Miclea: Creșterile salariale ale profesorilor ar trebui condiționate de performanță. Evaluarea să fie făcută de elevi, colegii profesori, părinți și directori

Creșterile salariale pentru profesori ar trebui făcute de-acum încolo pe criterii de performanță, spune fostul ministru al Educației Mircea Miclea într-un interviu pentru TVR Cluj. Miclea a vorbit și despre cum s-ar putea face evaluarea performanței unui cadru didactic. Redăm un fragment din interviu:

Mircea Miclea: „E foarte bine că au crescut salariile profesorilor, pentru că salariile profesorilor erau extraordinar de mici, e foarte bine că au crescut. Ce trebuie de acum încolo făcut, ar fi putut să facă PSD-ul deja de anul trecut, din păcate nu au făcut, dar să sperăm că se va face de acum încolo, este de a condiționa creșterile salariale de criteriile de performanță. Adică așa cum în orice instituție privată salariul depinde de competențele pe care le ai. Unii au salariul mare, alții au salariu mai mic. De ce? Pentru că unii sunt mai buni, își văd de treabă mai bine decât alții. La fel trebuie făcut și în învățământ: se pot stabili niște criterii de evaluare a prestației profesorilor.

O să vă dau un exemplu, și după aceea masa salarială rămâne aceeași la nivelul școlii, dar distribuția ei nu mai egalitară.

Adică dumneavoastră sunteți un profesor foarte bun, dumneavoastră nu vă dau dublul salariul, vă dau triplu salariu. Eu îmi bat joc de orele mele, mă duc de formă, eu nu primesc nicio mărire de salariu pentru că nu merit. Și așa salariul pe care îl am s-ar putea să fie prea mare.

Moderator: Cine ar face această evaluare a profesorilor?

Mircea Miclea: Sigur, tot timpul sunt probleme, dar problemele se pot rezolva. Deci cum se face evaluarea profesorilor, luăm din nou exemplul cum se face evaluarea personalului din firmele private: este o evaluare de tip 360 de grade. Adică asta înseamnă că, unu – ai un instrument, niște scale de autoevaluare, pe care fiecare profesor le are. Domnul profesor, ia să vedem cum vă autoevaluați dumneavoastră pe entuziasmul cu care predați la clasă, pe claritatea conceptelor, pe aplicațiile pe care le aveti…

Moderator: Credeți că nu vor fi toate cu note mari acolo?

Mircea Miclea: Bineînțeles, e posibil să fie, dar atenție, aceasta este o evaluare: autoevaluare. Apoi îi pun la liceu pe elevi să te evalueze, la învățământul gimnazial și primar pe părinții elevilor să te evalueze, pentru că ei știu exact cum predai tu, se știe foarte clar cum credeai și ai o a doua evaluare. Pe aceleași dimensiuni, dar evaluarea din partea beneficiarilor.

Ai a treia evaluare din partea directorului școlii, care vine din când în când la tine la oră și spune „ia să vedem domn’ profesor cum predați, nu vă anunț, vin și stau la dumneavoastră la oră și fac o evaluare. Cât de entuziasmat ați predat, câte aplicații ați avut, cât de clar a fost conceptul” și am făcut o evaluare.

Și avem o altă evaluare din partea colegilor tăi, care sunt de aceeași disciplină ca și tine, care sunt în cercul pedagogic, sau cercul metodic cum se numește, toți acei profesori de matematică din Turda, de exemplu, formează cercul metodic al profesorilor de matematică din oraș și este un peer review (n.r evaluare colegială). Și ce facem? Combinăm autoevaluare que valorile pe care ți le dau toți ceilalți și din combinarea lor rezultă o evaluare a dumneavoastră foarte riguroasă. Pentru că se ponderează, distorsiunile pe care l-aș avea dintr-o evaluare sunt contracarate de cealaltă evaluare. În final rezultă o evaluare mult mai obiectivă, dar asta se face deja.

