Cine e responsabil pentru situația vaccinării? Dezinformarea, propune Prelipceanu. Autoritățile, susține Mircea Miclea / Cum împachetează Digi 24 ce spune fostul ministru despre credibilitatea liderilor și educarea copiilor și adulților – Exercițiu de lectură media

1.999 de vizualizări
Foto: Captură Digi 24
“Retorica este una, spunem că școlile se închid ultimele și, de fapt, ele se închid primele, înaintea păcănelelor, da? Citim lucrurile cu adevărat în faptele oamenilor, nu în retorica lor”, a comentat marți seară, la Digi 24, profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației. El a făcut remarca într-un schimb de replici în care moderatorul Cosmin Prelipceanu a încercat să găsească sprijin pentru argumentul că dezinformarea – deci un factor extern guvernului – ar fi principala cauză a faptului că românii nu se vaccinează, în timp ce Mircea Miclea a apărat ideea că principalul responsabil este guvernul, care și-a pierdut credibilitatea în fața oamenilor și a eșuat în a folosi resursele masive pe care le are, pentru a determina oamenii să se vaccineze. Deși, în mai toată intervenția lui, invitatul a pus accentul pe lipsa de credibilitate și acțiune a autorităților, inclusiv ca sursă de încredere pentru cei care dezinformează, schimbul de replici s-a încheiat tot în linia dorită de moderator: pe ecran, asociat cu numele intervievatului și citate din acesta, apărea titlul “Dezinformarea a învins campania guvernului”.
  • Invitatul a vorbit, în intervenția lui, despre nevoia de formare a unei atitudini critice față de informație, inclusiv în cazul copiilor: “La fel trebuie să facem și cu copiii, să îi învățăm mereu atitudinea critică față de informația care vine, indiferent de unde vine, de a gândi cu mintea lor, exercițiu pe care să-l facă la fiecare materie, nu trebuie să fie o disciplină în sine, ci un exercițiu de gândire critică peste tot”. Cum apare, din această perspectivă, dialogul dintre Mircea Miclea și realizatorul Digi 24 Cosmin Prelipceanu?

Toate întrebările moderatorului Digi 24 pentru Mircea Miclea au urmărit o mutare a răspunderii de la guvern către alte entități, pentru faptul că românii nu s-au vaccinat în număr suficient de mare. Realizatorul a pus accent pe dezinformarea care, a insistat Cosmin Prelipceanu, a învins campania de informare a autorităților: “această balanță a fost complet dezechilibrată în favoarea dezinformării, nici măcar 1 la 1 nu a fost”. În a doua jumătate a intervenției, el a mutat accentul pe lipsa de informare în cazul elevilor, respectiv a celor care consumă informația.

Miclea, fost ministru al Educației, psiholog, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, a rezistat retoricii lui Cosmin Prelipceanu insistând pe faptul că autoritățile, prin guvern, și-au pierdut credibilitatea, cel mai recent prin faptul că “agenda internă de partid a devenit mai importantă decât orice agendă națională”.

Invitatul a arătat că tot aici se arată și cauza apariției, de nicăieri, a unor lideri ai dezinformării: “Atunci când se pierde credibilitatea în ceea ce ar trebui să fie leadership-ul, adică în cei care conduc o țară, lumea își caută alți lideri care să le legitimeze comportamentele. Și atunci au apărut aceste personaje vocale, emoționale, care, cu mult mai puține resurse ca logistică – nu au avut, de exemplu, armata care a gestionat o parte din vaccinarea aceasta, nu au avut la dispoziție un buget enorm, cum a avut guvernul la dispoziție – au reușit să se impună”.

Întrebat în legătură cu faptul că elevii nu sunt informați despre virus, vaccinare etc., Mircea Miclea a făcut trimitere la problema Bibliotecii Școlare Virtuale, care e prevăzută de lege de 10 ani, fără ca nimeni să fi făcut ceva pentru a o realiza, situație care duce, din nou, la problema încrederii:

  • “Cred că, dincolo de stupiditatea unor oameni care au fost în funcții de decizie, din nou, cei mai mulți nu vin cu interesul de a rezolva problemele din sistem, vin mai degrabă cu interesul de a face o figură bună pentru partidul care i-a numit, de a fi loiali partidului, de a numi inspectori pe cei de care le spune partidul să fie numiți inspectori, să-și gratifice clientela. Nu cred că vin cu agenda precisă de a rezolva probleme din sistem, decât la nivel de retorică. Dacă ne uităm la fapte, vedem cu totul altceva decât la retorică. Retorica este una, spunem că școlile se închid ultimele și, de fapt, ele se închid primele, înaintea păcănelelor, da? Citim lucrurile cu adevărat în faptele oamenilor, nu în retorica lor.”

