Când este considerat un elev în situație de abandon școlar sau risc de abandon școlar – clarificările Ministerului Educației din proiectul ROFUIP 2024

5.266 de vizualizări
Foto: © Elena Grishina | Dreamstime.com
Ministerul Educației a introdus un articol cu mai multe prevederi despre încadrarea elevilor în situație de abandon școlar sau risc de abandon școlar în proiectul ROFUIP 2024. În legea învățământului preuniversitar există doar o definiție și programele avute în vedere pentru reducerea abandonului școlar: Programul național integrat de reducere a abandonului școlar, care a fost amânat pentru 1 septembrie 2024 și Programul național „Masă sănătoasă“, pentru care Guvernul Ciolacu a amânat aplicarea pentru cel puțin 1.000.000 de elevi pâna pe 1 ianuarie 2025.
  • Rata abandonului școlar la sfârșitul gimnaziului a atins, în anul 2021-2022, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, însă, în mediul rural, este de aproape 3 ori mai mare, conform „Raport privind starea învățământului preuniversitar”, publicat de Ministerul Educației.
  • Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Astfel, în situație de abandon școlar sunt considerați elevii din învățământul obligatoriu care au acumulat un număr de absențe nemotivate ce au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani școlari succesivi, conform proiectului ROFUIP 2024.

  • „Elevii aflați în situație de abandon școlar în doi ani școlari consecutivi, sunt radiați din evidențele școlare
  • Elevii considerați în situație de abandon școlar pot fi reînscriși, la cerere, la nivelul clasei pe care au abandonat-o, conform proiectului. 

În situație de risc de abandon școlar sunt considerați elevii care nu frecventează cursurile școlare și care au absentat nemotivat la cel puțin 75% din numărul de ore de curs prevăzut într-un an şcolar la disciplinele/modulele respective.

În cazul elevilor din învățământul obligatoriu aflați în situație de risc și de abandon școlar, unitatea de învățământ are obligația de a informa instituțiile responsabile cu privire la neîndeplinirea de către părinții, tutorii, reprezentanții legali ai elevului a obligațiilor legale privind asigurarea frecventării cu regularitate şi conform programului de către acesta a cursurilor şcolare”, conform ART. 118.  

Dacă un copil de grupa mică lipsește 15 zile lucrătoare consecutiv fără justificare, la începutul anului școlar, părintele primește o notificare cu privire la posibilitatea vacantării locului. Dacă părintele nu răspunde în 5 zile, locul copilului este declarat liber.

„În învățământul antepreșcolar și preșcolar (grupa mică), în situația neprezentării copilului la începutul anului școlar, după înscrierea acestuia în unitatea de învățământ, precum și în cazul unei absențe prelungite a copilului, mai mare de 15 zile lucrătoare consecutive, fără o justificare medicală sau fără a anunța conducerea unității cu privire la motivul absenței, părintele primește o notificare cu privire la posibilitatea vacantării locului. Dacă în termen de 5 zile părintele nu transmite, în scris, un răspuns la notificarea primită, copilul este considerat retras și locul acestuia este declarat liber/vacant. 

Pentru copiii preșcolari din grupele mijlocii și mari care se află în situația de mai sus, unitatea de învățământ este obligată să prezinte părinților opțiunile pe care aceștia le au în cazul retragerii copilului: reînscrierea acestuia în anul școlar următor sau, după caz, înscrierea într-un serviciu complementar.”

Definiția abandonului școlar din legea învățământului preuniversitar:

„Abandonul școlar reprezintă încetarea frecventării învățământului obligatoriu de către un beneficiar primar al educației, demonstrată prin absențe nemotivate care au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani școlari succesivi.”

Prevederi despre abandonul școlar din legea învățământului preuniversitar

Programe educaționale „A doua șansă“ 

„Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. Pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învățământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învățământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învățământul liceal, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației sau prin programul „A doua șansă“.

În cazul elevilor care nu au depășit vârsta clasei conform alin. (2), dar care se află în situație de abandon școlar sau în risc major de abandon școlar, unitățile de învățământ vor dezvolta măsuri prioritare de intervenție, cu sprijinul partenerilor de la nivel local, județean, național și internațional”, conform Art. 17.

„Ministerul Educației, prin DJIP, respectiv DMBIP, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege și organizațiile neguvernamentale, poate organiza, în regim gratuit și cu durată flexibilă, programe de tip „A doua șansă“ atât pentru învățământul primar, cât și pentru învățământul gimnazial și liceal, pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2), indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar.

Înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unității de învățământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învățământ.

Programele educaționale „A doua șansă“ se organizează de unități de învățământ acreditate/autorizate sau de alte entități în parteneriat cu o unitate de învățământ acreditată/autorizată, conform metodologiei privind organizarea programului educațional „A doua șansă“ aprobate prin ordin al ministrului educației”, conform Art. 20.

Educația incluzivă și abandonul școlar

„Educația incluzivă vizează totalitatea beneficiarilor primari cu caracteristici, interese, abilități și nevoi de învățare unice, cu o atenție specială în ceea ce privește copiii expuși riscului de marginalizare, excludere sau de a avea rezultate școlare scăzute.

Se consideră în risc de excluziune școlară beneficiarii primari care sunt în risc de stigmatizare, discriminare, desconsiderare a identității lor culturale, segregare, abandon școlar și insucces școlar din cauza apartenenței lor la una sau mai multe categorii: statut social, economic sau cultural, minoritate națională, remigranți sau audienți, refugiați, zone rurale sau urbane marginalizate, copii cu cerințe educaționale speciale, copii cu dizabilități, copii separați temporar sau definitiv de părinți, gravide și mame minore, copii și tineri din cadrul comunităților de romi vulnerabile, copii și tineri din penitenciare, centre educative și centre de detenție, copii victime ale violenței, ale abuzului, neglijării sau ale exploatării și ale oricărei forme de violență asupra lor, copii și tineri consumatori de droguri”, potrivit Art. 67.

Programul „Învățare remedială“

„În unitățile de învățământ se desfășoară programul „Învățare remedială“, destinat sprijinirii elevilor cu dificultăți de învățare sau care înregistrează rămâneri în urmă în învățare, inclusiv copiii români veniți din afara granițelor țării, în raport cu prevederile curriculare.

Programul „Învățare remedială“ este destinat elevilor cu decalaje în dobândirea competențelor-cheie prevăzute în prezenta lege, celor care se încadrează în risc de abandon școlar și/sau părăsire timpurie a școlii și copiilor români veniți din afara granițelor țării”, potrivit Articolului 75.

Programului național integrat de reducere a abandonului școlar și Programul național „Masă sănătoasă“

„Ministerul Educației derulează programe de reducere a abandonului școlar/a ratei de părăsire timpurie a școlii în cadrul Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, care stabilește priorități, programe, activități și servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la toate nivelurile de învățământ. Programul național integrat de reducere a abandonului școlar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

Pilonii principali ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale și a rechizitelor școlare.

Anual, DJIP/DMBIP publică situația privind abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii de la nivel județean.

Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național „Masă sănătoasă“, denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor”, conform Articolului 77.

Excluziune socială și abandon școlar

„Ministerul Educației coordonează implementarea programelor pentru zone de investiții prioritare în educație, cu scopul reducerii decalajelor de acces, participare și rezultate școlare cu care se confruntă elevii aflați în risc de excluziune socială.

Se consideră în risc de excluziune socială elevii din următoarele categorii: elevii din medii dezavantajate socioeconomic, izolate, elevii proveniți din grupuri marginalizate din punct de vedere social, elevii cu dizabilități și/sau CES, precum și copiii și tinerii din cadrul comunităților de romi vulnerabile, aflați în risc de abandon școlar sau de eșec școlar”, potrivit Articolului 78.

Foto: © Elena Grishina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și
Rata abandonului școlar la final de gimnaziu – de 3 ori mai mare la sate decât la nivel național, în 2021-2022 / Situație ieșită din comun la oraș: mai mulți elevi din cohortă au încheiat, în 2022, clasa a VIII-a decât s-au înscris la pregătitoare – Raport
RAPORT Aproape 4.500 de elevi de clasa a VIII-a au abandonat școala în 2023, echivalentul a 178 de clase cu câte 25 de copii / În ultimul an de gimnaziu au rămas corigenți peste 7.800 de elevi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Nu putem tăia de la Educație, anunță Ligia Deca, în contextul reducerilor de cheltuieli cerute de premier. Ministra vrea bani în plus la rectificare / În decembrie spunea că bugetul de 2,1% din PIB e „acoperitor“

„Din păcate, Ministerul Educației nu poate face reduceri bugetare“, a declarat Ligia Deca la finalul dezbaterilor de miercuri, din Camera Deputaților, pe marginea legilor Educației. Aceasta a fost întrebată de…
Vezi articolul