Ce va face România cu cele 8 miliarde de euro ale UE destinate cercetării și inovării? – analiză a cercetătorilor Octavian Micu, Mihai Miclăuș și Lucian Ancu

Foto: Pexels.com
Pentru a răspunde întrebării de mai sus avem nevoie de răspunsul la altă întrebare: ce a făcut România cu miliardul de euro alocat acestui sector în ciclul financiar curent, 2014-2020? Acesta a fost prevăzut în Acordul de colaborare al României cu UE din 06.08.2014. În sumarul acordului (aici) se spune: „mai mult de 1 miliard de euro alocate cercetării-dezvoltării-inovării, pentru sprijinirea țintei naționale de 2% din PIB investită în cercetare-dezvoltare (vs. 0,49% în 2012)” – scriu cercetătorii Octavian Micu, Mihai Miclăuș și Lucian Ancu pe blogul comun Doi Mici și un Anc.
Analiza cercetătorilor Octavian Micu, Mihai Miclăuș și Lucian Ancu, publicată pe blogul comun Doi Mici și un Anc și preluată cu acordul autorilor:

“Deci, adresăm guvernanților următoarea întrebare: cât din miliardul respectiv a fost cheltuit în sectorul de cercetare din România și pe ce anume? Întrebarea este de actualitate și comportă un răspuns imediat, având în vedere că strategiile pentru următorul ciclu financiar trebuie elaborate în acest an. Mai mult, ținta aceea de 2% din PIB (public + privat) ne face să râdem singuri, în contextul în care am încheiat 2019 cu o execuție bugetară la Ministerul Cercetării și Inovării de 0,12% din PIB, în condițiile în care cercetarea din 2012 a executat aproape 0,2% din PIB (prin ANCS-ul de atunci, condus de actualul secretar de stat pe cercetare, dl Dragoș Ciuparu).

Se pare că unii miniștri au făcut chiar strategii proprii și au pus deoparte sute de milioane de euro din viitorul buget de 8 miliarde de euro vehiculat în spațiul public (dar neparafat nicăieri oficial). Este exemplul ministrului Marcel Boloș, care dorește crearea a patru institute de cercetare, pentru fiecare alocând 150 milioane de euro (detalii aici). Să nu fim înțeleși greșit. Doi Mici și un Anc se bucură pentru orice investiție făcută, cu cap, în domeniul cercetării. Baiul este că nici până azi nu am aflat cine e „capul” din spatele celor patru propuneri. Mai mult, nici până azi România nu are un Consiliu Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei (CNPST) funcțional, în conformitate cu legea cercetării (art. 40 din OG57/2002). Prin lege, acesta ar trebui să prezinte anual, în cadrul unei şedinţe de Guvern, un raport care cuprinde concluziile şi recomandările privind cercetarea ştiinţifică, transferul tehnologic, inovarea şi dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere în România şi care se face public. Probabil există vreun astfel de raport și nu știm noi, unde scrie că cele patru institute sunt prioritare.

Și uite așa ajungem la problema de fond a infrastructurilor de cercetare din România, modul în care sunt ele alese pentru a fi dezvoltate/înființate și cum putem direcționa (o parte din) cele 8 miliarde de euro de la UE spre ele. Am mai abordat subiectul și în 2018 (aici), dar acum avem câteva propuneri punctuale pentru dl Dragoș Ciuparu, recent numit secretar de stat în MEC, responsabil cu cercetarea:

  1. Numiți membrii într-un nou Colegiu Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CCCDI) exclusiv pe baze meritocratice.
  2. Patru din cei numiți în CCCDI sunt automat (prin lege) membri în CNPST. Faceți demersurile necesare pe lângă prim ministrul României să numească încă cinci pe aceleași baze meritocratice.
  3. Cereți membrilor CCCDI și CNPST să aleagă membrii Comitetului Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC).
  4. Cereți CRIC, CNPST și CCCDI să cadă de acord asupra roadmap-ului României privind infrastructurile de cercetare.
  5. Extrageți din roadmap-ul de mai sus acele infrastructuri de cercetare pe care le considerați speciale și de interes național și aduceți la zi lista acestora.

Roadmap-ul României a fost adoptat în 2017 de către CRIC și trimis Comisiei Europene (aici) pentru a fi ridicată condiționalitatea ex ante de acces la fondurile structurale și de investiții (ESIF). Despre cum s-a alcătuit acest document am vorbit în articolul precedent de blog (aici), Asociația Ad Astra trimițând chiar o petiție Comisiei Europene pentru a investiga problema (aici), pentru că mustea a conflicte de interes și muncă făcută pe „genunche”. Ah, și cel puțin unul din membrii CRIC care apar menționați pe raport nu a semnat respectivul document, dându-și demisia anterior (la o cafea, vă spunem și numele). Lucru foarte important însă! În roadmap-ul trimis la UE e scris că poate fi (și se recomandă chiar asta) adus la zi o dată la 3 ani, adică anul acesta.