Moderator: Din vorbele dumneavoastră rezultă niște concepte precum valori morale, onestitate profesională și academică…

Mircea Miclea: Vă spun de ce, pentru că studiile pe care le-am consultat și pe care le poate consulta oricine, arată că atunci când predai, calitatea predării este determinată de mai mulți factori. Unul este calitatea științifică a ceea ce predai, adică predai corect conceptele, teoriile, exercițiile pe care vrei să le predai. Nu prea am dubii în privința aceasta. Sunt sigur că profesorii sunt suficient de OK în învățământul primar și gimnazial, din punct de vedere al conceptelor pe care le predau. Nu cred că fac mari greșeli științifice predate în teorema lui Pitagora.

Dar există și alte dimensiuni care sunt la fel de importante, de exemplu entuziasmul cu care predai. Și nu spun eu lucrul acesta. Eu o fundație care a făcut, cred că sute de studii, despre care sunt factorii esențiali care influențează învățarea elevilor. Și unul dintre ei este entuziasmul cu care profesorul predă. Dacă eu predau cu entuziasm o lecție, dumneavoastră veți învăța cu plăcere, pentru că sunteți contaminat de entuziasmul meu. Dar dacă eu predau cu lehămiseală o materie, o lecție, dumneavoastră nu o să învățați cu entuziasm, cum să învățați cu entuziasm ceea ce eu predau cu lehămiseală. Atunci când se predă o lecție, profesorul nu predă numai un conținut, predă o atitudine față de conținutul respectiv. Dacă eu sunt entuziasmat de lecția de fizică, dumneavoastră o să începeți să iubiți fizica. Dacă eu sunt lehămesit când predau aceeași lecție de fizică și mă tot plâng că nu am salariu, sau că nu știu ce mi s-a întâmplat dimineața, în trafic, atunci dumneavoastră nu o să mai aveți niciun fel de plăcere să învățați fizică.

Deci acestea sunt dimensiuni – ceea ce v-am spus – și apropo de entuziasm, de reguli etice, etc. sunt dimensiunile care au fost stabilite pe baza de studii că sunt un factor esențial în eficiența învățării din partea elevilor.

Predarea nu este un scop în sine, predare este un mijloc pentru a accelera învățarea. De aia predăm, ca să accelerăm învățare a elevilor. Învățarea oricum poate să aibă loc, adică copiii pot să învețe și citind singuri, dar ritmul de învățare e lent. Unii care sunt supradotați vor învăța oricum, în orice condiții, foarte bine, dar la majoritatea nu. Și atunci predarea este un mijloc de a accelera învățarea, e un mijloc pentru un scop. Măsurăm eficiența mijlocului uitându-ne la cât de bine ne-am atins scopul. Dacă învățarea elevilor este slabă, înseamnă că predarea e proastă.

Așa că de-asta spun, revenim la întrebarea dumneavoastră, ar trebui făcută o evaluare a performanțelor didactice, v-am dat exemplu cum se poate face, în plus pot să compar un cadru didactic cu el însuși de la un an la altul. Să continui exemplul pe care l-am dat: ești învățător și vine evaluarea de la clasa a II-a și evaluezi copiii, cum sunt copiii pe care tu-i conduci? Ești la clasa a II-a B, care sunt performanțele lor la evaluarea de la clasa a II-a. Ai doi ani, domnul învățător, la dispoziție, până la evaluarea de la clasa a IV-a și acolo din nou se face evaluarea. Atunci eu, ca director de școală, ca inspector, noi ca părinți, putem să vedem „domnul învățător, ce-ați făcut dumneavoastră cu copiii, că la clasa a II-a iată ce performanțe aveau, la clasa a IV-a tot aceleași performanțele, deci n-ați făcut nimic, domnule profesor!”. Mă înțelegeți?

Adică nu vă compar pe dumneavoastră, care predați la școala de la periferie, cu un profesor care predă la școala din centru, unde să zicem copiii sunt mai ”selecționați”. Vă compar pe dumneavoastră cu dumneavoastră și atunci deveniți responsabil.

