Cel puțin 27% dintre proiectele de cercetare finanțate din fonduri publice să aibă printre parteneri entități comerciale / Toate competițiile să fie făcute prin platforme digitale care să fie funcționale cel târziu la 1 ianuarie 2026 – proiect de lege cu măsuri impuse de PNRR și angajamentele europene, pus în consultare de Minister

Cel puțin 27% dintre proiectele de cercetare finanțate din fonduri publice trebuie să aibă cel puțin o entitate comercială activă în calitate de partener, potrivit unui proiect de lege privind digitalizarea și eficientizarea activităților în domeniu, pus în consultare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Acesta impune obligativitatea ca toate competițiile și apelurile de proiecte să se desfășoare prin platforme informatice și să asigure, cu unele excepții, transparență și proceduri de monitorizare.

Și același proiect prevede înființarea unor noi organisme de monitorizare și susținere a cercetării (Observatorul de cercetare), respectiv de susținere a inovării în mediul privat (Unitatea Centrală pentru Inovare).

Potrivit expunerii de motive ce însoțește proiectul de lege, acesta este menit să asigure că România își va îndeplini o serie de angajamente asumate la nivel european, inclusiv în cadrul PNRR, după o serie de analize dure privind situația din cercetarea românească, semnalizate de Comisia Europeană.

Principalele prevederi din proiectul de Lege privind adoptarea de măsuri pentru digitalizarea și eficientizarea activității în domeniul cercetării, dezvoltării și susținerii inovării:

Măsuri privind digitalizarea în cercetare-dezvoltare-inovare

• Autoritățile contractante trebuie să utilizeze platforme informatice pentru competiții/apeluri de proiecte și pentru toate procedurile aferente, inclusiv de monitorizare și evaluare a programelor
• Aceste platforme informatice trebuie să fie funcționale la 1 ianuarie 2026 cel târziu
• Autoritatea contractantă trebuie să monitorizeze proiectele finanțate din fonduri publice și să nu dispună finanțarea acelora pentru care obiectivele/țintele asumate nu sunt atinse la termen, cu excepția situațiilor care nu sunt imputabile beneficiarilor
• Autoritatea contractantă publică evaluările pe pagina sa de internet
• Autoritatea contractantă trebuie să publice anual un calendar estimativ pentru competiții/apeluri
• Autoritatea Națională de Cercetare trebuie să publice online un calendar centralizat, actualizat periodic, al tuturor competițiilor/apelurilor în domeniu
• Beneficiarii proiectelor trebuie să publice rezultatele acestora și „să promoveze și să susțină știința deschisă” 

Măsuri de eficientizare a activităților CDI

• „ANC poate atribui sau contracta în sistem competițional activități asociate condiției favorizante „Buna guvernanță a strategiei naționale sau regionale de specializare inteligentă” către instituții/institute/unități/agenții executive aflate în subordinea sau în coordonarea sa, respectiv a Ministerului Educației și Cercetării, conform legislației în vigoare.”
• „ANC lansează competiții/apeluri de proiecte, asigurându-se că până la finalul fiecărei perioade de implementare a Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare aflat în derulare cel puțin 27% din proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare finanțate din fonduri publice, în concordanță cu SNCISI, au cel puțin o entitate comercială activă în calitate de partener”
• Din 2026, ANC trebuie să realizeze o analiză a evoluției și a impactului economic-social, dar și să realizeze un audit al instalațiilor și o obiectivelor speciale de interes național

Observatorul de cercetare, dezvoltare și inovare

• Se înființează și se organizează „Observatorul de cercetare, dezvoltare și inovare”, compartiment de specialitate „în cadrul secretariatului Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare din cadrul ANC”.
• Acesta trebuie să elaboreze rapoarte pentru fundamentarea politicilor și strategiilor în domeniu, să realizeze cercetări și analize în acest sens, să disemineze rezultatele acestora

Unitatea Centrală pentru Inovare – RoInovare

• Se înființează Unitatea Centrală pentru Inovare, numită RoInovare, ca structură de specialitate în cadrul ANC. Rolul acesteia este să aplice promoveze inovarea în sectorul privat, „inclusiv de atragere a investițiilor private complementar și în sinergie cu finanțarea publică în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, urmărind consolidarea cooperării între mediul de afaceri și cel de cercetare, inclusiv prin facilitarea parteneriatelor public privat în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și transferul rezultatelor inovării în economie și către societate”.
• „Resursele financiare alocate îndeplinirii obiectului de activitate al RoInovare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și provin din fonduri cuprinse în cadrul instrumentelor de finanțare nerambursabilă alocate Statelor Membre ale Uniunii Europene, schemelor de finanțare rambursabilă, subvențiilor de la bugetul de stat și din venituri proprii.”

Proiectul de lege integral:

Potrivit expunerii de motive, schimbările sunt impuse de angajamentele asumate de România după documente precum o analiză din 2022 a Comisiei Europene privind cercetarea românească – despre care Edupedu.ro a scris pe larg la acea dată.

Aceasta semnala între altele, potrivit Expunerii de motive, probleme majore precum:

• „Bazele sistemului de cercetare și inovare din România nu sunt suficient de solide pentru a susține evoluția țării către o economie bazată pe cunoaștere”
• „Există cooperare public-privat la o scară mică, în ciuda caracteristicilor nefavorabile ale sistemului”
• „O lipsă gravă de dovezi relevante pentru orientarea politicii privind CI”
• „Practicile ineficiente din sectorul public împiedică, în general, punerea în aplicare a politicii de CI”

Este citată și Foaia de Parcurs pentru Aderarea României la OCDE, cu o abordare similară.

Iar Expunerea de motive notează că România s-a angajat, prin Ținta 271 din PNRR, să implementeze 80% dintre recomandările PSF Country (raportul Comisiei – n.red.) până în trimestrul al 2-lea din 2026.

Potrivit documentului citat:

„Pilonul III – Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice, Componenta C9 – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, prevede, în cadrul reformei R4 – Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare, următoarele:

• Jalonul nr. 276: „Intrarea în vigoare a legislației ce vizează crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în cercetare, dezvoltare și inovare”;
• Ținta nr. 277: „27% din proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare finanțate din fonduri publice au ca partener cel puțin o entitate comercială””

Expunerea de motive, integral:

Citește și:

Raport CE: Finanțare eficientă, eliminarea fragmentării din sistem și canalizarea banilor către institutele performante – printre recomandările experților europeni pentru cercetarea românească, prinsă într-un “cerc vicios” al incoerenței, inerției, fondurilor puține cheltuite prost / Ce mesaje au reținut autoritățile române

Foto: © Volodymyr Scherbak | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.