Spre finalul dialogului, pe ecran era redat titlul “De ce a eșuat campania de vaccinare”, cu note relevante pentru discursul invitatului, precum “Miclea: Lumea are tot timpul nevoie de lideri” sau “Mircea Miclea: Avem o lipsă de credibilitate a celor care emit mesaje”. Titlul respectiv a fost prefațat și urmat, însă, de un altul care reda argumentul lui Prelipceanu și care a fost afișat până la încheierea discuției: “Dezinformarea a învins campania Guvernului”, titlu asociat tot numelui lui Miclea, care apărea în aceleași note referitoare la declarațiile lui, precum “Miclea: Agenda internă a unui partid a devenit cea mai importantă”, scrise cu litere mult mai mici.

Dialogul din emisiunea de marți seară a lui Cosmin Prelipceanu, integral (înregistrarea video):

Realizator: Sunt foarte curios, Mircea Miclea, care este explicația dumneavoastră pentru nedorința, neștiința românilor în legătură cu vaccinarea. Mai bine spus, cât de permeabili sunt românii la dezinformare. De ce?

Mircea Miclea: Cred că sunt cel puțin două aspecte care trebuie luate în seamă. Primul este cel care s-a vehiculat adesea în media și anume este o carență educațională a unora care locuiesc în această țară. Cu siguranță, acest lucru este corect. Dar, în același timp, este un al doilea factor: Este lipsa de credibilitate a celor care emit mesajul.

Orice impact al unui mesaj e determinat de doi factori. Primul este conținutul mesajului, ce spui. Al doilea este cine spune. Dacă cine spune nu are niciun fel de credibilitate, atunci impactul mesajului este zero sau cvasi-zero. Din păcate, multe dintre mesaje, altfel corecte ca și conținut, de genul “mergeți să vă vaccinați” au fost susținute de oameni care, prin ceea ce au făcut, mai ales în ultimele luni, și-au pierdut aproape orice credibilitate. Nu poți să asculți un mesaj din partea unei surse care nu are credibilitate. Uitați-vă ce au făcut în ultimele luni și atunci o să vedeți câtă credibilitate au cei care emit astfel de mesaje, altfel corecte. Deci ar trebui să se uite, în loc de paiul din ochii oamenilor, la bârna din ochii lor.

Realizator: În vreme ce dezinformarea a fost o campanie continuă, executată ca la carte, cu mesaje pline de emoție, care au venit în succesiune, chiar în crescendo în unele cazuri, de partea cealaltă, chiar sunt curios, credeți că a existat o campanie? Cele câteva spoturi TV, care nici nu știm cui se adresau, credeți că au fost o campanie?

Mircea Miclea: Guvernul a avut toate instrumentele la dispoziție. Are putere, are buget, are posibilitatea de a accesa oameni capabili să construiască mesaje, dacă guvernul nu e capabil să le construiască. Are capabilitatea de a accesa acele surse care au autoritate. Deci nu putem să spunem că practic nu au avut resurse și din cauza aceasta a pierdut competiția. Cine are mai multe resurse într-o țară decât un guvern? Guvernul a avut toate resursele la dispoziție.

Problema e cum a gestionat aceste resurse. Nu a construit mesaje credibile, cred că nici nu a ales sursele de credibilitate maximă, probabil trebuie să alegi resursele în funcție de grupurile la care vrei să faci apel. De exemplu, nu prezinți mesaje de felul “mergeți să vă vaccinați, că altfel nu puteți să mergeți la spectacole sau la meci” unor oameni din niște sate care niciodată nu au fost la meci și niciodată nu s-au dus la spectacol. Trebuie să cauți o sursă care e din mediul lor, care e credibilă, care poate să fie un cântăreț de muzică populară, un preot sau altcineva care este credibil.

