Cercetătorul Virgil Iordache: Natura meritului în cercetarea științifică

864 de vizualizări
relansarea universităților publice
Virgil Iordache / Foto: Arhiva personală
Obsesia utilitaristă a maximizării tipică oamenilor lipsiți de principii, onoare, dispuși să speculeze orice pentru a dobândi mai multe resurse și putere, justifică să reiterăm lucruri cunoscute cu privire la natura meritului în cercetarea științifică.

Meritul științific constă în înțelegerea și exercitarea echilibrată a rolurilor existente în producerea cunoașterii științifice și în evaluarea ei (tabelul 1a-d, tabelul 2), fără carență și fără exces în manifestarea unuia sau altuia dintre roluri. Dată fiind complexitatea procesului de producere a cunoașterii științifice, nu poate exista niciun om de știință azi care să îndeplinească simultan toate rolurile, dar orice organizație cu misiune de cercetare are obligația să le acopere pe toate în mod potrivit. Pe traseul său de carieră un om, de știință poate trece prin multe dintre aceste roluri. Este responsabilitatea managerilor de organizație și de sistem să creeze o cultură organizațională și practici în acord cu natura meritului științific.

Tabelul 1a – Meritul în proiectare și coordonarea cercetării.

Tabelul 1b – Meritul în producerea de date.

Tabelul 1c – Meritul în procesarea datelor.

Tabelul 1d – Meritul în scrierea publicațiilor științifice.

Tabelul 2 – Meritul producției finite de cunoaștere științifică.

În esență, meritul științifică rezultă dintr-o autolimitare a tendințelor naturale de maximizare a utilității psihologice sau materiale pe baza unor exigențe morale și etice. Folosul moralei și eticii în context organizațional vine din faptul că nu sacrifică eficacitatea în dauna eficienței personale sau organizaționale (să iei bani fără să produci mai nimic, respectiv să produci pe termen scurt ca organizație foarte mult distrugând durabilitatea producției pe termen lung).

Există oameni de știință și există oameni care doar au semnat la angajare o fișă a postului cu atribuții în domeniul științei. Există manageri care provin dintre oameni de știință și manageri care provin dintre semnatarii întâmplători de fișe ale postului. Oamenii de știință cunosc natura meritului în cercetarea științifică, cei cu statutul de semnatari ai unor fișe de post privesc acest domeniu de preocupări umane cu o privire oportunistă. Și, mâine, cei din urmă s-ar ocupa de ghicit în cafea în loc să fie cercetători dacă acestea ar fi preocupări care conferă statut social și bani. Poate că ar fi ceva mai potrivit ca pentru astfel persoane să existe universități și institute pentru ghicit în cafea și activități conexe pe bani publici. În acest mod cel puțin, activitatea oamenilor de știință nu ar mai fi perturbată printr-un amestec fără rost al unor practici diferite.

__________

Despre autor:

Virgil Iordache predă și cercetează la Universitatea din București – Facultatea de Biologie, din 1993; este licențiat în biologie specializarea biochimie, doctor în ecologie pe probleme de ecotoxicologie și licențiat și în filosofie pe probleme de evoluția instituțiilor. Este autorul a numeroase cărți și articole, este directorul Centrului de Cercetare pentru Servicii Ecologice din Universitatea București. Membru al CNECSDTI și al Consiliului de administrație al INCD pentru Ecologie Industrială.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Aproximativ 34% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024 – cu 5% mai puțin decât în 2023, potrivit Eurostat / România se plasează pe locul al treilea în topul statelor celor mai afectate de acest fenomen din UE

Aproximativ 34% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024, cu peste 5% mai puțin decât în anul 2023, arată datele Eurostat. Deși România…
Vezi articolul

Notele finale a cel puțin 4 elevi din București au fost modificate, pe șest, fără nicio explicație publică, de către Ministerul Educației, după vizualizarea lucrărilor. Trei în creștere, una în scădere / Instituția încalcă propria legislație care prevede că nota finală „nu mai poate fi modificată”

Mediile de admitere la liceu 2024 a patru elevi din București au fost modificate fără nicio explicație de către Ministerul Educației. Trei dintre ei au medii de admitere mai mari,…
Vezi articolul

Este imposibil ca istoria românilor și cea universală să fie parcurse în doar doi ani, cu o singură oră de istorie pe săptămână, arată analiza Facultății de Istorie a UB pe noile planuri-cadru propuse în dezbatere: Elevii vor risca să devină analfabeți funcțional din punct de vedere istoric

Reacție categorică a Facultății de Istorie a Universității din București care cere Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să revizuiască proiectul de plan-cadru de liceu lansat pe 31 ianuarie în consultare…
Vezi articolul

Cercetarea – doar 510 milioane euro prin PNRR, deși ministrul Teleman spera la 2 miliarde / O primă reacție din comunitatea științifică: „Dumnezeu să ne ajute, că de la politicienii noștri nu mai avem ce aștepta” – cercetătorul Lucian Pintilie

Componenta “Cercetare, Dezvoltare și Inovare” a Planului Național de Relansare și Reziliență, prezentat vineri de Guvern, are un “buget inițial de negociere de 510 milioane euro. Suma este considerabil mai…
Vezi articolul