși, nivelul din 2021 încă era destul de bun, Suedia clasându-se pe locul șapte în lume în clasamentul general, alături de Taiwan.
În schimb, Singapore, aflată pe primul loc, și-a îmbunătățit scorul la citire de la 576 la 587 în aceeași perioadă, iar media Angliei a scăzut doar puțin, de la 559 în 2016 la 558 în 2021.
România nu apare în raportul pe 2021 al testului PIRLS, însă în 2011 avea un scor de 502, în creștere față de 489 în 2006.
Raportul Naţional de Literaţie, publicat în aprilie, a arătat, însă, că situația este alarmantă în România: din 3 milioane de copii, doar 330.000 de copii reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc şi să facă inferenţe minime cu textul pe care îl citesc.
Revenind la Suedia, anumite deficite pot fi rezultatul pandemiei de coronavirus sau pot reflecta creșterea elevilor imigranți care nu vorbesc suedeza ca primă limbă, dar utilizarea în exces a ecranelor la orele de curs îi poate face pe elevi să rămână în urmă la disciplinele de bază, arată experții.
„Există dovezi științifice clare că instrumentele digitale mai mult împiedică decât îmbunătățesc învățarea”, a transmis în august Institutul Karolinska, una dintre cele mai respectate instituții de cercetare din Suedia, într-un comunicat despre strategia națională de digitalizare a educației.
„Credem că accentul ar trebui să se întoarcă mai degrabă la dobândirea cunoștințelor prin cărțile tipărite și priceperea profesorilor, decât la dobândirea de cunoștințe în principal din surse digitale disponibile gratuit care nu au fost verificate pentru acuratețea lor”, este poziția institutului.
Păreri împărțite despre digitalizarea educației
Nu toți experții sunt, însă, convinși că revenirea la metodele tradiționale de învățare este cea mai bună soluție pentru elevi. Neil Selwyn, profesor de educație la Universitatea Monash din Melbourne, Australia, consideră că criticarea efectelor tehnologiei este „o mișcare populară printre politicienii conservatori”. „E un mod frumos de a spune sau de a semnala un angajament față de valorile tradiționale”, a spus el.
„Guvernul suedez are un argument corect când spune că nu există nicio dovadă că tehnologia îmbunătățește învățarea, dar cred că asta se întâmplă pentru că nu există o dovadă clară despre ceea ce funcționează cu ajutorul tehnologiei. Tehnologia este doar o parte dintr-o rețea foarte complexă de factori în educație”, a precizat Selwyn.
Predarea online rămâne un subiect de dezbatere în Europa și în alte părți ale globului. Polonia, de exemplu, a lansat recent un program prin care Guvernul oferă fonduri cu care fiecare elev să cumpere un laptop începând de la clasa a patra, cu obiectivul de a face țara mai competitivă pe plan tehnologic.
Germania, una dintre cele mai bogate țări de pe continent, a încetinit operațiunile de mutare a programelor guvernamentale și a informațiilor de orice fel în mediul online, inclusiv a educației. Nivelul de digitalizare al școlilor variază între cele 16 landuri, fiecare având propria programă școlară.
Adoptarea rapidă a abilităților digitale de învățare a stârnit îngrijorare și la nivelul agenției pentru educație din cadrul ONU. Într-un raport publicat în august, UNESCO a lansat „un apel urgent la folosirea adecvată a tehnologiei în educație”.
Raportul îndeamnă țările să grăbească conectarea la Internet a școlilor, dar în același timp avertizează că tehnologia în educație ar trebui implementată într-un mod care să nu înlocuiască niciodată instruirea în persoană, condusă de profesor.
T.D. Sursa: https://spotmedia.ro/stiri/educatie/de-unde-incepe-tehnologia-sa-faca-mai-mult-rau-decat-bine-tara-din-europa-in-care-elevii-renunta-la-tablete-si-se-intorc-la-carti-si-scrisul-de-mana
……. Aberația asta sigur ii va ajuta pe elevi cu analfabetismul funcțional!
Siģur ii vreți proști! Sunt mai ușor de manipulat!
Ce as vrea sa priceapă elevii mei? că A.I. Chat ul pe care l au folosit este construit pe modelul in care învață creierul uman…nu ai arhivat nimic..nu poți face conexiuni. AI are o baza de date vasta întreg internetul .
sunt curioasa ce o sa priceapă elevii mei. Nimic sau mult?