Revin, guvernul a avut toată logistica la dispoziție ca să facă lucrurile așa cum ar fi putut să le facă. Cum a utilizat resursele, aici trebuie întrebat guvernul. Din păcate, vedem acum efectele.

Realizator: Și nu a existat o campanie. Oricum, această balanță a fost complet dezechilibrată în favoarea dezinformării, nici măcar 1 la 1 nu a fost. Mai e un lucru interesant. Campania de dezinformare a avut vectori de toate felurile. Unul dintre vectori aceștia – chiar niște persoane care pe mâna acestei campanii de dezinformare au devenit cunoscuți. Deci au pornit de la niște perfecți anonimi? De ce, în defavoarea unor guvernanți bâlbâiți, necredibili, au fost favorizate niște persoane care au crescut în notorietate datorită dezinformării?

Mircea Miclea: Lumea are tot timpul nevoie de lideri, de oameni pe care să îi urmeze sau pe care să îi creadă. Atunci când se pierde credibilitatea în ceea ce ar trebui să fie leadership-ul, adică cei care conduc o țară, lumea își caută alți lideri care să le legitimeze comportamentele. Și atunci au apărut aceste personaje vocale, emoționale, care, cu mult mai puține resurse ca logistică – nu au avut, de exemplu, armata care a gestionat o parte din vaccinarea aceasta, nu au avut la dispoziție un buget enorm, cum a avut guvernul la dispoziție – au reușit să se impună.

Repet, nu pentru că ei ar fi capabili sau credibili, ci pentru că sunt necredibili ceilalți. Noi tot timpul, ca oameni, avem nevoie de cineva care să ne dea o direcție, niște lideri. Dacă liderii care ar trebui să dea direcția nu dau direcția, pentru că nu sunt credibili prin ceea ce fac ei…

Uitați-vă ce au făcut în aceste luni, din nou. Agenda internă de partid a devenit mai importantă decât orice agendă națională. Acest lucru se vede, nu trebuie să fii foarte deștept să-ți dai seama, vezi că nimănui nu-i pasă de tine – nu-i pasă că cresc facturile, să-ți dea o direcție, nu-i pasă de tine în ceea ce simți tu. Și atunci pierzi încrederea în liderii care ar trebui să fie credibili și te duci spre alți lideri care sunt vocali și, prin faptul că sunt vocali, dau o direcție. 

Realizator: Și acum, ce ne doare cel mai tare, școala. Azi, mâine se fac doi ani de când e pandemia cu noi și constatam cu mare frustrare, cu mare supărare, că nimeni nu s-a gândit ca la școală, în toți anii, niște oameni să meargă și să le povestească pe limba lor copiilor cum e cu virusurile, cu vaccinurile, cum funcționează, de ce e bine, de ce se face așa, de ce atâtea alte țări au ales vaccinarea și unele au și scăpat. În țara aceasta există profesori admirabili, unii dintre ei și-au făcut meseria și datoria și față de copii, și față de știința pe care o au și au spus asta de la ei. Dar restul copiilor, cei care nu sunt elevii acestor profesori, nu au avut parte de aceste lecții. N-ar fi trebuit să se întâmple asta, Mircea Miclea?

Mircea Miclea: Ar fi trebuit să se întâmple de 10 ani. Vă reamintesc, în Legea Educației sunt două articole din 2011 scrise prin care se spunea că trebuie înființată o Bibliotecă Școlară Virtuală și o platformă de e-learning. Nu am bănuit că va fi o pandemie, dar era evident că mintea acestei generații care vine din urmă este o minte influențată de tehnologii digitale. Ei vorbesc de acces de oriunde, oricând la conținuturile de care au nevoie.

Aceste conținuturi ar fi trebuit construite. Și atunci ei ar fi avut acces la lecțiile celor mai buni profesori de care vorbiți dumneavoastră, nu numai pentru matematică și fizică sau chimie și biologie, ci și pentru a li se spune iată ce trebuie să faceți cu virușii, iată ce se înțelege despre un virus, iată măsurile de igienă etc.. Deci ar fi trebuit construit lucrul acesta. Era baza legală pentru așa ceva, au fost resurse nenumărate din fonduri europene. Nu s-au utilizat pentru a construi o astfel de platformă multimedia accesibilă tuturor, care ar fi schimbat foarte mult fața învățământului.

