Ce sunt testele serologice și testele moleculare, despre care ministrul sănătății a anunțat că vor fi folosite pentru testarea națională din 1 iunie

1.711 vizualizări
Ce sunt testele serologice
FOTO: CDC/Douglas Jordan
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat că de la 1 iunie urmează o testare națională, pe voluntari, în care vor fi folosite, în funcție de buget, două tipuri de teste: serologice și moleculare. Cercetătorii Societății Române de Bioinformatică au explicat într-un articol publicat pe site-ul UEFISCDI ce înseamnă aceste teste.

Ce sunt testele serologice

Metode prin care se testează sângele, plasma sau serul unui pacient pentru a afla dacă acesta a dezvoltat anticorpi. În prezent se folosesc două tipuri de teste imunologice pentru detecția anticorpilor anti-SARS-CoV-2 în sânge.

În primul tip sunt utilizate proteine virale cunoscute ca fiind responsabile de inițierea unui răspuns imun. Aceste proteine sunt fixate într-un strat uniform pe o suprafață solidă de testare.

Dacă în sângele unei persoane sunt prezenți anticorpi ce recunosc proteinele virale, aceștia se vor atașa de proteinele din zona de testare. Reacția chimică dintre proteinele virale și anticorpii umani semnalizează prezența acestora din urmă și indică faptul că persoana respectivă este sau a fost infectată cu virusul SARS-CoV-2.

Acest test este unul extrem de rapid și poate fi realizat oriunde, nefiind necesară o dotare specifică sau personal foarte instruit. Acest tip de teste nu măsoară însă cantitatea sau calitatea anticorpilor, și de aceea nu este foarte specific și sensibil, putând deci da în unele cazuri rezultate eronate.

Al doilea tip de test utilizează anticorpii din sângele unui pacient și măsoară capacitatea acestora de a neutraliza infecțiozitatea virusului. Dacă anticorpii pot proteja celulele umane cultivate în laborator de infecția cu noul coronavirus, atunci pacientul a avut infecția și este imun.

Aceste tipuri de teste se realizează în câteva zile și necesită echipamente specializate, dar sunt semnificativ mai specifice.

Ce sunt testele moleculare

Metoda de testare moleculară, celebrele deja teste Real Time – PCR, e considerată standardul de aur pentru identificarea virusului SARS Cov2.

Acest tip de test utilizează exudatul nasofaringian, adică materialul colectat prin tamponarea ușoară a interiorului nasului și gâtului. Aici este cel mai probabil ca virusul să se găsească în cantități mai mari și tot aceste locuri din corpul uman sunt ușor accesibile pentru a preleva probe. Pentru ca testele să funcționeze, este necesară o cantitate suficient de mare de material genetic – ARN-ul viral.
Probele de exudat nasofaringian conțin însă o cantitate totală mică din material genetic viral. Această problemă este rezolvată prin utilizarea unei tehnici numite amplificare enzimatică in-vitro a acizilor nucleici sau PCR (engl. Polymerase Chain Reaction) [1][2].
În câteva ore, prin PCR se pot face câteva milioane de copii ale materialului genetic existent în proba de exudat nasofaringian. Testul este pozitiv dacă în materialul genetic amplificat se identifică o secvență de nucleotide specifică ARN-ului viral al noului coronavirus.
Acest tip de teste sunt cele mai indicate pentru a stabili dacă o persoană ce manifestă simptome asemănătoare cu cele pentru COVID19 este infectată cu noul coronavirus sau simptomele au o altă cauză. Testele sunt suficient de rapide (aproximativ 6 ore de la începerea analizei până la diagnostic), sensibile și specifice, însă probele de exudat nasofaringian trebuie să fie trimise spre analiză laboratoarelor de specialitate. Acest lucru poate să întârzie foarte mult diagnosticarea. În prezent, acest tip de teste sunt utilizate în spitale și clinici pentru a diagnostica infecția cu noul coronavirus.
Referințe
1. Coronavirus disease (COVID-19) technical guidance: Laboratory testing for 2019-nCoV in humans. World Health Organization. 2020 Mar.
2. Corman VM, Landt O, Kaiser M, et al. Detection of 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) by real-time RT-PCR. Euro Surveillance. 2020 Jan;25(3) DOI: 10.2807/1560-7917.ES.2020.25.3.2000045.
FOTO: CDC/Douglas Jordan


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Specialiștii din cercetare-dezvoltare, din industrie, să se implice în curriculumul universitar. Din 14 cursuri, să vină să predea 4 cu mine în sală, ca în SUA și Germania – propune profesorul Dan Micu, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca / Conferință eveniment despre dezvoltarea universităților tehnice

Universitățile tehnice trebuie să își actualizeze și să-și flexibilizeze curriculumul, să se dezvolte global, cu activități de predare și cercetare în care să implice atât studenți străini, cât și mediul…
Vezi articolul

Implicațiile simbolice ale desființării Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei vor fi semnificative asupra statutului cercetătorilor din România, susţine Asociaţia de Cercetare în Educaţie

Desfiinţarea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei prin comasare este o decizie care „plasează scopul unei restructurări administrative slab fundamentate deasupra misiunii asumate de această instituție de tradiție”, susţine într-un comunicat…
Vezi articolul

Ținta de 1% din PIB pentru cercetare, care ar fi trebuit atinsă din 2020, ar urma să fie din nou amânată până în 2026 / Limitări privind cheltuielile de personal pentru institutele de cercetare / Indemnizații stabilite la nivelul decembrie 2024 pentru membrii Academiei – Proiectul „ordonanței-trenuleț” pregătite de guvern

Institutele de cercetare ar urma să țină cont de limitări suplimentare privind numărul de personal și cheltuielile per salariat în 2025, în funcție de rezultatul lor financiar, arată proiectul „ordonanței-trenuleț”…
Vezi articolul