Pe lângă roadmap România mai are și o listă (aici) de Instalații și Obiective Speciale de Interes Național (IOSIN). Aceste infrastructuri de cercetare papă anual cam 100 milioane de lei din bugetul central, ultimele rapoarte anuale datând din 2015 (aici). Spre comparație: actuala competiție națională de proiecte de cercetare experimental-demonstrative (PED, aici) are un buget de 60 de milioane pe doiu ani, fiind depuse 2.140 de proiecte din partea a 517 instituții (detalii aici). La ce ne trebuie IOSIN-uri, separat de roadmap? Pont: infrastructura din roadmap, finanțabilă din bani europeni, poate fi controlată de OLAF, sau mai rău … mai nou, de către Codruța. Asta în timp ce IOSIN-urile … hehe Știți bancul ăla: pe banii lui Bulă se distrează numai Bulă

Așa că, la două săptămâni după ce CRIC-ul a bătut în cuie roadmap-ul, a fost numită o altă comisie (unsă prin Ordinul 656/19.10.2017) cu scopul de vedea care infrastructuri de cercetare ar trebui mufate direct la bugetul MCI, unele din ele nedeclarate Comisiei Europene. Pentru că băieții deștepți s-au împiedicat de un Ordin nr. 3848/2004 (aici) privind aprobarea criteriilor de selectare a instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, l-au abrogat și înlocuit cu Ordinul nr. 677/27.08.2018 (aici). De ce zicem s-au împiedicat? Pentru că în baza acelor criterii infrastructuri precum ALFRED („reactorul lui Valeca”) sau CETAL (al doilea laser al României, de vreo 10 ori mai slab decât ELI-NP) nu s-ar fi calificat. Munca asiduă a noii comisii a dus la un PHG (aici) care nu a mai fost însă aprobat.

Dle Dragoș Ciuparu, în baza celor prezentate mai sus aveți șansa și puterea nu doar să numiți niște Consilii (CCCDI, CNPST, CRIC) ai căror membri să fie aleși pe sprânceană, ci și să le cereți acestora să facă un roadmap al infrastructurilor de cercetare „pe bune”. În plus, puteți scoate din sertar acel PHG legat de IOSIN-uri și să-l promovați la nivel de HG, ulterior purecării lui de către cele 3 organisme consultative. Nu de alta, dar ne scrie lumea pe blog că unele IOSIN-uri din listă sunt deja nefuncționale (vezi decomisionarea reactorului nuclear de cercetare și producție radioizotopi tip VVR-S al IFIN-HH). Sau poate mai vedeți cum merge Instalația – pilot experimentală pentru separarea tritiului și deuteriului, care este tot în stadiul „pilot” de cel puțin 16 ani încoace…

În elaborarea noilor liste din roadmap și respectiv IOSIN-uri e musai să aveți în vedere:

a) Discrepanțele uriașe existente la distribuția pe zone geografice. Același filtru trebuie aplicat și celor patru institute propuse de dl ministru Boloș. Vă prezentăm aici distribuția teritorială a IOSIN-urilor prezente, alături de cele propuse a fi incluse în listă, prin PHG-ul de mai sus. Este anormal ca instituții de cercetare din zona București-Ilfov să aibă în administrare 80% din IOSIN-urile României, atâta timp cât aici e localizată doar 10% din populația României.

b) Utilizarea evaluatorilor internaționali. Dacă până și vecinii bulgari fac asta … ca să nu mai vorbim de state precum Olanda, Norvegia, sau Cehia, pe care le-am verificat noi și vă spunem că au folosit experți internaționali.

c) Analiza continuă a IOSIN-urilor, cel puțin o dată la 5 ani (modelul olandez) cu reconfirmarea/pierderea statutului de IOSIN.

În concluzie, așteptăm cu interes să vedem pași hotărâți în sensul numirii unor noi membri în Consiliile de mai sus și ulterior să asistăm la regândirea schemei de finanțare a infrastructurilor de cercetare, capabilă să absoarbă eficient cele 8 miliarde de euro promise prin noul ciclu financiar al UE. Obligatoriu, noua schemă trebuie să aibă la bază o distribuire geografică echilibrată a infrastructurilor de cercetare.”

 

 

2 comentarii
  1. Din păcate banii sunt dirjați de vechii dinozauri din cercetare, Directori de Institute Naționale, care au creat o mafie a directorilor din INC cu complicitatea directorilor din Ministerul Cercetării.
    Directorii de INC sunt și beneficiari ai fondurilor care se obțin în urma evaluarilor și evaluatori ai Institutelor Naționale .
    Acest lucru se întâmplă cu acordul directorului cu infrastructura din minister care stabilește comisiile de evaluare.
    Până nu se curăță mizeria existentă în minister la nivelul 2 ( directori de departamente)
    nu se va face o distribuire echitabilă a fondurilor din cercetare după criterii de performanță.

  2. Cum unde merg banii? La Laser… Sa nu credeti ca acolo merg sa lucreze chinezi, americani si nu mai stiu ce natii de cercetatori pe 4 000 lei net.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Derapaj în Revista Română de Statistică – Un articol semnat de un profesor de la ASE scrie despre „transhumanța” românilor care au emigrat. Transhumanța înseamnă deplasarea sezonieră a oilor, potrivit DEX

În Revista Română de Statistică, Supliment nr 1/2020, este folosit termenul de „transhumanță” pentru a descrie emigrația românilor. Articolul de cercetare cu titlul „Analiza corelaţiei dintre migraţie şi remitenţe”, semnat…
Vezi articolul