Vă dați seama ce ar fi însemnat dacă această platformă era construită cu 10 ani în urmă, acum diferența dintre un elev dintr-un sat care are un profesor slab în față și unul care este în oraș, în școala cea mai bună, n-ar fi fost atât de mare, pentru că ei ar fi ascultat aceeași lecție, de ori de câte ori. Deci nu contează că acum cade netul sau e slab, nu e nimic, peste o jumătate de oră o pot asculta din nou și din nou și din nou, până o învăț, dacă ea este stocată acolo. Noi am confundat streaming-ul cu conținutul online. E cu totul altceva.

Învățământul online înseamnă că ai deja lecțiile celor mai buni profesori, în format multimedia, înregistrate, stocate și accesibile de oriunde, oricui, oricând. Acesta este adevăratul învățământ online.

Repet: baza legală există de 10 ani, eu am scris-o. Fondurile europene au curs în această perioadă. Cred că, dincolo de stupiditatea unor oameni care au fost în funcții de decizie, din nou, cei mai mulți nu vin cu interesul de a rezolva problemele din sistem, vin mai degrabă cu interesul de a face o figură bună pentru partidul care i-a numit, de a fi loiali partidului, de a numi inspectori pe cei de care le spune partidul să fie numiți inspectori, să-și gratifice clientela.

Nu cred că vin cu agenda precisă de a rezolva probleme din sistem, decât la nivel de retorică. Dacă ne uităm la fapte, vedem cu totul altceva decât la retorică. Retorica este una, spunem că școlile se închid ultimele și, de fapt, ele se închid primele, înaintea păcănelelor, da? Citim lucrurile cu adevărat în faptele oamenilor, nu în retorica lor.

Moderator: Pentru că vorbeam ceva mai devreme despre cum adulții înghit minciunile de pe Facebook și de la televizor, când cineva va decide ca în cei 13 ani de școală măcar într-unul copiii trebuie să învețe ce e minciuna, cum să se apere de ea, de mesajele toxice de pe Facebook, de minciuna de la televizor, din ziare și așa mai departe? Dacă suntem atenți la ce mâncăm, n-ar trebui să fim atenți și la ce băgăm în cap?

Mircea Miclea: Ar fi mult mai important să fim mai reflexivi decât suntem acum. Vedeți, dincolo de școală, este o tendință generală în ultimii ani, determinată de ceea ce se întâmplă cu tehnologiile digitale și cu informația. Avem în față o cantitate tot mai mare de informații. Internetul abundă de informații din ce în ce mai numeroase, extrem de ușor accesibile, fără să fie cumva controlate sau catalogate – care sunt de calitate, care nu sunt de calitate. Nu e un control în sensul de a spune aceasta e informație de cinci stele, de exemplu, de calitate foarte bună din punct de vedere științific, avem un rating al calității, iar aceasta e o informație de o jumătate de stea sau de zero stele.

Măcar atât s-ar fi putut face. Dar, revin, în condițiile în care revine cantitatea de informație, timpul de reflecție se reduce. Oamenii tind să confunde analiza cu a lua informația pur și simplu și a o utiliza. Și adulții sunt foarte vulnerabili la aceste campanii de fake news. Reflecția critică asupra informației pe care o primești este din ce în ce mai redusă. Cu cât crește cantitatea de informație, cu atât se reduce reflecția. Trebuie să facem un exercițiu pentru a reflecta mai mult asupra a ceea ce ne parvine pe toate canalele.

Primul pas ar trebui să fie un rating al calității informației din punct de vedere al validității ei științifice. Al doilea ar fi să facem cu toții exerciții de gândire critică. Noi, ca adulți, de exemplu, să verificăm o informație cel puțin din două surse, dacă cel puțin o parte din media nu mai face lucrul acesta, fără să o mai coroboreze. Cum era unul dintre principiile de bază în jurnalism, care spunea că trebuie să verifici o informație din cel puțin trei surse. Nu e nimic, putem să facem noi lucrul acesta. Nu doar să ne uităm în grupul nostru de Facebook, care este un fel de echo chamber personală. Să ne uităm în 2-3 surse și să coroborăm datele.