Eu am predat funcția heterocatalitica. Au tema pentru mâine să explice cum funcționează tehnologia vaccinului ARN mesager și ce beneficii are. Clar vor rezolva cu chat GPT.
Mâine, chiar daca nu este in programa și chiar daca au examen la materia mea…vor urmări decernarea premiului Nobel în fizică 2024. 😉
Am vazut un reportaj cu un asistent, sper ca nu era chiar profesor, care se lauda ca face subiecte individuale pentru fiecare cursant, cand le da test. Chatgpt poate face asta, dar nu are capacitatea de a se modela si pe specificul clasei. Ori le face banale, fara nicio relevanta, ori prea grele si te uiti ca pisica in subiecte. Chatgpt nu intelege cum sunt elevii intr.o clasa, mai ales ca nu are interactiune cu ei. Ne facem si noi ca propunem niste solutii de viitor, dar daca e sa vedem realitatea? Ministerul nu a platit nici macar diplomele pentru absolventii de liceu, mai e putin si vin cele pentru promotia 2026. Asta e minister? Mai bine banii dati aiurea la salariul falsului ministru si a consilierilor, erau oprite, sa plateasca diplomele. Si posturile eleiberate
și cum rahat mai evaluezi la final?
unul cu IQ 140 poate să-și spargă dinții în anumite subiecte, iar un mediocru sau unul care de obicei nu învață visează la niște subiecte de 100 IQ?
Banii de licențe educaționale sunt prevăzuți? Întreabă și Ion.
Al cui ins o mai fi si acest pusti?! Asteptam cu mare interes ghidul :)), sau ni-l poate face direct AI in cateva secunde?! Dar ca voi , experti in hartii, nici AI nu va poate depasi!
Dar daca asa se poate simti si el util- atunci sa realizeze si el niste hartii
Era cineva Vișan acum cca cincisprezece ani la minister.
Răspunsul mi-a spus cam tot ceea ce trebuia să știu despre consilier:
„Lucrăm acuma „- în loc de lucrăm acum
„Va include inclusiv”
„Un, nu i-aș spune totuși ghid, aș spune că sunt niște instrucțiuni intermediare.”
Și omul e consilier… la Ministerul Educației….
Game, set și meci…
Ce expertiză are Cătălin in AI?
Sau se plictisește Isabel când e David pe rețele sociale și avea nevoie încă unul de o sinecură?
Partidul e in toate și in Minister nimic.
corect. plus că utilizarea AI are un sens în anumite condiții, dar altfel e un eșec dar daca nu e supravegheat rămâne că informație.
Mai lasati ne!!! Ne ati omorat cu AI!! Tu de unde ai mai aparut?
Iar facem ghid și rezolvam repede?Vai de mama voastră!Nu sunteți capabili sa faceți un curs coerent cap-coadă asa ca dați niște hârtii. Asa s-a făcut mereu și apoi ați dat vina pe profesori pentru inepțiile voastre.
Ar fi bine daca MEN ar cumpara licente Pro la ChatGPT pentru toti profesorii din Romania, nu avem nevoie de ghiduri ca nu e greu de lucrat cu el, daca vrea sa ne ajute sa ne dea licente sau bani sa platim noi abonamentul ( e vreo 120 de lei pe luna dar ministerul ar putea face o intelegere cu OpenAI pentru licente bulk)
Instrucțiunea numărul 1: nu folosiți expresia metaforică de PR „inteligența artificială”. Adulții știu deja ce înseamnă inteligență, gândire, conștiință, dar copiii s-ar putea să creadă că inteligența are drept standard de referință outputul unor chatbots. Folosiți conceptul „inteligență simulată”. V-am dat un pont pe gratis. Hai să vedem dacă există suficientă inteligență naturală la minister ca să-l înțeleagă.
+1000
Avalansa progresistilor: punem un consilier progresist, un băiețaș de 30 de ani, un inginer care are in cv in ultimii ani doar faptul ca postează in Republica??? Nu a avut nimic de-a face cu sistemul de educatie, cu preuniversitarul, deloc. Facem experimente, iar???
NU.