Mihnea Costoiu, fost ministru al Cercetării, a declarat astăzi că România a pierdut definitiv statutul de membru fondator al Extreme Light Infrastructure Delivery Consortium (ELI DC) / European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC), deşi a fost prima ţară care a demarat proiectul. Mai mult, rectorul Universității Politehnice din București a comentat pentru Agerpres faptul că statul român a lăsat în ultimul an și jumătate responsabilitate purtării discuțiilor la nivel european pentru cel mai important institut de fizica laserelor și fizică nucleară în mâinile unui profesor de filosofie, Sorin Costreie.
„În ultimii doi, trei, patru ani lucrurile s-au schimbat fundamental tocmai că am înlocuit specialiştii. (…) Am înlocuit oamenii care sunt în stare să poarte, au fost în stare să poarte un dialog instituţional politic pe politica ştiinţei, la acest lucru mă refer, cu oameni care nu sunt din domeniu, cu tot felul de filozofi, fără să vreau să jignesc, sunt oameni poate valabili în domeniul lor, dar care nu au niciun fel de legătură cu domeniul şi acest lucru a dus la o incapacitate de a dialoga cu reprezentanţii ştiinţifici din ELI DC şi din Europa (…)
Din nefericire, faptul că oameni care nu se pricep sunt de ceva perioadă în dialog cu partenerii noştri europeni a scăzut încrederea la zero până când această încredere şi acest minim fir de legătură s-a rupt. Astăzi România a pierdut ceva ce nu mai poate câştiga niciodată, chiar dacă oficialii spun altceva, şi anume statutul de membru fondator.
Acum vorbim de posibilitatea ca România să devină observator, ori România nu este observator, România este fondator al acestui DC. Aşa am plecat până când încrederea s-a rupt”, a spus Mihnea Costoiu.
„A fost un efort constant din 2007 până astăzi pentru a ajunge cu proiectul în această fază şi printr-o neglijenţă am ajuns să pierdem contactul cu lumea ştiinţifică internaţională. Chiar dacă decidenţii de la Bucureşti vor conştientiza lovitura pe care România primit-o… Chiar dacă vor conştientiza şi vor face paşii necesari, România nu va mai putea câştiga niciodată statutul de fondator. Fondatori sunt astăzi Ungaria şi Cehia.
Suntem cu câţiva observatori, nici măcar observatori nu am fost primiţi, adică nici măcar să stăm în spate, nu la masă ci undeva în cameră, ca să fiu plastic, nu am fost primiţi. Nu suntem lăsaţi nici măcar în curtea casei, undeva pe stradă şi aflăm din ziare, din comunicări publice ceea ce se întâmplă în interiorul discuţiilor. Este o lovitură pentru noi, cei care am construit acest proiect, este o durere foarte mare”, a spus Costoiu.
Rectorul UPB a precizat că România a fost prima ţară din cele trei care a demarat proiectul în 2013, moment în care era „vârful de lance”.
„2013 a însemnat momentul demarării proiectului. Prima ţară care demara proiectul era România. (…) Noi am început dialogul pentru ELI Delivery Consortium, noi am început proiectul, noi am fost vârful de lance la Comisie (n.r. Comisia Europeană) şi aşa mai departe. (…) În 2013 România era ţara care începuse prima proiectul din cadrul celor trei ţări participante la proiectul european – vorbim de Ungaria şi Cehia. Noi am lansat în 2013 deja construcţia.
Am avut onoarea în calitate de ministru să inaugurez lucrările alături de comisarul european pentru politică regională Johannes Han, astăzi comisar pentru buget, alături de toate forţele politice, pentru că la vremea respectivă am făcut un apel la toate forţele politice să sprijine aceste proiect. Am invitat la inaugurarea şantierului absolut toţi participanţii, în orice cotă să spun aşa, la sprijinirea acestui proiect indiferent de culoarea politică pe care o aveau sau au avut-o la momentul respectiv”, a afirmat rectorul UPB.
Potrivit acestuia, negocierile privind demararea proiectului ELI au fost unele „extrem de complicate”.