Performanța mediei clasei este determinată nu de meditațiile pe care le poate lua unul sau altul, performanța mediei clasei este determinată de calitatea prestației didactice a profesorilor care predau la clasa respectivă.”

FOTO: RBL

Citește și:

18 comentarii
  1. Eu cred ca multe probleme se pot rezolva la nivelul fiecarei scoli daca directorul ar fi profesionist: daca s-ar taia orele neefectuate, daca s-ar contoriza intarzierile si daca in urma inspectiilor la clasa s-ar da feed-back-uri reale. Este suficient sa se readuca o demnitate in actul didactic si respectul celor implicati va veni ca o consecinta,

  2. In orice stat de drept, salariul reprezinta retributia pentru orele de munca prestate (lucrate), confor studiilor si experientei (ani vechime in domeniul respectiv). Merite reprezinta bonificatii ( bonusuri salariale compensatorii) pentru performanta in acel domeniu ( palmares, diplome, medalii, participari la diferite activitati internationale)….Ganditi-va cum ar fi daca preotii, medicii, politicienii, politistii , vanzatorii, gunoierii, bancherii si orice alte bresle ar avea salarii sau cresteri salariale diferentiate dupa merit (preferentiale ), dupa cum se sugereaza in articol!!!

  3. Profesori evaluați de către elevi cu IQ-uri și frustrări diverse, adesea chiar cu tulburări psihice și capacitate de discernământ discutabilă…, de către părinți din specia celor care nu au înțeles nici în timpul școlii, nici în timpul parentingului ce au de făcut …, de către colegi cu diferite interese și antipatii personale … aceștia da parametriii și factori ‘obiectivi’ de evaluare!
    Doar daca nu cumva stabilesc “impresionismul” drept criteriu fundamental …

  4. Cred ca exista și cadre didactice competente însă din nefericire, experiențele trăite in calitate de părinte, au relevat faptul ca sunt mulți profesori frustrați, agresivi, incapabili sa Predea. Și stiti de ce? Pentru ca au fost promovați pe alte criterii ce nu includ competenta, poate chiar criterii politice – vechiul “ obicei românesc”! Asemenea lor și unii directori ai instituțiilor de învățământ. Stiti ca se solicita bani părinților pentru a oferi atenții directorului școlii? Este o mizerie de nedescris in acest sistem!
    In România, sunt mulți cei care nu au coloana vertebrală. Nu vor susține un adevăr, de teama ca pot pierde anumite avantaje. Astfel, nu cred ca se poate face o evaluare corecta. Nici măcar cea psihiatrică nu este amănunțită!
    Cred ca nivelul societății noastre este rezultatul lipsei de educație, educație pentru care sunt responsabili și părinții. Dar dacă acei părinți nu au capacitatea de a-i ajuta pe copiii lor? Profesorii ar trebui sa facă mai mult, nu credeți? Însă sunt complet Dezinteresați , cei mai mulți. Veți susține ca salariul redus este cel care le influentează comportamentul . Nu este adevărat! Sunt managerul unei instituții private in domeniul cel mai bine plătit in România și după 15 ani de experiența, știu ca implicarea nu este determinata de nivelul salariului, ci de calitatea oamenilor și profesionalismul acestora!

  5. Fapt concret : de curand scoala mea a cerut ca de obicei evaluarea anuala de catre parinti a modului de desfasurare a disciplinelor din cadrul CDS (completarea unor fise de feed back fara semnatura). Nici macar jumatate dintre parinti nu au catadicsit sa raspunda ! Cam asta e interesul lor fata de scoala…

    1. V-ați gândit că poate nu au răspuns deoarece disciplinele din cadrul CDS nu sunt alese în funcție de dorințele copiilor și părinților ci în funcție de normele profesorilor?

