CERCETARE Finanțare pentru „soluții și sisteme” de monitorizare aeriană cu drone, în cazul pandemiei de COVID-19, plus alte 8 teme lansate de minister

1.688 de vizualizări
FOTO: pixabay.com
„Soluții și sisteme pentru activități de monitorizare și lucru aerian în sprijinul sistemului de sănătate publică în cazul pandemiei COVID-19 utilizând sisteme UAS”, este una dintre cele nouă teme de cercetare propuse în al doilea set de către Ministerul Educației și Cercetării, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Sistemele UAS înseamnă Unmanned. Aerial. Systems – Sisteme Aeriane Nepilotate, adică popular drone. Alte teme caută soluții pentru tratament sau diagnosticare, prevenție, protecție sau decontaminare.

Competiția de proiecte este deschisă universităților, institutelor de cercetare, companiilor sau oricăror instituții interesate de cercetare și de oferirea de soluții, preciza secretarul de stat pentru cercetare Dragoș Ciuparu la Radio România Cultural.

Reamintim că prima rundă de teme a fost lansată pe 3 aprilie, iar Ciuparu susține că au fost primite peste 300 de aplicații până acum, potrivit sursei citate.

Redăm comunicatul ministerului:

„Ministerul Educației și Cercetării continuă susținerea intervențiilor eficiente în limitarea răspândirii pandemiei COVID-19 pe teritoriul României. Astfel, a fost aprobată a doua listă a temelor de cercetare care vor fi atribuite printr-o nouă rundă de competiții „top-down” de cercetare-dezvoltare.

Temele au fost propuse de Grupul Interinstituțional pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare în domeniul Securității (GI-CDIS) şi vor fi atribuite în cadrul primului apel din 2020 dedicat problematicii pandemiei COVID-19, organizat în cadrul  Programului 2 – „Creșterea competitivității economiei românești prin cercetare, dezvoltare şi inovare”, Subprogramul 2.1 -„Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare şi Inovare” din Planul Național de Cercetare – Dezvoltare și Inovare” pentru perioada 2015-2020.

Proiectele vor fi executate într-un interval de timp cuprins între 30 de zile şi 7 luni, cu rezultate din prima lună de implementare sub formă de produse, servicii și/sau procese de fabricație inovatoare.

Instituțiile responsabile și instituțiile susținătoare sunt Ministerul Sănătății, Agenția Spațială Română, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Institutul pentru Tehnologii Avansate, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.

Lista de mai jos detaliază nouă teme, structurate în cadrul a patru obiective generale:

Obiectiv 1: Monitorizare şi Management

  • Abordări privind managementul sănătății publice în contextul pandemiei COVID-19;
  • Sistem informatic integrat de monitorizare şi modelare epidemiologică pentru limitarea efectelor pandemiei de coronavirus în cazul transmiterii comunitare;
  • Soluții și sisteme pentru activități de monitorizare și lucru aerian în sprijinul sistemului de sănătate publică în cazul pandemiei COVID-19 utilizând sisteme UAS.

Obiectiv 2: Sisteme de protecție

  • Dezvoltarea de soluții inovative pentru protecția personalului (expus profesional) și a populației împotriva contaminării cu virusul SARS-CoV-2;

Obiectiv 3: Sisteme de decontaminare

  • Dezvoltarea de soluții inovative pentru decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (suprafețe, echipamente, spații închise și deschise);
  • Dispozitive de decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (UV, microunde, raze X, biochimice, nanoparticule, altele).

Obiectiv 4: Prevenție/Diagnostic/Tratament

  • Dezvoltarea de prototipuri de ventilatoare cu parametri adaptați pentru asistarea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2;
  • Dezvoltarea în regim de urgență a unor instrumente moleculare pentru evaluarea emergenței și re-emergenței COVID-19;
  • Dezvoltarea de tehnologii și sisteme de diagnostic local și la distanță eficiente al infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Competiția organizată în cadrul acestui apel este de tip „top-down” (licitație restrânsă), urmând a se desfășura conform prevederilor HG 1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acțiunilor cuprinse în Planul național de cercetare-dezvoltare şi inovare, cu modificările si completările ulterioare.

Detalii cu privire la modalitatea de desfășurare a competiției sunt disponibile aici.

Idei noi de proiecte de cercetare pot fi accesate aici.”

FOTO: Image by LoggaWiggler from Pixabay


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Reorganizarea forului care controlează circa 20% din banii de cercetare, UEFISCDI, și înființarea unui Consiliu independent care să se ocupe de domeniu este cerută printr-un manifest semnat de zeci de profesori și cercetători români, de la universități din România și din lume

“Propunem crearea unei entități juridice noi, „Consiliul pentru Cercetare”, unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază…
Vezi articolul

Laserul de la Măgurele, lăsat în ofsaid de partenerii din Cehia și Ungaria care au depus la Comisia Europeană cerere să formeze Consorțiu de Infrastructură de Cercetare. Dragoș Ciuparu, secretar de stat: Mă aștept ca la CE acest proiect să fie respins, contravine flagrant deciziei din 2012 a executivului european

Laserul de la Măgurele a fost lăsat în ofsaid de partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre noile reguli de evaluare a școlilor doctorale: Marea greșeală este că s-a mers pe criterii minimale. Uniformizează, nu stimulează deloc competiția. Se evită din nou rankingul, adică să arătăm unde se face doctorat de calitate

Universitățile încep procesul de evaluare a școlilor doctorale, după 10 ani în care nu au fost inspectate și după scandaluri de plagiat care au zguduit din temelii învățământul superior și…
Vezi articolul