Cheltuielile pentru cercetare ale universităților – 13,6 milioane lei in 2019. Tot atât a alocat Primăria Oradea pentru amenajarea unui mal al Crișului, prin oraș

755 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare din România au reprezentat, în 2019, sub 0,48% din Produsul Intern Brut și numai o parte infimă au fost cheltuieli cu cercetarea ale universităților, potrivit celor mai noi date prezentate săptămâna aceasta de Institutul Național de Statistică. În învățământul superior, cheltuielile cu cercetarea ale universităților s-au ridicat la 13,6 milioane de lei, din totalul de 5065 milioane cât au fost cheltuiți pentru activitățile de cercetare-dezvoltare la nivel național. Cât înseamnă cei 13,6 milioane? Tot atâția bani a alocat, de exemplu, primăria Oradea pentru a amenaja și reabilita o porțiune dintr-un mal al Crișului.

Potrivit datelor INS, majoritatea covârșitoare a cheltuielilor din domeniul cercetării-dezvoltării au fost cheltuieli curente (din care peste 50% însemnând cheltuieli cu personalul), și doar o mică parte – cheltuieli de capital  (echipamente, sofware etc).

  • Din cei 0,48% din PIB cheltuiți pentru cercetare-dezvoltare, 0,28% au fost pentru sectorul privat și 0,2% pentru sectorul public. 
  • La sfârșitul anului trecut, în domeniu lucrau 43.973 de salariați, în scădere cu 1,7% față de anul anterior.
Cum s-au cheltuit banii cercetării

Totalul cheltuielilor s-a ridicat la 5065,3 milioane lei, principalele surse fiind întreprinderile (2664 milioane), fondurile publice (1742,1). Unitățile din învățământul superior au cheltuit cu totul 13,6 milioane de lei pentru cercetare, adică 0,27% din total.

Cheltuielile totale în cercetare / Sursa: INS

Text actualizat: Pe lângă aceste cheltuieli ale unităților din învățământul superior, sectorul învățământului superior a mai atras bani pentru cercetare și de la celelalte surse de finanțare, inclusiv 377 milioane din fonduri publice, până la un total de 516 milioane (puțin peste 10% din total):

Din totalul cheltuielilor alocate cercetării, 4718,9 milioane lei au fost cheltuieli curente (93,2%) şi doar 346,4 milioane lei cheltuieli de capital (6,8%).

Pe ce tipuri de cercetare s-au cheltuit banii:

  • Cercetare aplicativă – 63,9%
  • Cercetare fundamentală – 18,7%
  • Dezvoltarea experimentală – 16%

Potrivit datelor INS, sursele de finanțare din străinătate pentru sectorul românesc de cercetare-dezvoltare au fost orientatre preponderent către unitățile din mediul de afaceri (45%), din sectorul guvernamental (37,7%) și sectorul învățământ superior (17,2%). 

Illustration 135608338 © Siarhei YurchankaDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Va rog sa analizati tabelul in detaliu. Cheltuielile de cercetare pe „sectorul de performanta” invatamant superior au fost 516,9 milioane lei (25 mil. de la intreprinderi, 377,9 mil. din fonduri publice, 12,6 mil. de la unitati din invatamantul superior, 1,8 mil. de la institutii non-profit, 7,8 mil. „alte surse” si 91,8 mil. din strainatate). Cele „numai” 13,6 milioane despre care se face vorbire in titlu sunt probabil bani investiti in cercetare din fondurile proprii ale universitatilor, altele decat de la intreprinderi, din fonduri publice, strainatate (etc.). Iar din cele 13,6 mil. alocate din fonduri proprii ale universitatilor numai 12,6 mil. sunt redirectionate tot spre universitati.
    Nu reusesc sa-mi dau seama cui ii pot fi utile asemenea interpretari eronate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Amnistierea plagiatorilor – Reacție dură a studenților: Facem apel la responsabilitate către Ministerul Educației. Să nu disimuleze lupta împotriva imposturii

Amnistierea plagiatorilor vechi, propusă chiar de forul care analizează acuzațiile de plagiat în doctorate, generează reacția dură a studenților. „Facem apel la responsabilitate către Ministerul Educației Naționale, solicitându-le continuarea luptei…
Vezi articolul

Consiliul Cercetării are o nouă conducere: Alexandru Babeș, cercetător în Neurobiologie la București, care a mai fost în 2011 și 2016 președintele organismului care poate propune retragerea acreditării unei întregi școli doctorale – SURSE

Ministrul Educației a aprobat o nouă componență a Consiliului Național al Cercetării Științifice, organism de experți în cercetare cu rol important în evaluarea internă a universităților și în clasificarea departamentelor.…
Vezi articolul

EXCLUSIV Rezistența la „enormele presiuni politice” este principala „problemă” a funcționării CNATDCU – acuză 8 membri ai conducerii instituției și Adrian Miroiu, președintele comisiei care ar fi trebuit să analizeze acuzația de plagiat adusă premierului Ciucă. Profesorii se solidarizează cu vicepreședinții Dumitru, Andruh și Banabic

Opt membri ai Consiliului General CNATDCU – conducerea instituției care soluționează plagiatele – își afirmă susținerea față de vicepreședinții forului, Mircea Dumitru, Marius Andruh și Dorel Banabic, și vin cu…
Vezi articolul