Strategii de comunicare medic-pacient care să readucă umanismul în medicină sunt de astăzi la îndemâna tuturor medicilor și a studenților la medicină, parte a unui ghid lansat de Colegiul Medicilor din România. Cu titlul „Strategii de comunicare pentru medici: Cum să transmiți vești proaste?”, documentul îi are ca autori pe profesorii Sorin Costreie, Alina Tănase, Anamaria Neagu și pe medicul Gabriela Florea, singurul doctor în Medical Humanities din România. La lansarea ghidului au participat și medicul și conferențiarul Beatrice Mahler, precum și Cătălina Poiană – președinta Colegiului Medicilor.
Ghid Practic Pentru Vesti Proaste by
„Colegiul Medicilor susține necesitatea ca medicii să dețină abilitățile de comunicare și considerăm că în special atunci când actul medical presupune cazuri dificile comunicarea joacă un rol important, pentru că sunt situații în care încărcătura emoțională e deosebită și resursele medicale la limită”, a declarat Cătălina Poiană – președinta Colegiului Medicilor.
Beatrice Mahler a anunțat că este primul an în care medicii rezidenți au fost parte a educației în direcția construirii abilităților de comunicare cu pacienții. „Orice comunicare trebuie să țină cont de emoțiile cu care vin pacienții și am să mă refer la cea care e cea mai prezentă: frica. Într-o clasificare internațională, frica este emoția care în legătură cu spitalul este pe primele 3 locuri (…). Frica, dacă nu e gestionată prin tehnici pe care medicul să și le însușească, nu face decât să devină o povară și să ducă la fenomenul de burnout”, a declarat Mahler.
Profesor universitar și consilier prezidențial pe educație și cercetare, Sorin Costreie a declarat în cadrul conferinței de presă de astăzi că „vorbim de educație medicală și de nevoia doctorilor de a învăța de a comunica mai bine cu pacienții. Perspectiva mea e dublă: de filosof, deci de umanist, și de pacient. În medicina de la noi, accentul e pus aproape eminamente si total pe medicină ca știință. De aceea ne bucurăm și hrănim accentul pus pe medicina ca artă. E fundamental ca medicul să fie cercetator, dar e fundamental să știe că în față are un om, cu tot ce înseamnă fricile lui”.
„Uitați-vă cum țipăm unii la alții și cum nu ne mai uităm ca de la om la om. Asta e o nevoie fundamentală. Susținem inițiativa de a stopa violența împotriva doctorilor și de a recâștiga statutul special pe care doctorul trebuie sa îl aibă și să nu uităm că nu există doctori fără pacienți. După cum nu există profesori fără studenți sau elevi”, a avertizat Costreie.
Medicul Alina Tănase a subliniat că „de foarte multe ori – și nu aș vrea sa spun sute sau mii – am spus vești proaste și mi-a fost foarte greu să le rostesc. Și am văzut cum se schimbă privirea unui pacient și cum i se răstoarnă viața. De fiecare dată mă întreb: poate trebuia să spun ceva sau să nu spun ceva. Noi, ca medici, învățăm mulți ani să diagnosticăm, să tratăm, învățăm mai puțin să ne uităm față în față cu suferința umană și poate și mai puțin să o vorbim cu voce tare. Această abilitate de a spune vești proaste corect, empatic, foarte aproape de pacient, cred ca e o abilitate pe care nu o ai de la sine. E un lucru pe care îl înveți, pe care îl exersezi, un lucru pe care îl rafinezi. Ghidul pe care noi vi-l propunem astăzi considerăm că e un ajutor pentru medicii care la un moment dat s-au gândit că le tremură vocea când vorbesc cu pacienții sau că nu știu unde să-și pună privirea”.
Medicul Gabriela Florea a mărturisit că „încă din facultate am fost curioasă sa aflu ce e mai mult în relația medic-pacient decât se vede în practica si în literatura de specalitate. Sunt ani de studiu si ce facem noi aici e un act de compasiune. În zilele noastre, empatia se folosește cliseic în toate domeniile. Aici e compasiune pentru ca nu doar simțim rolul celor care suferă, ci venim cu o unealtă, cu o ancoră de sprijin ca aceste cadre medicale și pacienții sa înțeleagă cât de greu e de dat o veste proasta si alții s-au gândit cum sa etapizeze procesul. Cu sprijinul Colegiului Medicilor, mergem catre societate cu un ajutor. Medical Humanities în romana ar fi integrări umaniste în medicina si încercăm în a trece de la înțelege pacientul la a-l ajuta si a ne ajuta, ca medici”.
Documentul este un ghid practic dedicat medicilor, care reunește recomandări bazate pe dovezi, protocoale internaționale validate și exemple concrete de comunicare empatică. Concret, ghidul vine cu instrumente practice pentru gestionarea acestor conversații dificile, pornind de la protocoalele internaționale SPIKES și ABCDE, adaptate realităților practicii medicale din România.
Lansarea acestui document a fost făcută astăzi, 2 iulie 2026, în cadrul unei conferințe organizate la Sediul Colegiului Medicilor din România, la care au participat profesorul universitar Sorin Costreie – consilier prezidențial pe educație și cercetare, profesorul și medicul Alina Tănase, lectorul universitar Anamaria Neagu, medicul Gabriela Paula Florea, Cătălina Dinu – Președinte Împreună pentru viață, Delia Grigoroiu – Președinte Asociația R.O.Z, medicul și conferențiarul universitar Beatrice Mahler – consilier al președintei CMR, precum și medicul și profesorul universitar Cătălina Poiană – președinta Colegiului Medicilor din România.
Conferința „reprezintă un demers dedicat promovării unei medicine bazate nu doar pe profesionalism și știință, ci și pe empatie, respect și comunicare responsabilă”, au explicat organizatorii, în comunicatul remis Edupedu.ro.
Comunicarea unui diagnostic grav sau a unei vești dificile reprezintă unul dintre cele mai complexe momente din practica medicală. Modul în care aceste informații sunt transmise influențează direct încrederea pacientului, relația terapeutică, înțelegerea opțiunilor de tratament și capacitatea pacientului și a familiei de a gestiona un moment de mare vulnerabilitate. Pe de altă parte, comunicarea unui diagnostic dificil reprezintă o provocare inclusiv pentru medic, atrage atenția Colegiul Medicilor.
