Raport CE: Finanțare eficientă, eliminarea fragmentării din sistem și canalizarea banilor către institutele performante – printre recomandările experților europeni pentru cercetarea românească, prinsă într-un “cerc vicios” al incoerenței, inerției, fondurilor puține cheltuite prost / Ce mesaje au reținut autoritățile române

343 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Cercetarea românească nu funcționează coerent, este prea fragmentată, este erodată la nivel de guvernanță, capital uman și interacțiuni public-privat și puținii bani care există în acest sector sunt cheltuiți prost de multe ori. Așa arată, succint, un ultim raport al Comisiei Europene, dat publicității săptămâna aceasta, cu privire la starea sistemului românesc de cercetare și inovare, sistem care, arată documentul, are nevoie de intervenții urgente și ample, pe mai multe planuri, pentru a-și putea reveni din starea actuală.
  • Raportul, realizat de o delegație de experți europeni cu ajutorul Mecanismului de sprijin al politicilor (Policy Support Facility – PSF), prin Programul Orizont Europa, a analizat cercetarea românească din perspectiva a cinci lucruri: guvernanța sistemului de cercetare și inovare și strategiile în domeniu; condițiile-cadru pentru cercetare în domeniul public; perspectivele de internaționalizare; stimularea parteneriatelor public-privat; rolul fondurilor de coeziune. Analiza a fost efectuată în perioada iunie 2021-februarie 2022.

Ea este invocată ca referință de autoritățile române în vederea măsurilor pe care le plănuiesc în domeniu, ministrul de resort, Sebastian Burduja, vorbind despre investiții și reforme care să sprijine zonele unde există “impact real” – detalii, mai jos

Principala concluzie a raportului prezentat acum:

“Sistemul românesc de cercetare și inovare dă rezultate slabe, raportat la potențialul țării și la celelalte state europene, în pofida existenței unor zone de excelență (dovedite de ratele ridicate de succes obținute în programul Orizont 2020), ce semnalează oportunități de viitor. Dar echipa PSF este, totuși, optimistă cu privire la un viitor mai luminos pentru acest sistem și pentru contribuția lui la dezvoltarea socio-economică a României, cu condiția să fie ridicate actualele bariere din calea oportunităților”.

Raportul notează o “inerție foarte mare, combinată cu un angajament politic foarte limitat față de acest sector și o lipsă de implicare a societății românești”, lucruri care “alimentează un cerc vicios de eficiență redusă și stagnare. Dacă nu sunt vizate toate componentele acestui cerc vicios, este foarte probabil ca situația să rămână neschimbată, provocând și mai multe frustrări și tensiuni, exacerbând de un exod al creierelor și amenințând contribuția științei și cercetării față de probleme cruciale ale societății din zilele noastre”.

