Silvia Mușătoiu, directorul Liceului Șincai, nu vrea să semneze contractul modificat de Primar: ”Sigur că vreau să cheltuim banii după bunul nostru plac, bunul nostru plac nu percepe comisioane la contracte”

De când a câștigat concursul de director al Colegiului Gheorghe Șincai din București, Silvia Mușătoiu a confirmat pentru Edupedu.ro că a refuzat semnarea contractului de management administrativ-financiar cu primarul sectorului 4, Daniel Băluță. Contractul respectiv a fost modificat față de forma originală, adoptată de ministerul Educației, în ianuarie 2017, susține directorul Colegiului Șincai, care spune că dacă ar semna, ar trebui să deruleze toate achizițiile numai după semnătura primarului și doar prin firmele agreate de acesta la prețuri mult mai mari. Toți profesorii din liceu au semnat un memorandum de susținere pentru directoarea lor.
Cazul directoarei Silvia Mușătoiu a fost relatat de Recorder.ro.

Profesoara de matematică Silvia Mușătoiu, director al Colegiului Național Gheorghe Șincai din Capitală susține, într-un mesaj pe Facebook, că va semna contractul original, nu cel modificat de Primărie și aduce mai multe argumente pentru asta. Aceasta a acuzat presiuni din partea autorităților locale și centrale după ce a primit o înștiințare de la Inspectoratul Școlar București prin care i se aducea la cunoștință că încalcă legea dacă nu semnează contractul cu primarul.

Contractul care se încheie între Primărie/Primar (ca reprezentant al Consiliului Local) și dorectorul unei școli este guvernat de Legea Educației Naționale, care prevede la Art 106 ”Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de management administrativ-financiar încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul de sector în a cărei/cărui raza teritorială se află unitatea de învăţământ

Modelul de contract de management administrativ-financiar la nivel național este aprobat prin Ordinul de Ministru nr. 5080/2016, iar modelul de contract pe care directorul Colegiului Gheorghe Șincai, Silvia Mușatoiu, refuză să îl semneze este aprobat în ședința consiliului local al Sectorului 4 pe 5 decembrie 2018, Hotărârea Consiliului Local nr 305/05.12.2018.

După cum se poate vedea mai jos, Primăria a introdus trei noi puncte după cele originale, care se opresc la litera h), în contractul pe care vrea să-l încheie cu directorii de școli. Primul punct i) prevede că achizitiile publice vor fi făcute doar cu aprobarea prealabilă a primarului. Directorul de școală are alte două noi obligație: j) să transmită ori de câte ori este nevoie situația cheltuielilor efectuate în școală, ori de câte ori directorul economic al primăriei îi solicită și, punctul k) dacă vine un control de la Primărie, să pună la dispoziția controlorilor orice document îi solicită.

Primarul Daniel Băluță a reacționat la declarațiile directoarei într-un răspuns pentru HotNews.ro. Acesta precizează că în afară de Colegiul Șincai, toate celelalte școli din Sectorul 4 au semnat acest contract.

Băluța spune că ”În ultimii 2 ani, am făcut această finanțare fără a avea un contract de management semnat cu liceul Gheorghe Șincai și în acest timp nu a fost niciodată niciun fel de problemă, am decontat toate facturile că nimeni nu este de acord să nu asigure finanțarea pentru copii și pentru nevoile pe care le are unitatea de învățământ“, potrivit sursei citate.

Edilul de la Sectorul 4 a mai spus că în opinia sa controlul achizițiilor prin aprobarea fiecăreia este ”normal”. ”Noi dăm banii și este normal să avem un control asupra acestui lucru. Faptul că impunem anumite firme este o manipulare ordinară”, afirmă primarul citat de HotNews.ro.

Directoarea școlii a publicat o replică la afirmațiile primarului, sub formă de lecție de matematică – redăm textul integral.

”Nici nu știe câtă dreptate are, primarul nostru cel scump.

Teoremele primarului B.D.
Teorema 1: ”…dorește să cheltuiască banii după bunul plac sumele alocate din bugetul local, fără să ceară avizul administrației locale”.