„De asemnea, a fost momentul 2013 în care am purtat negocierile cu ţările importante pentru realizarea ELI DC. A fost o negociere la cel mai înalt nivel. Vorbesc aici de cancelarul Germaniei şi de preşedintele Franţei, respectiv premierul francez, iar tehnic, eu în calitate de ministru, cu miniştrii responsabili din Germania şi Franţa. Alături de colegii din Ungaria şi Cehia am pornit acest proiect.
În acea negociere care a fost extrem de complicată am fost sprijinit, evident, şi eu de toate instituţiile statului român, la modul cel mai profesionist am decis la vremea respectivă ca reprezentantul – şeful ELI DC să fie un reputat profesor german, care între timp din nefericire s-a stins”, a susţinut Mihnea Costoiu.
Costoiu: Laserul de la Măgurele este în pericol de a se „prăbuşi”
„Fără recunoaşterea activităţii laserului de către comunitatea ştiinţifică şi respectiv de către Comisia Europeană pe baza recomandării specialiştilor, laserul se va prăbuşi. Laserul are o şansă cu ghilimele de rigoare să se prăbuşească total pentru că nu va mai putea primi finanţare decât ceea ce va acorda România din bugetul propriu, ceea ce este absolut insignifiant”, a spus rectorul Universităţii Politehnica.
El a făcut un apel către universităţi, institute de cercetare, dar şi către clasa politică să „depună un efort constant” pentru „a salva cel mai mare proiect ştiinţific din ultimii 50 de ani”.
„Fac un apel la toată lumea – universităţi, institute de cercetări şi, în special, la toată lumea politică românească să depună un efort constant ca să salvăm cel mai mare proiect ştiinţific românesc din ultimii 50 de ani. (…) Fără această conlucrare, şi nu este vorba despre un partid sau altul, de un ministru sau altul şi, foarte important, Guvernul trebuie să înţeleagă că trebuie să îşi trimită la masa acestor negocieri profesionişti în domeniu. (…) Credibilitatea am pierdut-o foarte repede şi se câştigă foarte greu”, a declarat rectorul UPB.
El a mai spus că universitatea pe care o conduce este singura care are o şcoală doctorală şi două mastere dedicate Laserului de la Măgurele.
„Politehnica este universitatea care şi-a asumat încă din 2012 să finanţeze din bani proprii proiectul, în sensul în care noi avem şcoală doctorală destinată laserului de la Măgurele, singura şcoală doctorală din România este la Politehnică, şi avem două mastere dedicate Laserului de la Măgurele. Am investit pe termen lung ca să pregătim specialişti pentru acest proiect”, a mai spus Costoiu.
Foto: Facebook ELI-NP
Citește și:
BREAKING Comisia Europeană a aprobat formarea noului ELI-ERIC fără laserul de la Măgurele
Matei Pop
Redacția
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter
Ioana Nicolescu
3 comments
Tov. filosof S. Costreie e finul fostului rector al Universitatii Bucuresti, tov. filosof M. Dumitru. Asa se explica si propulsarea lui pe un post de prorector “Retele universitare si relatii publice” in cadrul Universitatii.
Zero legatura cu fizica si cu laserii.
Ce este de facut? Trebuie sa ne deschidem portile catre alte centre de cercetare din UE sau chiar din afara UE, de exemplu: SUA, Japonia, China, Corea de Sud. Daca tot vom suporta costurile de functionare de la bugetul de stat, o idee este sa incercam sa realizam colaborari institutionale cu alte centre de cercetare. Nu este nicio tragedie, lucrurile merg inainte. Gurile rele din Magurele vorbesc despre faptul ca asa s-a dorit, ELI-NP putea sa aduca un moment de renastere pentru cercetarea romaneasca, lucru care ar fi speriat pe unii. Din pacate adevarul nu este in mana noastra, dar proiectul trebuie sa mearga inainte prin orice mijloace posibile.
…mari filozofi- https://www.edupedu.ro/exclusiv-cine-este-responsabil-pentru-esecul-romaniei-pe-tema-laserului-de-la-magurele-alegerile-din-decembrie-si-ministerul-cercetarii-acuza-sorin-costreie-reprezentantul-special-al-guvernului-pen/ –
despre ei a mai auzit doar pepsiglasul.