Domeniile de studii universitare cu cei mai mulți studenți din România: Afacerile, ingineria, medicina se detașează în fața celorlalte / Dreptul, domeniu pentru care România lipsește din clasamentele internaționale, conduce din punct de vedere al ofertei de studii 

10.140 de vizualizări
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com
Doar șase domenii de licență, dintr-un total de circa 80 câte există în România, atrag un sfert dintre totalul studenților pe care îi pot primi, în anul I, universitățile din România, reiese din cel mai recent Raport privind starea învățământului superior din România, publicat de Ministerul Educației la sfârșitul lunii februarie. Datele, aferente anului universitar 2021-2022, arată că domenii precum Dreptul, o serie de studii economice, Limba și Literatura, precum și Sănătatea (Medicina), luate individual, atrag mult mai mulți studenți decât Informatica/Tehnologia Informației, diverse domenii ale Ingineriei, luate de asemenea individual, sau diversele științe.

După domenii extinse, studiile de Afaceri, administrație și drept, cele tehnologice și cele de Sănătate domină în fața celorlalte, fără schimbări majore comparativ cu anii precedenți.  

Raportul arată că, în anul universitar menționat, capacitatea maximă de școlarizare în anul I a fost de 203.648 de locuri (172.896 la universități de stat). Clasamentul prezintă datele aferente locurilor alocate în anul I pentru primele 30 de domenii de licență, dintr-un total de 78 existente. 

Iar dintre acestea, doar primele șase domenii de licență au putut primi, în anul I, mai mult de 6000 de studenți, atât la stat cât și la privat. Numărul total de locuri aferente acestor prime șase domenii a fost de 52.606, însemnând aproximativ un sfert din capacitatea maximă de școlarizare în anul I, în acel an universitar.

Sursa: Raportul privind starea învățământului superior din România – 2021-2022

Pe primul loc s-a aflat, detașat, Dreptul – domeniu de studiu pentru care România lipsește sistematic din clasamentele internaționale ale universităților, după domenii de studiu. În acest caz, numărul de locuri alocat domeniului a fost practic dublat de oferta foarte mare a universităților particulare: dintr-un total de 12.770 de locuri, doar 6.765 au fost la stat.

Pe locurile următoare, domeniile de studiu cu cel mai mare număr de locuri alocate au fost:

  • Administrarea afacerilor (9.590)
  • Limbă și literatură (9065)
  • Contabilitate (7500)
  • Management (6955)
  • Sănătate/Medicină (6826)

Dintre acestea, cele de profil economic au avut și un număr semnificativ (peste 2000) de locuri alocate de universitățile particulare, care, pe lângă aceste domenii de top, mai oferă un număr mare de locuri în domenii bine clasate precum Finanțe, Psihologie, Marketing, Științele administrative, Informatică.

Din clasamentul prezentat (top 30 domenii, din totalul de 78) se remarcă absența majorității științelor exacte. Iar științele inginerești și cele privind tehnologia informației, mult mai fragmentate decât alte studii, sunt concentrate pe locurile 15-30 în această primă parte a clasamentului general.

  • În top 30 apare și Teologia, domeniu care a intrat în atenția publică prin recenta semnalare a unui cadru universitar din București, Claudiu Tufiș, potrivit căruia la Facultatea de profil a Universității din București ar urma să fie alocate mai multe locuri decât la facultățile de științe.
  • În top 15 domenii de studiu, dintre domeniile tehnice apar doar informatica (5075 de locuri) și Ingineria industrială  (4.320 de locuri).
  • În top 30 mai apar, cu până în 4000 de locuri: Inginerie și management, Inginerie civilă, Calculatoare/IT, Inginerie electronică și telecomunicații, Cibernetică-statistică, Ingineria produselor alimentare, Inginerie mecanică, Ingineria mediului, Inginerie electrică, Inginerie și management în agricultură.
Situația domeniilor extinde de studii: la licență, 1 din 4 studenți era înscris la afaceri, administrație și drept

Documentul semnalează o scădere ușoară a numărului de studenți înscriși la învățământul superior în 2021-2022, comparativ cu anul precedent – de la 560.000 (dintre care 418.000 la licență) la 554.000 (415.000 la licență). Scăderea se regăsește în evoluția celor mai multe domenii, fără să se înregistreze schimbări abrupte comparativ cu anul anterior.

Din totalul studenților înscriși la studii universitare de licență (415.000), aproximativ unul din patru era înscris la studii de afaceri, administrație și drept – 104.067, în creștere față de anii precedenți.

Sursa: Raportul privind starea învățământului superior din România – 2021-2022

Comparativ, la Științe naturale, matematică și statistică, luate împreună, erau înscriși, la studii de licență, doar 16.018. 

La Inginerie, prelucrare și construcții, luate împreună, erau înscriși de circa 5 ori mai mulți studenți decât la științe – 77.102 (în scădere față de anul anterior). 