Sigur că vreau să cheltuim banii după bunul nostru plac și nu după răul său plac și iată de ce: banii din bugetul colegiului pentru materiale de curățenie, de exemplu, au fost 10 mii lei pentru tot anul 2018, din care plătim evident și TVA. I-am cheltuit pe toți, cumpărând produse de calitate din SICAP. Am avut curiozitatea să vedem cât ne-ar fi costat dacă am fi cumpărat aceleași cantități de materiale prin firmele preferate de primărie în acordul cadru. Ce credeți? Am fi plătit mai mult de dublul acestei sume, însă neavând decât 10 mii în buget, am fi cumpărat mai puțin de jumătate din produsele plătite de noi anul trecut. Cheltuielile acestea se fac din finanțarea de bază, adică din banii virați de către minister prin consiliile locale și nu bani alocați din bugetul local. Și da, bunul nostru plac nu percepe comisioane la contracte! Concluzia primarului este adevărată!

Teorema 2: ”Sunt directori(…) care se plâng (…) dar nu au fost utilizate fondurile pentru igienizare”

Cazul 1: Dacă definiția primăriei pentru igienizare conține zugrăvit și reparații, atunci directorii care au avut bani alocați în bugetul școlii și nu i-au folosit au știut bine de ce. Fiindcă administrarea clădirilor și terenurilor este atribuția primăriei și nu a directorului de școală. Așa spune legea și tot așa crede și curtea de conturi. Aceștia sunt bani din finanțarea complementară, adică primăria îi alocă, dacă vrea, și intră tot în firmele agreate de primărie în acordul cadru. Dar domnul primar a decretat că directorul de școală ar trebui să-și asume responsabilitatea plății prețului stabilit de dumnealui. La Șincai, aceste contracte n-au fost acceptate, așadar i-am cerut primarului să deruleze pe semnătura dumnealui aceste contracte de reparații la clădire, așa cum spune legea. Aici s-a conformat parțial, adică lucrările efectuate într-un jalnic ritm la acoperiș sunt contractate de primărie, dar nu pot fi grăbite prea mult, că doar nu s-or strica niște relații valoroase pentru un nenorocit de acoperiș de școală…În plus, dacă tot acoperim, înseamnă că înăuntru nu se mai vede, deci nu-i nimic dacă pică gândacii morți prin tavanul găurit al cabinetului medical.

Cazul 2: Dacă definiția igienizării conține doar materiale de curățenie, atunci se aplică Teorema 1, așadar directorii care semnaseră contractul de management-administrativ n-au vrut să-și pună semnătura pe acele prețuri.

Teorema 3: ”…nu vrea să dea socoteală nimănui în privința a ceea ce face cu banii și se ocupă de învrăjbirea profesorilor și a părinților, față de primărie, (în consecință -n.n) Primăria a investit în școala pe care o conduce peste 6,8 milioane de lei”

Ipotezele acestei teoreme sunt false, iar logica matematică ne spune că falsul implică orice, așadar concluzia nu este neapărat adevărată. De dat socoteală am tot dat…la toate instituțiile superioare, inclusiv la Corpul de control pe care ni-l tot trimite domnul primar, doar doar o găsi ceva…și n-a găsit. Ba chiar, instanța supremă, Curtea de conturi, ne-a acordat singurul Certificat de Conformitate emis pe București, pentru modul în care am cheltuit banii alocați. Cât despre învrăjbire…, mă supraestimează pe mine și prea îi subestimează pe cei care au reacționat public. Concluzia cu suma investită în școală, de peste 6,8 mil lei, ar trebui să existe pe site-ul primăriei și se numește execuție bugetară, dar n-o găsesc, așadar poate fi falsă.

Teorema 4: ”Trebuie să respecte legea și să lase orgoliile.”

Da, perfect adevărat. În ceea ce-l privește, așteptăm demonstrația.
Desigur, apreciem vigilența edilului pentru cheltuirea sumelor alocate de la bugetul local, dar aici vorbim și despre banii alocați de minister. Mai mult, vigilența ar trebui să-l facă să se uite la prețurile practicate de primărie.

