Cătălina Curceanu: Putem să avem bani, putem să avem orice, dar dacă nu avem tineri instruiți, totul rămâne în urmă. E greu să-ți imaginezi că, apoi, ai miniștri, guverne care înțeleg importanța educației și a investiției în știință, în cercetare

Fără tineri instruiți rămânem în urmă – este semnalul tras de Cătălina Curceanu, director de cercetare la Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, filiala din Frascati, care susține că educația de calitate este o condiție pentru a avea, mai apoi, autorități care să investească în știință și cercetare.

Fiziciana a vorbit în cadrul unui podcast de pe canalul de Youtube „A doua Opinie” despre importanța investițiilor în știință și educație pentru viitorul țării și al omenirii în general. În plus, a deplâns lipsa de interes a conducerii din România, care investește foarte puțin în știință, dar și lipsa de respect și de interes pentru meseria de profesor.

Aceasta a pus accent pe educație, pe care o consideră „bogăția cea mai mare pe care un popor poate să o aibă”.

Rugată să facă o comparație între România pe care a părăsit-o în urmă cu 30 de ani și cea din ziua de astăzi, Cătălina Curceanu a spus că vede progrese majore: „Față de acum 30 de ani, când am plecat, mi se pare o schimbare radicală. Anumite aspecte mi se par, din start, foarte pozitive. Deci faptul că ne mișcăm, ne mișcăm rapid, avem persoane cu calități foarte importante. Văd aspecte pozitive într-o dezvoltare și o integrare în spațiul european, pentru că știți că acum 30 de ani nu eram chiar integrați în spațiul european”.

Cu toate acestea, există și aspecte negative, în special în ceea ce privește educația: „Și mai văd ce s-a schimbat radical față de acum 30 de ani – educația, deci școala. Importanța care se dă la ora actuală educației în România, începând de la salariile care se dau profesorilor în România. După părerea mea, e mai rău faptul că nu mai este o carieră pe care tinerii o pun în primul plan. Într-o clasă de elevi rar auzi unul care spune «aș vrea să fiu profesor»”.

„Putem să avem bani, putem să avem orice, dar dacă nu avem tineri instruiți, tot restul rămâne oarecum în urmă”, a completat ea. Cercetătoarea a menționat și faptul că profesorii nu mai sunt respectați, cum se întâmpla pe vremuri: „cineva se poate gândi da, pe vremuri era altfel. Da, era altfel, dar aveai un respect față de profesor. Astăzi elevii le spun «băi», «îl chem pe tata», «îți arăt eu mușchii mei». Educația trece inclusiv prin respect”.

Aceasta și-a exprimat regretul cu privire la degradarea statutului de profesor din ziua de azi și a punctat faptul că acesta este unul dintre motivele pentru care autoritățile de la București nu pun accent pe educație și cercetare: „Îmi pare rău de schimbarea statutului profesorului în societatea actuală, care duce, pe urmă, la toate. Pentru că tu dacă nu ai o populație care să înțeleagă importanța educației, e greu să-ți imaginezi că, pe urmă, ai miniștrii, guverne, care înțeleg importanța educației, importanța investiției în știință, în cercetare”.

„Totul este fizică. Chimia este fizică, biologica este fizică, astronomia nu mai vorbim. Și noi cunoaștem foarte multe lucruri, dar avem încă o grămadă de lucruri pe care știm că nu le știm. Sunt altele pe care încă nici nu le imaginăm. Știința este un proces”, a explicat Cătălina Curceanu.

„Știința este motorul dezvoltării tehnologice a societății actuale și este cea care ne va duce in viitor. Este cea care ne dă nu numai tehnologia care ne permite să comunicăm, dar inclusiv cea care ne permite să ne vindecăm – să vindecăm cancerul, să facem o grămadă de lucruri minunate”, a declarat fiziciana.

Unul dintre lucrurile pe care le-a pus în prim-plan este acela că știința a ajuns să fie considerată o opinie și că mulți cred că pot revoluționa lumea fizicii: „Înțelegerea științei, ceea ce înseamnă știința în societatea actuală, este deformat. Eu însămi primesc des, propuneri de cărți, articole de la persoane care au studiat o oră pe internet știință. Faptul că oricine citește o oră pe internet, se crede la nivelul unui om de știință și crede că este capabil să discute de la egal la egal. Deci nu au curiozități, ci cred că «părerea mea e egală cu părerea ta». Știința este considerată o opinie și ajunge să fie dezbătută ca o opinie și nu ca ceva în care îți trebuie o pregătire și un efort constant. Știința nu este o opinie, nu are de a face cu opiniile”.

Cercetătoarea a atras atenția asupra faptului că investițiile pe care conducătorii români le fac în cercetare sunt foarte reduse, în special în comparație cu cele din alte țări: „Pe de altă parte este adevărat că investiția României în știință, ca procent din buget, este foarte mică, mult mai mică decât media europeană și România este, din păcate, în coada țărilor care investesc în știință. Și mie îmi pare foarte rău, pentru că investiția în știință este investiție în viitor”.

Investițiile în știință ar ajuta România să dezvolte societatea fără a apela la resurse financiare atât de mari, iar românii sunt capabili de performanță în acest domeniu a completat ea: „Cu cât o țară este mai înainte în cercetarea științifică, cu atât are capacitate mai mare de a participa la viitorul societății fără să plătească un tribut mai mare celor care dezvoltă această tehnologie. Iar noi capacități intelectuale, din fericire, încă avem. Deci nu suntem o țară care pleacă de jos”.

Existența abilităților intelectuale în rândul românilor se datorează, în mare măsură, profesorilor. „Noi avem un standard, pe care văd că reușim să îl menținem cu dinții, în mare pare și datorită profesorilor, cei care, de multe ori, se sacrifică. Știu câte eforturi fac profesorii ca să mențină un nivel pe cât se poate de înalt”, a spus fiziciana.

O altă remarcă a fizicienei a fost legată de cuvântul „antreprenoriat”, pe care mulți români îl folosesc fără să știe ce înseamnă: „Ce s-a mai schimbat? Antreprenoriatul. Unde mergi în România, auzi „antreprenoriat”, care este un cuvânt care a intrat la mare, mare modă și eu i-aș lua, de multe ori, la întrebări pe cei care îl folosesc. Pentru că nu sunt convinsă că cei care îl utilizează chiar știu ce stă în spatele acestui cuvânt”.

Cătălina Curceanu este doctor în fizică și director de cercetare la Institutul de Fizică Nucleară (Istituto Nazionale di Fisica Nucleare) din Frascati, Roma – Italia. Acesteia i-a fost conferit de către președintele României, Klaus Iohannis, în anul 2018, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de cavaler.

• Anul trecut, fiziciana a criticat aspru proiectele de planuri cadru pentru liceu, publicate de Edupedu.ro, care prevedeau eliminarea matematicii, fizicii, chimiei și biologiei din trunchiul comun pentru elevii de la profilul real. Draftul cu numărul 12 din data de 25 aprilie 2023 propunea ca disciplinele menționate mai sus să fie incluse în categoria „curriculum la decizia elevului din oferta școlii”. Cătălina Curceanu a reacționat spunând că cel care a făcut o asemenea propunere ar trebui să își dea demisia de la conducere, deoarece dăunează viitorului României.