  • Un număr aproape la fel de mare ca la domeniile tehnice erau înscriși la studiile de Sănătate și asistență socială – 70.462

Situația este similară la studiile de master, unde cei mai mulți studenți se înregistrează tot la Afaceri, administrație și drept, respectiv la Inginerie, prelucrare și Construcții. Situația este comparabilă cu cea din anii precedenți, cu o scădere ușor mai accentuată în cazul domeniilor-lider – Afaceri/drept, respectiv inginerie și construcții, unde numărul studenților la master a scăzut cu mai mult de 1.000.

Sursa: Raportul privind starea învățământului superior din România – 2021-2022

Principalele domenii macro, după numărul de studenți înscriși la master:

  • Afaceri, administrație și drept: 29.694 (față de 30.920 în anul 2020/21)
  • Inginerie, prelucrare și construcții: 23.951 (față de 25.230 în 2020/21)
  • Științe sociale, jurnalism și informații: 12.609
  • Arte și științe umaniste: 10.976 
  • IT-comunicații: 8.159

Cifrele privind numărul studenților se regăsesc și în ponderea absolvenților. La nivelul studiilor de licență, din totalul de 88.934 de absolvenți înregistrați la finalul anului 2020-2021:

  • 26,5% absolviseră Afaceri, administrație și drept (+0,6 puncte față de anul anterior)
  • 16,9% absolviseră Inginerie, prelucrare și construcții (+0,1 puncte față de anul anterior)
  • 14,4% – Sănătate și asistență socială
  • 9,4% – Științe sociale, jurnalism și informații
  • 8,7% – Arte și științe umaniste
  • 4,1% absolviseră Științe naturale, matematică și statistică
Citește și:
Babeș-Bolyai – lider detașat printre universitățile românești în cea mai nouă ediție a clasamentelor Times Higher Education după domenii de studiu / Instituțiile locale – prezență limitată în rankingurile pentru 2023, preponderent în jumătatea inferioară / Din nou prezență zero la Drept
Alianța universităților tehnice face apel la creșterea locurilor bugetate și la majorarea finanțării pe student în domeniul ingineriei, în condițiile în care aceste instituții au deja printre cele mai mari finanțări publice
Mai multe locuri la licență ar urma să fie alocate Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din București, decât la Istorie, Fizică, Biologie sau Chimie, semnalează profesorul Claudiu Tufiș de la Facultatea de Științe Politice: „Facultățile de teologie nu au ce căuta în universități” / Universitatea: Au fost aprobate doar propunerile inițiale, decizia finală – în mai
GRAFIC Peste 405.000 de studenți încep anul universitar la studii de licență / Numărul profesorilor din mediul academic scade sub 26 de mii pentru prima dată în ultimii 10 ani
Numărul studenților la doctorat care studiază cu “frecvență redusă” a crescut masiv / Un sfert dintre doctoranzi urmează această formă de studiu – raport oficial
Nicio măsură care să ducă la deblocarea analizei doctoratelor plagiate nu este propusă pentru 2023 de Ministerul Educației, în cel mai nou Raport privind starea învățământului superior / În noiembrie, când verificarea tezei ministrului Bode era blocată la CNATDCU, Ministerul promitea soluții

Photo © Kasto80 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. O propunere pentru combaterea analfabetismului si a abandonului scolar este restructurarea învățământului preuniversitar.Treapta I pentru elevii care doresc sa dea admiterea la liceu/ colegiu.Treapta a II-a pentru ceilalți , după alti doi ani de studiu in aceeasi școală.Cei care vor liceu , sa dea examen la liceu, ceilalți la profesională.
    Un copil de 14 ani nu știe ce înseamnă cu adevărat profesionala, ajunge intr-un domeniu unde nu face față și abandonează.Sunt multe aspecte, dar cred ca interesul unora este de a reduce șansele la educație…Pacat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Proiectul legii Cîmpeanu deschide ușa mătușilor, unchilor și verilor care vor să-și promoveze rudele pe posturi în universități: ministrul a înaintat legalizarea în comisiile de examene a rudelor de gradul III și IV ale candidaților

Proiectul legii Cîmpeanu privind învățământul superior coboară ștacheta condițiilor de examinare a angajaților din universități care vor să promoveze în carieră didactică. Dacă legea educației 1/2011, în vigoare astăzi, prevede…
Vezi articolul

Campanie intensă pentru atragerea de studenți români în Rusia, fără reacție, până acum, din partea autorităților române / Marile organizațiile europene de învățământ superior și cercetare au oprit contactele cu cele rusești / Oficial român: Cooperarea bilaterală în domeniul educației e suspendată

Rusia desfășoară de trei săptămâni, prin ambasada sa la București, o campanie intensă de atragere a tinerilor români către universitățile rusești, cu oferte de burse și alte promisiuni. În fața…
Vezi articolul