Fără pic de orgoliu, i-am cerut personal primarului să finanțeze proiectul de mobilitate al elevilor noștri și fără pic de orgoliu îi mulțumesc și acum pentru decont. 40 de copii și 5 profesori (eu nu m-am numărat printre ei) au participat la aceste mobilități, memorabile pentru ei.

Iată, am luat parte la dialog.

Am încercat, în ultima vreme, să-l prețuim pe domnul primar, dar ne este deja prea scump.”

  • În acest caz a intervenit și ministrul Educației, Ecaterina Andronescu. Profesoara de matematică a povestit pentru Recorder.ro cum a decurs discuția telefonică dintre ea și ministru.
  • Determinarea profesoarei de matematică i-a atras susținerea colegilor de breaslă din toată țara și a părinților.
  • Federația Sindicatelor Spiru Haret a cerut public oprirea presiunilor la adresa Colegiului Gheorghe Șincai și a directoarei.
  • La Colegiul Șincai, potrivit datelor publice, cele mai recente controale ale Curții de Conturi nu au găsit abateri.

 

Cum sunt finanțate școlile

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

  1. finanţarea de bază,
  2. finanţarea complementară,
  3. finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumitecategorii de cheltuieli:

  • cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
  • cheltuieli cu pregătirea profesională;
  • cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
  • cheltuieli cu bunuri şi servicii;

Potrivit prevederilor art.104 alin. (3) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin aplicarea unei formule de multiplicare a costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard per elev/preşcolar. Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile legii şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Elevii au reclamat probleme cu stablirea acestui cost pentru anul 2019, într-o scrisoare adresată Guvernului.

Finanţarea de bază, aprobată anual prin legea bugetului de stat, se repartizează pe comune, oraşe şi municipii de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene.

Dacă vor să susțină școlile din localitățile lor, primăriile și consiliile locale au posibilitatea să o facă, potrivit art. 103 alin.(2) din Legea nr. 1/2011, care prevede: ”Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finanţarea de bază şi
complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.” În realitate însă, primăriile nu se înghesuie să aloce fonduri pentru școli.

Cât au contribuit Primariile de Sector din București la finanțarea școlilor

Raportat la sumele totale virate de Trezoreria Ministerului de Finanțe în contul școlilor ca finanțare de bază, sumele care reprezintă contribuție proprie a primăriilor sunt de maximum 3% (Sector 6). Primăriile Sectorului 1 și 5 au dat școlilor 0 lei din bugetele proprii, iar administrațiile de la Sectoarele 2, 3 și 4 au avut alocări cuprinse între 0,04 și 0,36% din finanțarea de bază a școlilor pentru anul 2016, potrivit Curții de Conturi. Primăria Sectorului 4 a avut o contribuție proprie la finanțarea unităților școlare de 199.588 lei, reprezentând 0,15% din cele 133 de miliarde alocate de la Bugetul Statului pentru finanțarea de bază a școlilor din Sectorul 4.


Situația este asemănătoare în toată țara. În anul 2016, primăriile au contribuit la finanțarea școlilor cu suma de 65.087.355 lei, sumă care reprezintă un procent de 0,60 % din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat. Potrivit raportului citat, numai în cazul a două județe au fost efectuate plăți de peste 2% din finanțarea de la bugetul de stat repartizată județului (cea mai mare implicare în finanțarea cheltuielilor de personal din învățămîntul preuniversitar, la nivelul anului 2016, au avut-o județul Călărași cu un procent de 2,51% și județul Giurgiu cu un procent de 2,25%).

