O profesoară din județul Iași a povestit că are o elevă însărcinată care nu mai vine la școală. „Efectiv din lipsa posibilităților, s-a dus la muncă, s-a întâlnit cu cineva, a rămas însărcinată și nu mai vine la școală”, a precizat cadrul didactic pentru TVR Iași. Potrivit profesoarei, lipsa banilor reprezentă motivul pentru care unii elevi aleg să părăsească școala.
„Cel mai recent caz de abandon școlar: am o fată însărcinată. Efectiv din lipsa posibilităților, s-a dus la muncă, s-a întâlnit cu cineva, a rămas însărcinată și nu mai vine la școală. De ce se duc (elevii – n.red) la muncă? Din cauză că nu au bani, din sursa venitului. Nu au cu ce să vină la școală.”
TVR Iași: În ce casă era fata?
Profesoară: În clasa a IX-a. Așteaptă să nască copilul, să beneficieze de indemnizația de creștere copil.
TVR Iași: Când a renunțat la școală?
Profesoară: Undeva în luna mai.
Un alt cadru didactic a declarat, pentru TVR Iași, că sprijinul părinților ar fi de mare folos: „Ne-am bucura dacă și părinții, poate, ne-ar sprijini mai mult și nu le-ar da voie să plece în străinătate de la vârste fragede, nu i-ar trimite la munci agricole, la culesul viei sau în perioadele astea de vârf.”
„Un alt motiv ar mai fi, să zicem, lipsa celor necesare: a îmbrăcămintei, a încălțămintei, a rechizitelor, deși noi, fiecare diriginte chiar, colaborăm cu tot felul de asociații, de ONG-uri și la început de an școlar sau la început de iarnă le aducem toate cele necesare: ghiozdănel echipat cu de toate. Ne-am bucura dacă și părinții, poate, ne-ar sprijini mai mult și nu le-ar da voie să plece în străinătate de la vârste fragede, nu i-ar trimite la munci agricole, la culesul viei sau în perioadele astea de vârf. Ar fi de mare folos sprijinul părinților”, a menționat cadrul didactic.
Petrică Dieaconu, director al Liceului Tehnologic de Industrie Alimentară din Ţibana, a afirmat că abandonul școlar apare din cauza situației economice:
„Anul trecut am avut abandon la învățământul profesional, deci 12 copii. Cauze diverse, tot la fel, plecări în străinătate, chiar foarte mulți în clasa a XI-a. Ei mai aveau de stat două-trei luni, dar s-au lăsat cuprinși de mirajul unor angajări, fie în țară, în special în construcții, la montat acoperiș și așa mai departe, fie au plecat în afară. Am mai avut situații de eleve însărcinate, dintre care unele au continuat școala, unele nu, dar, în esență, abandonul școlar să se datorează situației economice.”
Pe 19 septembrie, președintele Nicușor Dan a declarat că reducerea diferențelor dintre educația din mediul rural și cea din mediul urban ar trebui să fie „primul lucru” făcut. Șeful statului a vorbit și despre stimularea profesorilor care aleg să lucreze în școlile de la sate, în condițiile în care orașele oferă mai multe oportunități, potrivit Agerpres.
„Eu vin dintr-o zonă rurală, mă întorc acolo de Paști și de Crăciun. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să corectăm dezechilibrul pe educația între urban și rural, pentru că, ești o familie tânără, cu copii, ăsta e primul lucru la care te gândești, dacă copilul tău are o șansă egală sau nu”, a declarat președintele Nicușor Dan.
După publicarea rezultatelor PISA 2025, președintele a numit rezultatele elevilor din România „un semnal de alarmă major” și a pus explicit problema inegalităților dintre copii în funcție de mediul din care provin. El afirma că șansa unui copil de a avea rezultate bune depinde într-o măsură pe care o considera inacceptabilă de familia sa și de locul în care învață.
În martie 2026, Luciana Antoci, consiliera premierului Ilie Bolojan la acea vreme, a declarat că statul român nu a reușit, în ultimii 35 de ani, să convingă „cei mai buni profesori” din mediul urban să predea în mediul rural. Potrivit ei, aceștia ar putea „să salveze” elevii care părăsesc sistemul de învățământ și care „ar putea să se transforme într-un capital uman foarte valoros pentru România anilor umători”.
Ce este abandonul școlar?
Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual fata de numărul elevilor înscriși la începutul anului, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.
Informații de context
De reținut, România a fost, în perioada 2020-2024, pe primul loc la părăsirea timpurie a școlii. În anul 2024, 16,8% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani au părăsit timpuriu școala.
Un raport al Comisiei Europene din anul 2024 arată că Educația din România ocupă ultimul loc în UE la aproape toți indicatorii de calitate. Față de precedentul raport, despre care Edupedu.ro scria în urmă cu un an că plasează România în ipostaza de „lanternă roșie a UE în Educație”, țara reușește rezultate mai slabe pe toată linia, de la educația timpurie la învățământul superior.
Edupedu.ro a scris care sunt situațiile când un elev este considerat un elev în situație de abandon școlar sau risc de abandon școlar, menționate în ROFUIP 2024.
Astfel, în situație de abandon școlar sunt considerați elevii din învățământul obligatoriu care au acumulat un număr de absențe nemotivate ce au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani școlari succesivi, conform ROFUIP 2024.
Articolul 118 – „(1) Elevii din învățământul obligatoriu care au acumulat un număr de absențe nemotivate ce au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani școlari succesivi sunt considerați în situație de abandon școlar.
(2) Elevii aflați în situație de abandon școlar în doi ani școlari consecutivi, sunt radiați din evidențele școlare.
(3) Elevii considerați în situație de abandon școlar pot fi reînscriși, la cerere, la nivelul clasei pe care au abandonat-o.
(4) Elevii care nu frecventează cursurile școlare și care au absentat nemotivat la cel puțin 75% din numărul de ore de curs prevăzut într-un an școlar la disciplinele/modulele respective, sunt considerați în situație de risc de abandon școlar.
(5) În cazul beneficiarilor primari din învățământul obligatoriu aflați în situație de risc și de abandon școlar, unitatea de învățământ are obligația de a informa instituțiile responsabile cu privire la neîndeplinirea de către părinții, tutorii, reprezentanții legali ai elevului a obligațiilor legale privind asigurarea frecventării cu regularitate și conform programului de către acesta a cursurilor școlare”, prevede ROFUIP.
„Abandonul școlar reprezintă încetarea frecventării învățământului obligatoriu de către un beneficiar primar al educației, demonstrată prin absențe nemotivate care au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani școlari succesivi”, potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea abandonului școlar între 2012-2021
Amintim că Edupedu.ro a scris că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.
Foto: © Katarzyna Zwolska | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Luciana Antoci: De 35 de ani nu reușim să îi aducem pe cei mai buni profesori în mediul rural, pentru a salva copiii cu risc de abandon școlar