La fel trebuie să facem și cu copiii, să îi învățăm mereu atitudinea critică față de informația care vine, indiferent de unde vine, de a gândi cu mintea lor, exercițiu pe care să-l facă la fiecare materie, nu trebuie să fie o disciplină în sine, ci un exercițiu de gândire critică peste tot.”


4 comentarii
  1. Care dezinformare, domnilor, când presa televiziunile, radioul etc. sunt plătite, cenzurate, șantajate oficial ca să transmită doar varianta emisă de stat??

    Chiar ne facem ca plouă?

    În aceste condiții, se mai da vina pe dezinformare??

    Oamenii simt, însă, guvernanții, și chiar constata ca aceștia ne mint continuu…

    1. Toate posturile tv din țară sunt aservite financiar de politic, la ce să ne aștepăm? Bretele-Prepuliceanu, un Marius Tucă wanna be, părerolog de meserie, se face că s-a trezit, dar tot cu papă la ochi după noaptea minții de vară. Nu vă mai crede nimeni fraților, dă-i cu reclame la tigăi și ginkgo biloba

  2. Controversa este fals senzationalista/ scandaloasa (mai ales prin titlu) intrucat raspunsul este deja cunoscut de cei care stiu cum si de ce se practica vartos la noi, de 30 de ani, MANIPULAREA INFORMATIONALA : esecul campaniei de vaccinare a fost determinat de DEZINFORMAREA/ MANIPULAREA practicata masiv si continuu atat de mass-media (special platita si de Guvern in acest scop) si de atot-stiutorii iresponsabili din social media cat si de AUTORITATI care, prin divortul intre vorbe si fapte, precum si prin date si informatii ilogice, necorelate, discontinue, irelevante care au invadat spatiul public astfel incat destinatarii acestora – multi avand acum acces la date si informatii provenind si din alte surse dar avand si discernamant – au sesizat cu usurinta toate aceste grave deficiente si au raspuns cu NEINCREDERE la LIPSA DE CREDIBILITATE astfel generata de cei mentionati. Cateva exemple: 1. Massmedia a anuntat zilnic, pana recent, doar numarul de noi infectati fara sa precizeze nici numarul de testati (de care depinde asa cum stie oricine care a cunoscut in liceu ce inseamna “functiile de mai multe variabile”) si nici numarul de infectati raportat la mia de locuitori (asa cum se anunta in statele civilizate, pentru ca indicatorul sa fie relevant) – atat in Romania cat si in alte state….Concluzia: numarul de testati este SECRET DE STAT (datele respective fiind, se pare, CLASIFICATE) si nu se divulga poporului! 2. Massmedia a anuntat zilnic, pana recent, doar numarul de noi morti fara sa precizeze daca este vorba doar de cei din spitale (ATI) sau si de cei de la domiciliu si fara sa mentioneze si numarul de noi internati la ATI si capacitatea reala cumulata a sectiilor ATI, Concluzia: aceste date sunt CLASIFICATE si nu se divulga poporului! De fapt ele prezinta anumite dificultati si erori (posibile) de colectare, alocare, prelucrare, reprezentare, necesitand eforturi sporite pe care, probabil, s-a considerat ca este mai bine sa le evitam, din comoditate! 3.Televiziunile noastre “de stiri” arata repetat de luni de zile, mai mult politicieni, jurnalisti si persoane si imagini din spitalele noastre depasite de situatii, la care s-au adaugat in ultimele luni – in numele democratiei si al dreptului la libera exprimare – tot felul de anti-vaccinisti, oportunisti si profitori incompetenti ai dreptului de acces la microfon (obtenabil, probabil, doar prin afirmatii senzationaliste si scandaloase)….Oamenii de stiinta si cultura romani, credibili si bine cunoscuti din alte vremuri, nu mai au acum acces la microfoane si videocamere desi ar fi fost cu mult mai credibili prin onestitate si luciditate… In plus, datele de acces la DSP (instituie care nu se afla in subordinea Ministerului Sanatatii dar de care fiecare poate avea nevoie pentru a fla daca are Covid si daca ar trebui sa ajunga in spitalele depasite) nu sunt difuzate repetat de mass-media…De ce? 4.Autoritatile si massmedia nu au raspuns credibil la intrebarile legitime ale populatiei privind presupusa obligativitate a declararii tuturor decedatilor in pandemie ca avand cauza COVID + comorbiditati si presupusa obligativitate a neefectuarii autopsiilor/ necropsiilor celor decedati (asa cum recomandase prof.Belis, fostul director al IML, in unica sa aparitie, mult apreciata, la televiziunile “de stiri”, dupa care nu a mai aparut fiind, probabil, chiar interzis de acces!