În rest, în 27 de județe și București primăriile s-au implicat în finanțarea acestor cheltuieli într-un cuantum sub 1% sau deloc (ex. Arad, Bacău, Botoșani, Cluj, Galați, Harghita, Hunedoara, Mureș, Satu Mare, Suceava, Vaslui)

Cheltuielile cu bunuri și servicii sunt în medie de 483 lei pe lună, pe școală

Conform datelor din programul Sistemul Integrat al Învățământului Românesc -SIIR, plățile din finanțarea de bază pentru Titlul II – Bunuri și servicii (grupa 20.01 -20.30), pentru cele 19.554 de unități de învățământ preuniversitar, aflate în evidența Ministerului Educației Naționale, au fost în 2016 în sumă medie anuală pe unitate de învățământ de 5.807 lei. Cel mai mult au contat în această sumă cheltuielile pentru încălzit, iluminat și forța motrică 2.309 lei/an/școală.

Cheltuielile cu materiale pentru curățenie – suma medie 212 lei/an, respectiv 17,66 lei/lună.

Finanțarea complementară se aprobă anual prin legea bugetului de stat și se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București (și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București), având drept destinație cheltuieli cu bunuri și servicii (de la grupa 20.02 – Reparații curente până la grupa 20.30 – Alte cheltuieli cu bunuri și servicii), cheltuieli privind asistența socială, alte cheltuieli și active nefinanciare.

În prezent, conform datelor statistice, în România există 3.181 de unități administrativteritoriale de bază, din care 103 municipii, 217 orașe și 2.861 comune. Acestea cuprind 13.750 de localități, din care 320 de orașe/municipii reședință, 2.861 de sate reședință, 473 de localități componente ale orașelor/municipiilor, 470 de sate aparținătoare de orașe/municipii și 9.626 de sate componente ale comunelor.

FOTO: Facebook.com

Total
1K
Shares
10 comentarii
  1. Un caz aparte este acordarea de burse in sectorul 4, unde prin interpretarea arbitrara a O MECTS 5576 din 2011 elevii sunt discriminati pe baza de varsta. Conform HCL 277 https://ps4.ro/consiliul-local/hotarari/?search_col_1=&search_col_2=277&search_col_3=
    Pentru copii mai mici de 14 ani primaria a alocat fonduri pentru 429 de burse de merit conform art 8 litera a iar pentru cei peste 14 ani a alocat 16 burese la nivelul intregului sector. (vezi HCL 277)

    Nu inteleg de ce ordinul MECTS 5576 din 2011 exclude CGMB din procesul de finantare desi pentru restul tarii exista si implicarea Consiliilor judetene.

  2. Eu nu prea inteleg … citesc ”punct i) prevede că achizitiile publice vor fi făcute doar cu aprobarea prealabilă a primarului. ”. Adica Directorul propune achizitia produsului cu pretul X iar primarul nu i-o aproba si îi impune alt furnizor pentru produs cu un pret Y, sensibil mai mare ? Nu prea-mi vine a crede că primarul este sinucigaș.

    Totul avea sens dacă achizitia era derulată de primărie, nu doar aprobată.

    Este bine că sunt invocate date istorice, ar trebui ca lista de produse sa fie publica, cu data achizitiei, pretul directoarei si pretul primariei. Afirmatia ca pretul ar fi fost dublu inca nu este probata.

    1. @Andrei

      “Totul avea sens dacă achizitia era derulată de primărie, nu doar aprobată.”

      Oare directoarea vrea sa auda de asa ceva ?

      Este cumva o neintelegere intre fosti colegi de partid ?

      1. @ he. De ce n-ar vrea directoarea sa auda de asa ceva, in conditiile in care achizitia ar fi asumata integral de cei care ar initiat-o? Asta e de fapt esenta litigiului- faptul ca primarul vrea sa aloce bani in baza necesitatilor unitatilor subordonate- a scolilor, mai exact, sa o deruleze prin firmele agreate de ei ( pe baza de comision, of course), insa plata sa se faca pe semnatura directorilor de unitati si a contabililor acestora. La un control al Curtii de Conturi, raspund cei care au efectuat plata, nu primarul sau cei carora le-a gestat mintea forma de contract propusa de el.