Constatările-cheie ale raportului includ:
  • Fundația sistemului românesc de cercetare și inovare nu este suficient de solidă pentru a sprijini eforturile țării către o economie bazată pe cunoaștere.
  • Sectorul nu funcționează coerent, este foarte fragmentat și dovedește o lipsă de stabilitate financiară și predictibilitate. Acestor probleme li se alătură guvernanța fragmentată, eroziunea capitalului uman, interacțiunea public-privat foarte slabă, lipsă de predictibilitate în sprijinul politic. Ruperea acestui cerc vicios “este o condiție pentru implementarea cu succes” a oricărui plan național sau a oricărei strategii naționale – referire la documentele de reformă a cercetării în perioada 2022-2027, aflate acum în dezbatere publică sau în lucru și criticate, de asemenea, de principala asociație a cercetătorilor români, Ad Astra
  • Deși principalele critici privind sistemul de cercetare vizează finanțarea prea slabă a acestuia, echipa de specialiști europeni constată și o alocare defectuoasă a unei bune părți din puținele fonduri existente. Echipa “nu crede că simpla extindere a fondurilor alocate sistemului, așa cum e el acum, va fi suficientă pentru a rezolva lipsurile sale fundamentale”.
  • Fragmentarea prea mare: “sistemul” nu este un sistem, ci o “constelație de instituții de diverse tipuri și origini, produsul unor evoluții istorice. Ele nu au fost niciodată evaluate adecvat pentru a clarifica misiunile lor individuale sau comune, nu au fost reformate pentru a asigura eficiență în realizarea misiunilor lor. Centre de cercetare de înaltă calitate, ce livrează cercetări excelente, trebuie să co-existe cu unități de cercetare depășite, cu rezultate slabe.
  • Politici de sprijin pentru domeniu: se face simțită o investiție relativ exagerat de mare în infrastructură, comparativ cu lipsa de finanțare instituțională și de sprijin pentru resursele umane.
  • Fragmentarea și lipsa de viziune la nivel guvernamental: Lipsește o viziune guvernamentală macro asupra rolului științei și cercetării pentru societatea românească.
  • Strategiile existente sunt lipsite de eficiență – doar o zecime din bugetele planificate conform Planului Național pentru Cercetare sunt implementate efectiv, dovedind ruptura între strategiile existente și realitățile din teren, ceea ce șubrezește și mai mult nivelul de încredere în valoarea acestor cheltuieli.
  • Cooperarea public-privat se petrece doar la nivel redus, în ciuda condițiilor din sistem.
  • Condițiile-cadru pentru resursele umane sunt lipsite de atractivitate în acest sector, parțial din cauza reticenței de a lua în calcul importanța cercetării și invoării pentru societate. Bazinul de resurse umane tinere la care se poate apela în cercetare este prea limitat, iar resursele umane de înaltă calificare nu sunt suficient recunoscute sau remunerate.
  • Toate acestea determină un exod al creierelor, iar situația se înrăutățește pe măsură ce poziția internațională a cercetării românești continuă să slăbească. Aceste lucruri ridică bariere enorme pentru accesul la Spațiul European de Cercetare, chiar și pentru cei mai buni cercetători români.
Zone-cheie de acțiune pentru revirimentul cercetării din România – raport CE
Cele 10 recomandări ale echipei de experți europeni

1. Să fie întărită guvernanța în sistemul de cercetare-inovare prin coordonare la nivelul întregului guvern și prin includerea vocii societății în acest sistem

  • să fie întărită viziunea națională privind investițiile în cercetare-inovare, cu implicarea președintelui, premierului și a mai multor miniștri și ministere
  • Să fie stabilită o singură structură de coordonare în domeniu
  • Să fie organizată o dezbatere publică pentru implementarea unei noi strategii

2. Să fie asigurată predictibilitatea și eficiența finanțării publice, printr-un flux de finanțare multianual, care să asigure atât finanțarea instituțională suficientă, cât și reforma mecanismelor de finanțare, care să asigure o orientare mai mare către cercetarea de impact.

3. Să fie conceput și implementat un sistem de monitorizare care să evalueze independent sistemul.

4. Să fie lansat un proces de consolidare a celor patru piloni ai cercetării publice, pentru a diminua fragmentarea din sistem și a asigura un sistem real de centre de excelență și centre de competențe, în domenii de prioritate ridicată.

5. Întărirea guvernanței la nivelul instituțiilor de cercetare și canalizarea surselor de finanțare instituțională către canale de finanțare bazate pe performanță,. Iar fondurile să fie alocate pe baza planurilor și evaluării riguroase ale instituțiilor, după mai multe criterii în funcție de tipul cercetării – academice, industriale, în serviciul societății etc..

6. Să fie întărit mediul pe care cercetarea îl oferă resurselor umane, printr-o serie de măsuri de sprijin în carieră, remunerare, reforma studiilor doctorale etc..

7. Dezvoltarea unei strategii solide pentru infrastructura de cercetare, aliniată la prioritățile naționale și la nevoile de deschidere și de dezvoltare durabilă

8. Întărirea parteneriatelor public-privat în cercetare, prin surse stabile de finanțare pentru colaborare în cercetare, printr-un rol mai mare acordat colaborării cu domeniul afacerilor în reforma sistemului de cercetare etc.

9. Sprijin mai eficient pentru internaționalizarea actorilor din cercetarea românească, pe baza unei strategii de internaționale mai precise.

