Aproape 4.500 de elevi de clasa a VIII-a au abandonat școala în ultimul an școlar, potrivit Raportului privind modul de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale în sesiunea iunie-iulie 2023. Raportul pe află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Numărul copiilor care au abandonat școala anul acesta reprezintă echivalentul a 178 de clase cu câte 25 de copii, conform calculelor Edupedu.ro.
Concret, 4.461 de elevi de clasa a VIII-a au abandonat școala anul aceste, potrivit datelor Ministerului Educației. Din cei 179.563 de elevi în evidențe la data de 1 septembrie 2022, la Evaluarea Națională s-au înscris 161.652.
Este o diferență de peste 17.900 de elevi între numărul celor care erau înscriși la începutul anului școlar în clasa a VIII-a și numărul celor care acum figurează în statistica de examen.
Tot în anul școlar 2022-2023, 7.821 de elevi de clasa a VIII-au au fost corigenți și 3.048 au rămas repetenți.
După ce a avut loc proba de Limba română de la Evaluarea Națională 2023, secretarul de stat a explicat la Euronews cine sunt elevii care nu au fost înscriși la examen. Acesta i-a menționat pe cei corigenți, pe elevii cu cerințe educaționale și pe cei olimpici, fără să fie aduși în atenție elevii care au abandonat școala.
„Înscrierea la Evaluarea Națională se face automat prin secretariatele unităților de învățământ, deci nu este nevoie de o cerere în acest sens din partea elevului sau a părintelui. Sunt două situații: sunt elevi care nu au ajuns în Evaluarea Națională. La sfârșitul anului școlar avem în evidență 176.000 de elevi în clasa a VIII-a, dintre care doar 161.654 au ajuns să fie înscriși în examenul de Evaluare Națională. Diferența de opt procente o reprezintă elevii care nu s-au înscris fie că sunt corigenți la unu sau două obiecte, fie sunt repetenți, dar sunt și elevii cu cerințe educaționale speciale care nu sunt obligați să susțină Evaluarea Națională, sunt și elevii olimpici care, la fel, potrivit ultimelor reglementări, au posibilitatea să fie admiși la liceu fără Evaluare Națională, peste numărul de locuri alocat în clase, conform premiului pe care l-au obținut la olimpiada națională sau internațională”, a precizat secretarul de stat Florian Lixandru.
Pe 18 iunie, Lixandru spunea, la TVR, că sunt două motive pentru care elevii nu au fost înscriși la Evaluarea Națională 2023: „diferența de 10% o reprezintă elevii care fie nu au promovat clasa a VIII-a, elevii declarați repetenți, cât și elevii care nu doresc să susțină Evaluarea Națională. Este un procent comparabil cu anii anteriori”.
- Florian Lixandru este președintele Comisie Naționale de Organizare a Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a, organismul de la nivelul Ministerului Educației care organizează examenul.
Înscrierea elevilor la acest examen este făcută automat de către școli, prin secretariatele acestora, pentru toți absolvenții de clasa a VIII-a, conform regulamentelor și legislației în vigoare. Elevii nu depun nicio cerere în acest sens, părinții nu depun nici ei vreo cerere sau vreun document.
Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a nu este obligatorie pentru elevi, dar școlile sunt obligate să-i înscrie pe toți absolvenții, „conform evidențelor din școli”, aceștia având apoi opțiunea abia apoi dacă se prezintă sau nu la probele de examen.
În prima zi a examenului de BAC 2023, Ligia Deca a spus că “trebuie să investigăm exact cauzele și să reducem numărul celor care nu se prezintă la examenul de bacalaureat și că “ne-am propus să vedem care sunt cauzele pentru neprezentarea elevilor la Evaluarea Națională”.
„Trebuie investigat și ne-am propus acest lucru ca, după ce se termină examenele naționale, să vedem exact care este situația pe fiecare unitate de învățământ, care sunt cauzele pentru fiecare copil care au stat la baza neprezentării la Evaluarea Națională”, a spus Ligia Deca, luni, pe 26 iunie.