  6. Lasa-ma, nenea, cu entuziasmul !
    Imi fac datoria corect fata de elevi/parinti/colegi si ei sa-si faca datoria corect fata de mine ! Am avut mult entuziasm la intrarea in sistem acum peste 20 de ani…..
    Medicii au salarii muuuuult mai mari decat noi si de mult timp….m-au tratat cu entuziasm ?! Nici macar cu respect ! Au mimat putin interes cand m-au chemat in privat !
    Iar daca vreti sa ne lasati la mana elevilor si parintilor pentru evaluare, chiar se va alege praful…
    Offf !

  7. D-le Micle, cata vreme nu exista indicatori obiectivi in evaluarea cadrelor didactice, ceea ce propuneti dv. este utopie. Ati studiat fisele de evaluare actuale? Punctajele maxime se acorda pentru participare la crearea de manuale, de curricule, la diferite actiuni la nivelul ISJ sau minister (unde sunt chemati doar unii profesori!) si mai putin pentru activitatea didactica propriu-zisa. Aprecierea colegilor este subiectiva si in stransa legatura cu “simpatiile” acordate de acestia in relatiile interpersonale. Participarea parintilor ? Pai cat de bine cunosc dansii ce inseamna demerul didactic? Uitati-va la unii dintre ei – chiar vi se pare corect sa fie evaluatori ai efortului depus de cadrul didactic? Cati dintre ei admit ca, poate, copiii lor au probleme (de comportament, de retentie, de atitudine fata de scoala ca institutie si fata de cadrul didactic)?

  8. Domnule Miclea, porniti de la o premisa complet gresita: “Dacă învățarea elevilor este slabă, înseamnă că predarea e proastă.”
    Predarea nu este nici singura si nici cea mai importanta cauza a slabei preocupari a elevilor pentru invatare.
    “Starea de bine” a elevului (sa aiba ce manca, sa aiba imbracaminte, rechizite, mijloc de transport gratuit la si de la scoala, etc), motivatia pentru a invata (“de ce sa invat? Ca sa ajung un amarat de profesor?”), lipsa modelelor reale intr-o societate romaneasca aflata complet in deriva, in care nu sunt apreciati oamenii de valoare ci, mai ales, oportunistii si cei care fac “ghiocel” – iata principalele cauze!!
    Si cum sa aprecieze obiectiv un director pus doar pe criterii politice sau pe cumetrii? Stiti dv. ca in colective profesorale de, sa zicem 50 de cadre, doar maximum 5-6 sunt oameni integri iar ceilalti fie sunt incompetenti, fie sunt oportunisti, fie si una si alta?!
    Se vede ca nu ati avut contact direct si efectiv cu invatamantul liceal caci, altfel, nu ati fi putut emite asemenea idei complet inadecvate situatiei reale, idei care ar permite indepartarea completa a ultimilor oameni integri din invatamant de catre valul de mediocri, oportunisti si rubedenii angajati in ultimii ani.

  9. In aceeasi logica, ar trebui evaluati:
    1.directorii: de profesori si parinti;
    2.parintii: de director si profesori;
    3.inspectorii: de directori si profesori;
    4.ministrul: de profesori si directori.
    Propunerea profesorului Miclea, cu aparenta ei corectitudine, este injusta si ineficienta, necorelata la realitate, pasand pe umerii profesorilor responsabilitatea unei intregi echipe educationale.

  10. Dacă s-ar proceda așa, atunci copilului meu care mai are puțin și termină gimnaziul, nu i s-ar mai cere de către învățătoare (pentru dosar) diploma de la Centrul de excelență matematică din clasă a IV-a. În foarte puține cazuri performanțele copiilor reflectă implicarea profesorilor. Meritul este al copiilor și al părinților. Atunci când un copil are potențial, foarte rar se întâmplă ca profesorul de la clasă “să profite” de aptitudinile copilului și să îl ajute să evolueze. Se cer diplomele pentru portofoliul profesorilor dar nu își pun întrebarea cum a reușit copilul să le obțină.