10. Întărirea rolului fondurilor de coeziune pentru sprijinul cercetării din România, printr-un sprijin politic mai puternic

Performanța sistemului public de cercetare din România în câteva date-cheie, conform raportului:

România este penultima în Uniunea Europeană, în Indexul Ajustat al Excelenței în Cercetare 2020 (ce are patru componente – publicații cu multe citări per populație totală, numărul de brevete per populație totală, participări la Marie Sklodowska-Curie Actions, granturi ale Consiliului European pentru Cercetare per inițiativă publică de cercetare și dezvoltare.

Se observă o îmbunătățire recentă în zona publicațiilor științifice, dar nu pentru activități legate de brevete. 

În privința numărului de publicații științifice în rândul celor mai citate 10%, o măsură a calității publicațiilor, România se numără pe ultimul loc în Europa.

România are puncte forte în domeniile inginerie, electrice și electronice, știința materialelor și chimie – domeniile reprezentate în cea mai mare parte a publicațiilor oamenilor de știință români. Științele vieții și farmaceuticele apar la polul opus, cu cea mai redusă cotă.

Primele semnale din partea ministrului Cercetării cu privire la reforma viitoare

În ieșirile sale publice din ultimele săptămâni, ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, a vorbit repetat despre o reformă în domeniul cercetării. Dacă experții care au întocmit raportul UE susțin o abordare care să vizeze toate punctele nevralgice ale sistemului, ca singură soluție ca acesta să-și revină, ministrul și-a concentrat discursul spre 4 direcții: întărirea finanțării, relația cercetării cu economia reală, sprijinul pentru institutele de cercetare care fac performanță.

Zilele trecute, la un eveniment în domeniu, el spunea:

  • „Cercetarea românească include exemple de excelență, cu rezultate la nivel internațional, așa cum este institutul pe care l-am vizitat astăzi. Este nevoie de o finanțare solidă, predictibilă, care să asigure păstrarea și promovarea cercetătorilor români de valoare în cadrul acestor institute din țară. Totodată, îmi doresc să vedem în anii următori un transfer accelerat al rezultatelor cercetării în economia reală, ceea ce va însemna șansa României de a se dezvolta și de a deveni mai competitivă pe termen mediu și lung.
  • Suntem pregătiți să sprijinim institutele de cercetare care fac performanță, inclusiv prin facilitarea parteneriatelor cu mediul privat românesc. Vizăm organizarea unui forum în următoarele luni, în premieră, prin care să punem la masă cercetători din institutele naționale, pe de-o parte, și antreprenori cu potențial, pe de altă parte.”

Iar miercuri, în contextul lansării raportului citat, tot Sebastian Burduja menționa interesul ministerului pentru rezultate și relația cu economia reală:

  • “Am citit acest raport, am înțeles ce avem de făcut și ne vom implica pentru a-l implementa. Nu vom face asta singuri, ci împreună cu partenerii noștri din comunitatea academică, cu institutele noastre și, de asemenea, cu sectorul privat. Pentru că unul dintre mesajele cheie la care guvernul român ține este acela că noi trebuie să fim capabili să transmitem acest know-how către economie. Va trebui să furnizăm rezultatele cercetării și inovării către economia reală și aceasta va aduce progres, va aduce schimbare, va aduce prosperitate.”

Photo 156364089 © Kreangkrai IndarodomDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

EXCLUSIV Cum a păstrat Raluca Turcan în CV titlul de masterand, peste 20 de ani după ce a abandonat studiile la SNSPA: Am urmat cursurile de masterat și am considerat acest lucru suficient pentru formarea mea / Am optat să nu susțin disertația pentru că activam deja în politică

Vicepremier cu atribuții de coordonare a Ministerului Educației, Raluca Turcan menționează în CV-ul său oficial studii masterale la SNSPA pe care nu le-a absolvit de mai bine de 21 de…
Vezi articolul
Admiterea la liceu 2020

Numărul total al studenților din România – din nou în scădere, după doi ani de creștere /  Mai mulți absolvenți în 2021 decât în anul anterior, dar o bună parte termină studiile în domenii unde universitățile locale au prezență slabă sau nu au deloc în rankinguri internaționale

Numărul studenților din România a scăzut din nou în ultimul an universitar, după doi ani de creștere, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică. Acestea arată că scăderea…
Vezi articolul