În urmă cu un an, o declarație similară făcea și ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, care spunea chiar că va anunța “în câteva zile, situația privind cauzele neînscrierii la examenul de bacalaureat”. La un an distanță, ministerul Educației nu a publicat nici în ziua de azi vreo concluzie pe acest subiect, subiectul fiind îngropat imediat după examene și readus în discuție anul următor, tot în prag de Evaluare Națională sau BAC 2023.
Ce este abandonul școlar?
Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual fata de numărul elevilor înscriși la începutul anului, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Hotărârea privind aprobarea Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) a fost adoptată pe data de 30 decembrie 2021. În februarie 2022 au fost publicate condițiile de eligibilitate, iar școlile au aflat din ghidul solicitantului care sunt activitățile decontate. Programele trebuie să se implementeze timp de 3 ani cu aceste sume și presupun derularea de activități remediale, investiții în formarea profesorilor, programe de tip masă caldă, de after-school-uri etc.
În luna iulie, aproape 200 de școli au fost selectate de Ministerul Educației ca fiind eligibile să primească câte maximum 200.000 de euro prin Programul național de reducere a abandonului școlar (PNRAS) 2023 – runda a II-a.
În luna aprilie 2022, 1.409 de școli au fost selectate în prima rundă de finanțare pentru granturile din programul de reducere a abandonului școlar, potrivit Ministerului Educației. Valoarea medie/grant este de 138.000 euro + TVA, potrivit Ministerului Educației.
Fostul ministru al Educației spunea că școlile vor putea plăti meditații pentru elevi sau le vor putea da lunar bani părinților ca să-și trimită copiii la școală, în cadrul acestui program de diminuare a fenomenului de abandon școlar.
Despre MATE
MATE (Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație) face parte din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) care este primul proiect finanțat din PNRR, și care are o valoare de 543 milioane euro, nerambursabilă. MATE este un instrument dezvoltat și pilotat de Ministerul Educației cu sprijinul Băncii Mondiale și cu finanțare prin Instrumentul de asistență tehnică DG REFORM al Comisiei Europene.
Ordinul nr. 6.000 din 30 decembrie 2021 a aprobat Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) și Metodologia de implementare și utilizare a modulului informatic MATE pentru prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii.
România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea abandonului școlar între 2012-2021
Amintim că Edupedu.ro a scris că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.
3 comments
Si daca au abandonat da prost la statistici.
Unde sunt statisticile cu productiile la hectar din anii 80?
Deci sa inteleg ca trebuia fie trecuti toti chiar daca nu vor, fie legati de banca ca sa nu se piarda?
Copiii care isi permit sa abandoneze fie au plecat in Italia cu familia la un trai mai bun fie au considerat ca scoala nu-i ajuta la nimic in viata lor. Scoala care vine cu multe materii multe formule multe probleme si muta munca in zadar si in final tot la munca de jos ajung.
Isi vor completa studiile fara griji la sansa a doua, seral frecventa redusa si apoi chiar facultate vor face si vor avea licenta si master unii. Insa tot ce-i doare pe guvernanti sunt statisticile care nu mai seamana cu cele din comunism din anii 80 cu productiile agricole.
Romania a cheltuit peste 2 MLD de euro pt reducerea abandonului școlar dar nu a făcut-o eficient.Pestele de la cap se strică…Cu 2 MLD se puteau face centre județene de corecție pt copii,acolo unde puteau fi absorbiți toți elevii care au abandonat școala…
Directoarele și directorii au verificat bine dacă am folosit fiecare minut din oră comform planului de lecție? Dacă le-am folosit atunci unor elevi li s-a părut prea grea lecția și au plecat de tot. Mai ales profesorii ăștia care au studii fără nici o credibilitate.