  11. In principiu corect. Insa e posibil ca in practica aceasta evaluare complexa sa devina o noua sursa de birocratie straina de procesul educativ.

  12. Salarizarea dupa “performante” este o imbecilitate pe care nici PSD nu a avut curajul sa o introduca in ciuda prostiilor facute de ambamburica. Numai o minte de animal poate echivala munca profesorilor la scoli diferite, profile diferite, cu elevi analfabeti cu CES sau olimpici, practic era cam ceea ce asteptam de fapt: monumentul imbecilitatii.
    Miclea bate campii rau de tot, dar rau. “Masura” nu va duce decat la ce a dus plata per capita, la uniformizarea tampeniei in scoli. Note bune toata lumea si toti sunt multumiti.
    Ce INSTRUMENTE au parintii si elevii pentru aceasta “evaluare”?
    Bine, de la astia nu ma astept decat la un program de imbecilizare, pentru ca asta le trenuie.
    De la sindicate nu mai astept nimic, de mult.
    Dar de la profesori as avea asteptari: numai pronuntarea intentiei acetui cretinism mondial ar trebui sa duca la greva generala.
    Intrati voi la clasa in locul nostru, iresponsabililor!!!

  13. Va felicit pentru tăria de care ati dat dovada prezentînd varianta de evaluare a cadrelor didactice. Sper sa fie citit si înțeles de cei care răspund de această situație.

  14. Se uită că în sistemul privat, cel mai adesea nu se evaluează comportamente ci producție fizică, vizibilă. Competența unui profesor nu e niciodată doar un rezultat al propriei valori, al realei valori, indiferent dacă are sau nu vocație. Ar fi o aberație să fie plătit sau nu un profesor după aprecierea elevilor și părinților care nu dispun de discernământ obiectiv: ei pot să spună ce mult îmi place sau nu. Dar multora nu le plac nici mâncarea sănătoasă, nici medicamentele amare… Educația nu a fost niciodată o fericire din start ci s-a câștigat în timp bucuria cunoașterii și nici atunci pentru toți. Procentul celor care folosesc la maxim cultura generală este și a fost mereu unul mic. Nici măcar statisticile cu abandonul școlar, sau cu absolvenții de bacalaureat nu pot exprima decât o aproximativă realitate a educației. Nu vei face niciodată un bun profesor amenințându-l cu scăderea salariului. Cei care intră în învățământ, cel mai adesea știu de ce și pentru ce, își asumă tot ce înseamnă teoria și la noi doar experiența personală, nu și a colegilor. Nu frica de plata incorectă a profesorilor trebuie să domine politicienii zilei ci preocuparea pentru investiția într-o formare corectă a celei mai bune experiențe: a începe meseria cu un profesor-mentor, a vedea alți profesori din alte țări.

  15. Lasa-ma nenea cu entuziasmul !!!
    Medicii sunt platiti de mai bine de un an cred cu salarii enorme si nu m-a tatat niciunul cu entuziasm !
    Iar daca vrei sa ne lasi la mana elevilor si a parintilor….chiar se alege praful !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

(P) Matematica în Anglia și SUA – marile diferențe și ce putem prelua în noul curricum, în opinia matematicianului Vlad Matei, postdoc la Universitatea din California Irvine și mentor al juniorilor care se pregătesc de Balcaniadă prin Fundația Upper Education

Ce fac marile universități, pentru a forma cele mai luminate minți în matematică? Cercetători de renume mondial predau “teme active în cercetarea actuală” și îi încurajează pe studenți la “mult…
Vezi articolul

Miza blocării doctoratelor de la publicare – Finanţări de peste 240 milioane de lei pe an, indemnizaţie de 50% din salariul minim brut pe lună / Plus: restituirea banilor în instanță, dacă sporul este primit în urma unui doctorat plagiat

Universităţile au primit în anul 2018 finanţări pentru granturi doctorale de peste 240 milioane de lei, potrivit raportului Consiliului pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Publicarea tuturor tezelor de doctorat, anunțată…
Vezi articolul