Comisia Europeană propune acordarea dreptului de acces la educație și la piața muncii, precum și permise de ședere în țările membre pentru persoanele refugiate din Ucraina, prin directiva privind protecția temporară

168 de vizualizări
Noul program Erasmus+ pentru 2021-2027
Foto: Comisia Europeană
Accesul la educație, alături de permise de ședere și acces la piața forței de muncă, vor fi acordate persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina, în urma activării Directivei UE privind protecția temporară, activare propusă miercuri de Comisia Europeană. Măsura are drept scop acordarea de asistență rapidă și eficace refugiaților din Ucraina.

Anunțul comisiei îl citează pe Margaritis Schinas, vicepreședinte CE pentru promovarea modului de viață european, potrivit căruia: 

  • „Printr-o acțiune fără precedent în istorie, Comisia propune astăzi acordarea unei protecții imediate în UE persoanelor care fug din Ucraina. Tuturor celor care fug de război li se va oferi un statut sigur și acces la educație, asistență medicală și locuri de muncă. Totodată, depunem eforturi pentru a facilita o trecere eficientă a frontierelor pentru persoane și animalele lor de companie, cu efectuarea controalelor de securitate necesare. În această perioadă dificilă, Uniunea Europeană și fiecare dintre statele sale membre demonstrează dincolo de orice îndoială că suntem pregătiți să facem ceea ce trebuie făcut și să fim solidari cu Ucraina.”

Directiva privind protecția temporară vizează numărul foarte mare – peste 650.000  – al persoanelor care au fugit din Ucraina în țările UE învecinate și a fost concepută special pentru a le oferi protecție acestora și pentru a evita suprasolicitarea sistemelor de azil din statele membre, arată comunicatul Comisiei.

Ce înseamnă Directiva privind protecția temporară, potrivit Comisiei:

Cetățenii ucraineni și persoanele pentru care Ucraina reprezintă „acasă”, precum și membrii familiilor lor strămutați în urma conflictului vor avea dreptul la protecție în întreaga Uniune Europeană. 

Cetățenii din alte state care au dreptul de ședere legală în Ucraina, precum și apatrizii cu drept de ședere legală în Ucraina care nu se pot întoarce în țara sau regiunea lor de origine, cum ar fi solicitanții de azil sau beneficiarii de protecție internațională, vor primi, de asemenea, protecție în UE. 

Alte persoane care sunt prezente în mod legal în Ucraina pe termen scurt și care se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine nu vor intra sub incidența acestei protecții. Acestora ar trebui să li se permită însă accesul în UE pentru tranzit către țările lor de origine.

Directiva prevede:

  • asigurarea unei protecții și conferirea unor drepturi cu efect imediat: printre acestea se numără dreptul de ședere, accesul la piața forței de muncă, accesul la locuințe, asistență socială, asistență medicală sau de altă natură și la mijloace de subzistență. Pentru copiii și adolescenții neînsoțiți, protecția temporară conferă dreptul la tutelă legală și accesul la educație;
  • reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil prin crearea unui statut de protecție cu formalități reduse. Astfel se va evita suprasolicitarea sistemelor naționale de azil și statele membre vor fi în măsură să gestioneze sosirile într-un mod ordonat și eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale;
  • solidaritate sporită și partajarea responsabilității: normele prevăzute în Directiva privind protecția temporară promovează un echilibru al eforturilor pe care le depun statele membre pentru găzduirea persoanelor strămutate din Ucraina. Comisia va coordona o „platformă de solidaritate”, în cadrul căreia statele membre pot face schimb de informații cu privire la capacitatea de primire;
  • sprijin suplimentar din partea agențiilor UE: Frontex, Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și Europol pot oferi sprijin operațional suplimentar, la cererea statelor membre, pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a deciziei.

Tot miercuri, Comisia a prezentat orientări operaționale (care sunt opționale) pentru polițiștii de frontieră ai statelor membre, în efortul acestora de a administra eficient sosirile la frontierele cu Ucraina și să mențină totodată un nivel ridicat de securitate. În orientări se recomandă, de asemenea, ca statele membre să creeze culoare speciale de sprijin de urgență pentru a canaliza ajutorul umanitar și se reamintește posibilitatea de a acorda acces în UE din motive umanitare.

Propunerea Comisiei privind protecția temporară trebuie adoptat de Consiliu, care a anunțat deja că sprijină ambele măsuri, într-o reuniune extraordinară desfășurată pe 27 februarie, urmând să discute cele două documente în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 3 martie. Odată adoptată, protecția temporară ar urma să înceapă să se aplice imediat și ar dura un an. Această perioadă se prelungește automat cu două perioade de șase luni, totalizând încă un an.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Premiul Nobel pentru Pace 2022: Lupta pentru drepturile omului a dus distincția la Ales Bialiatski din Belarus și la două organizații pentru democrație. Cei 918.000 de euro se împart în mod egal

Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2022 este acordat avocatului pentru drepturile omului Ales Bialiatski din Belarus, organizației ruse pentru drepturile omului Memorial și organizației ucrainene pentru drepturile omului Center…
Vezi articolul

DOCUMENT Până pe 31 martie, profesorii sunt obligați să lipească afișe la avizierul școlii cu materialele informative ale Ministerului despre violența școlară și să le prezinte elevilor la clasă – adresă a Ministerului Educației

Profesorii sunt obligați să lipească afișe la avizierul școlii cu materialele informative ale Ministerului despre violența școlară și să le prezinte elevilor la clasă, până pe 31 martie, conform unei…
Vezi articolul

Cercetătorii în neuroștiințe cognitive Andrei Miu și Simina Pițur au lansat primul podcast realizat de oameni de știință români despre modul în care funcționează creierul uman – “Podcastul de Neuroștiințe” / Primul episod poate fi ascultat pe Spotify sau YouTube

Cercetătorii Andrei Miu și Simina Pițur au lansat primul podcast de neuroștiințe realizat de oameni de știință români din acest domeniu, după cum anunță Laboratorul de neuroștiințe cognitive al UBB…
Vezi articolul