CERCETARE Finanțare pentru „soluții și sisteme” de monitorizare aeriană cu drone, în cazul pandemiei de COVID-19, plus alte 8 teme lansate de minister

1.696 de vizualizări
FOTO: pixabay.com
„Soluții și sisteme pentru activități de monitorizare și lucru aerian în sprijinul sistemului de sănătate publică în cazul pandemiei COVID-19 utilizând sisteme UAS”, este una dintre cele nouă teme de cercetare propuse în al doilea set de către Ministerul Educației și Cercetării, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Sistemele UAS înseamnă Unmanned. Aerial. Systems – Sisteme Aeriane Nepilotate, adică popular drone. Alte teme caută soluții pentru tratament sau diagnosticare, prevenție, protecție sau decontaminare.

Competiția de proiecte este deschisă universităților, institutelor de cercetare, companiilor sau oricăror instituții interesate de cercetare și de oferirea de soluții, preciza secretarul de stat pentru cercetare Dragoș Ciuparu la Radio România Cultural.

Reamintim că prima rundă de teme a fost lansată pe 3 aprilie, iar Ciuparu susține că au fost primite peste 300 de aplicații până acum, potrivit sursei citate.

Redăm comunicatul ministerului:

„Ministerul Educației și Cercetării continuă susținerea intervențiilor eficiente în limitarea răspândirii pandemiei COVID-19 pe teritoriul României. Astfel, a fost aprobată a doua listă a temelor de cercetare care vor fi atribuite printr-o nouă rundă de competiții „top-down” de cercetare-dezvoltare.

Temele au fost propuse de Grupul Interinstituțional pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare în domeniul Securității (GI-CDIS) şi vor fi atribuite în cadrul primului apel din 2020 dedicat problematicii pandemiei COVID-19, organizat în cadrul  Programului 2 – „Creșterea competitivității economiei românești prin cercetare, dezvoltare şi inovare”, Subprogramul 2.1 -„Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare şi Inovare” din Planul Național de Cercetare – Dezvoltare și Inovare” pentru perioada 2015-2020.

Proiectele vor fi executate într-un interval de timp cuprins între 30 de zile şi 7 luni, cu rezultate din prima lună de implementare sub formă de produse, servicii și/sau procese de fabricație inovatoare.

Instituțiile responsabile și instituțiile susținătoare sunt Ministerul Sănătății, Agenția Spațială Română, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Institutul pentru Tehnologii Avansate, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.

Lista de mai jos detaliază nouă teme, structurate în cadrul a patru obiective generale:

Obiectiv 1: Monitorizare şi Management

  • Abordări privind managementul sănătății publice în contextul pandemiei COVID-19;
  • Sistem informatic integrat de monitorizare şi modelare epidemiologică pentru limitarea efectelor pandemiei de coronavirus în cazul transmiterii comunitare;
  • Soluții și sisteme pentru activități de monitorizare și lucru aerian în sprijinul sistemului de sănătate publică în cazul pandemiei COVID-19 utilizând sisteme UAS.

Obiectiv 2: Sisteme de protecție

  • Dezvoltarea de soluții inovative pentru protecția personalului (expus profesional) și a populației împotriva contaminării cu virusul SARS-CoV-2;

Obiectiv 3: Sisteme de decontaminare

  • Dezvoltarea de soluții inovative pentru decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (suprafețe, echipamente, spații închise și deschise);
  • Dispozitive de decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (UV, microunde, raze X, biochimice, nanoparticule, altele).

Obiectiv 4: Prevenție/Diagnostic/Tratament

  • Dezvoltarea de prototipuri de ventilatoare cu parametri adaptați pentru asistarea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2;
  • Dezvoltarea în regim de urgență a unor instrumente moleculare pentru evaluarea emergenței și re-emergenței COVID-19;
  • Dezvoltarea de tehnologii și sisteme de diagnostic local și la distanță eficiente al infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Competiția organizată în cadrul acestui apel este de tip „top-down” (licitație restrânsă), urmând a se desfășura conform prevederilor HG 1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acțiunilor cuprinse în Planul național de cercetare-dezvoltare şi inovare, cu modificările si completările ulterioare.

Detalii cu privire la modalitatea de desfășurare a competiției sunt disponibile aici.

Idei noi de proiecte de cercetare pot fi accesate aici.”

FOTO: Image by LoggaWiggler from Pixabay


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Iohannis, mesaj de Ziua Astronomiei: Vreau să-i felicit în mod special pe elevii olimpici internaționali la astronomie și astrofizică, prezenți astăzi aici, care duc mai departe flacăra acestei științe în România

Președintele Klaus Iohannis i-a felicitat pe elevii olimpici internaționali la astronomie și astrofizică, „care duc mai departe flacăra acestei științe în România”, la evenimentul dedicat Zilei Astronomiei la Cotroceni, în…
Vezi articolul

Rankingurile luate în calcul ar trebui să aibă aceeași pondere pentru metarankingul național al universităților, care va conta pentru 40% din fondurile alocate de Ministerul Educației pentru cercetarea universitară – proiecte de metodologii / Daniel David, UBB: Demers promițător, dar trebuie corectat

Metarankingul universităților românești, ce urmează să fie realizat de un nou grup de experți sub umbrela Ministerului Educației, ar urma să țină cont de clasamentele internaționale care evaluează “global” universitățile,…
Vezi articolul

Costoiu, fost ministru al Cercetării: România a pierdut definitiv statutul de membru fondator al ELI DC / ELI-ERIC. Am înlocuit oamenii care au fost în stare să poarte un dialog instituţional politic pe politica ştiinţei cu tot felul de filozofi

Mihnea Costoiu, fost ministru al Cercetării, a declarat astăzi că România a pierdut definitiv statutul de membru fondator al Extreme Light Infrastructure Delivery Consortium (ELI DC) / European Research Infrastructure…
Vezi articolul

România rămâne campioana UE la procentul tinerilor care nu sunt nici la muncă, nici la școală și nici în formare profesională – NEET: în 2024 erau 19,4% dintre cei cu vârste între 15-29 de ani / Un studiu arată cum 410 milioane de euro cheltuiți din bani europeni pe programe sociale și educaționale nu au avut un impact real

România rămâne în 2024 țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare procent al tinerilor care nu sunt nici la muncă, nici la școală și nici în formare profesională (NEET),…
Vezi articolul