….) 5.In emisiuni si comunicate au fost preluate date si informatii provenind aproape exclusiv din publicitatea comerciala a producatorilor si distribuitorilor de vaccinuri, teste, dispozitive medicale (nu si medicamente,dar suplimente alimentare din belsug) – desi toti acestia sunt in conflict de interese cand platesc publicitatea (denumita “de prima parte”) la propriile produse!!! In lumea civilizata este preferata de demult si de departe “publicitatea de terta parte” (realizata exclusiv de laboratoare de testare, organisme de inspectie sau certificare, etc. la care ar fi trebuit sa apeleze si Guvernul Romaniei, platindu-le in acest scop)…. In acest sens, Agentiile europeana si romana ale medicamentului (si dispozitivelor medicale) – dar si celebra Food and Drug Administration, FDA, din SUA – ar fi trebuit sa fie singurele surse de date si informatii CREDIBILE privind vaccinurile, testele, dispozitivele medicale, medicamentele, etc… Dar la noi s-a preferat, din pacate, dezinformarea publicului prin desconsiderarea/ neglijarea acestor surse (uneori si cu critici vehement indignate dar neavenite la adresa “lentorii” si “birocratiei” lor !!!), culmea fiind atinsa prin declaratia publica a ANPC care ar fi descoperit ca 95% din mastile (considerate la gramada, desi unele sunt incadrate ca dispozitive medicale) comercializate in Romania ar fi…neconforme!…Cand si cum a evaluat ANPC cele aproape 4000 de modele si tipuri oferite doar, de exemplu, de EMAG nu se spune !!!… Cate incredere poate avea consumatorul roman in aceasta institutie devenita, din pacate, tot mai putin credibila si eficienta, din multiple cauze nerezolvate in 30 de ani de la introducerea protectiei consumatorului in Romania?? De comparat modalitatile prin care massmedia si autoritatile au informat populatiile statelor lor in Franta, Germania, Portugalia, Spania, Italia, etc – state alaturi de care am dori sa fim si pe alte planuri decat cel politic… Acolo se stie si se accepta de demult ca in spatiul public sunt credibili in abordarea problemelor medicale doar cei cu pregatire medicala adecvata, nu si demnitarii si jurnalistii, acestia din urma avand chiar credibilitate minima in orice talk show…. Noroc ca acum avem in Romania acces masiv (prin radio si TV – datorita inginerilor electronisti!) la informatii provenind din afara Romaniei…. In acest state, campania pro-vaccinare a avut succes, populatia (in mare parte fiind vaccinata si neopunandu-se vaccinarii) intrucat ea nu a fost partial, prost sau deloc informata ca la noi (in scopul manipularii sau probabil, al ascunderii anumitor date, de exemplu) dar si avand parte de o educatie adecvata in scoli si universitati…. A BON ENTENDEUR SALUT!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Campanie susținută de Brio.ro

Ce este evaluarea națională standardizată? Dragoș Iliescu, expert în testare educațională: Să ne așteptăm la teste cu un număr mai mare de itemi, probabil cel puțin 30-40 de întrebări, care vor fi scorați în mod automat, posibil de computer. Va scădea numărul contestațiilor acceptate

Standardizarea evaluării naționale și informatizarea examenelor au fost anunțate de ministrul Educației ca obiectiv pentru examenele de anul viitor. Ce înseamnă testarea standardizată și cum va fi organizată, de exemplu,…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre noile reguli de evaluare a școlilor doctorale: Marea greșeală este că s-a mers pe criterii minimale. Uniformizează, nu stimulează deloc competiția. Se evită din nou rankingul, adică să arătăm unde se face doctorat de calitate

Universitățile încep procesul de evaluare a școlilor doctorale, după 10 ani în care nu au fost inspectate și după scandaluri de plagiat care au zguduit din temelii învățământul superior și…
Vezi articolul