    2. Cei de la primarie nu-s de capul lor. Exista proceduri si pentru achizitii si pentru tot ce invoca directoarea . Cum spune si Andrei ar fi sinucigasi sa oblige liceul la un pret mai mare. Prin modificarile aduse contractului de catre primar( primarul are dreptul legal de a face asa ceva) ii detaliaza niste obligatii. Motivul pentru care directoarea liceului isi face publicitate de luptatoare contra sistemului este probabil altul. Intr-un mod foarte abil amesteca multe lucruri atingand aspecte sensibile, ea stiind foarte bine (cred) cum stau lucruile Nu cred ca o doare prea tare de liceu si de profesori cum nici pe primari nu-i doare de scoli.

  3. Mai mult! Poate că acest moment poate să însemne și trezirea întregii societăți: educația în România este muuuult subfinanțată. Doar noi, cei care ne aflăm în interior, adică elevi, profesori și părinți, știm cu adevărat cu câte lipsuri de confruntăm. În afară, iar aici mă gândesc la oricare instituție care ar avea legătură cu școala: minister, inspectorate, primării, se pare că avem de-a face cu oameni care nu știu ce se întâmplă cu adevărat într-o școală, sau nu le pasă. Altfel e greu de înțeles această subfinanțare, e inacceptabil să mă lași pe mine, profesor, să îmi aduc de acasă toate materialele necesare(hârtie pentru teste și fișe de lucru+ copierea lor pe banii proprii, culegeri), să-mi plătesc cursuri de perfecționare, în timp ce tu, minister îmi ceri perfecționare continuă, să mă lași timp de 4-5-6 ore, sau cât stau la școală fără apă potabilă(mă rog, pot bea de la baie), fără hârtie igienică(lasă că avem toți ceva șervețele, nu?), fără toalete separate doamne-domni(e de râs, nu-i așa?), …, să mă lași pe mine, elev, să fiu nevoit să car un ghiozdan de n kile, pentru că nu am și eu un dulăpior în care să-mi las câte ceva, să stau în același model(dimensiune) de bancă și eu, din clasa I, dar și eu, din clasa a XII-a, pentru că, nu-i așa, din economie, ne-ai înghesuit pe toți în aceeași școală, să nu pot să respect regulile de civilizație(toaleta, apa, spălat) învățate de la părinți și profesori, să ne lași pe noi toți în clădiri neconsolidate, neigienizate, nemodernizate de ani și ani de zile!!!! Și toate acestea pentru că, undeva, acolo sus, întâi și întâi nu se vrea, apoi nu se poate(oamenii cu adevărat capabili de a regândi nu sunt pe acolo), apoi incompetență, apoi ploconire, apoi indiferență…Iar noi, cadrele didactice, am cam fost reduse la tăcere, am capitulat în fața lipsurilor și a nedreptăților și foarte puțini, precum doamna Silvia Mușătoiu, au dorința, puterea, curajul să mai încerce câte ceva, în plan mic, pentru școala lor.
    Deșteaptă-te, române!?

  4. Directoarea Silvia Mușătoiu trebuie sustinuta de intreaga comunitate. Doar daca facem zid in jurul oamenilor care au curaj sa stea drepti, putem sa le aratam “conducatorilor” ca tara asta nu este un maidan din care pot face ce vor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

OFICIAL Angajarea profesorilor “titularizați” pe art. 253 poate fi de azi făcută pe durata viabilității postului. Ordonanța de Urgență pe educație a fost publicată în Monitorul Oficial

Varianta oficială a Ordonanței de Guvern 23, cea apărută miercuri noaptea în Monitorul Oficial, la o săptămână după aprobarea în Ședința de Guvern din 3 aprilie, cuprinde şi „rezolvarea” situației…
Vezi articolul

Guvernul legalizează mita la concursurile pe posturi în universități: Evaluatorii pot fi profesori sau cercetători care au beneficiat de foloase din partea candidaților

Profesorii universitari și cercetătorii își pot evalua de acum înainte asociații din firme și șefii din proiectele europene, la concursurile pe post organizate de universități. Cel mai grav este că…
Vezi articolul