O nouă pacoste tulbură viețile elevilor de clasa a VIII-a. Dar ceea ce pentru unii este ciumă, pentru alții este mumă. Să vă explic: conform prevederilor Legii nr. 198/2023, de anul viitor, absolvenții de gimnaziu vor avea „posibilitatea” ca, după susținerea Evaluării Naționale, să se înscrie și la concursul de admitere în clasa a IX-a, organizat de licee pentru cel mult 50% din numărul locurilor alocate prin planul de școlarizare. Metodologia aferentă, aflată acum în consultare publică – proces, fie vorba între noi, absolut de formă – arată cine sunt câștigătorii și cine sunt pierzătorii noii prevederi.
Părinții elevilor de clasa a VIII-a nu se vor afla printre câștigători. Pedepsiți aspru financiar, vor fi nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare pentru susținerea unor meditații „suplimentare”. De acum, meditațiile nu vor mai fi doar la două materii, vor fi la patru. Elevii nu se regăsesc nici ei în prima categorie, deși sunt amăgiți că ar fi și că schimbarea reprezintă o șansă în plus pentru ei. La acest moment, beneficiază doar de presiune suplimentară, incertitudini și dileme. Copiii vor avea o presiune psihologică suplimentară și un volum dublat de materie de pregătit pentru examenul de admitere, în ciuda „bunelor intenții” invocate public de inițiatori. Alții, în schimb, își vor freca mâinile și vor pune grabnic pe hârtie planuri de afaceri. Și de investiții.
Nou-introdusul examen de admitere în clasa a IX-a, organizat în paralel cu Evaluarea Națională, aduce o procedură de evaluare neunitară, incoerentă, dezacordată și profund discriminatorie. Este de domeniul evidenței că nu pot fi realizate ierarhii corecte pe baza unor evaluări diferite. Cu toate acestea, unii elevi vor susține doar Evaluarea Națională, la Limba și literatura română și Matematică, în timp ce alții vor susține, pe lângă aceasta, și examene de admitere la disciplinele specifice profilului ales (Informatică, Fizică, Biologie, Chimie etc.). Pretenția de a avea „specialiști” în aceste materii din gimnaziu este ridicolă; rolul claselor V-VIII nu este acesta! Translatarea obligației către pregătirea suplimentară susținută financiar de părinți este o idee de afaceri, nu este nicidecum o politică educațională coerentă.
Alianța – îmi vine să-i spun „pecuniară” – a colegiilor centenare a obținut ceea ce și-a dorit: extinderea fenomenului meditațiilor de la tradiționalele ore de Matematică și Română la disciplinele aferente profilului sau specializării. Vor primi și mai multă „excelență”, obținută tot pe banii părinților, dar acest beneficiu vine cu un cost social semnificativ: întețirea segregării educaționale din sistemul public. Dar se pare că mai important decât acest aspect este ca, în perioada liceului, directorii școlilor de elită să se împăuneze cu premii, diplome și medalii și cu iluzia unei excelențe pe care nu o furnizează mereu și pe care, uneori, o importă.
Conservarea și potențarea unor interese electorale, mulțumirea clientelei politice din învățământ și zonele conexe și păstrarea unor sinecuri educaționale cu orice chip sunt, de peste trei decenii și jumătate, pilonii invizibili ai școlii românești. Nimic nu îi poate mișca din loc. Lucrurile trebuie spuse fără ocolișuri: nu orice familie își va permite să plătească meditații la patru materii. Pe scurt, noua arhitectură aduce cu sine mai puține șanse pentru copiii din familiile nevoiașe. În timp ce OECD ne sugerează să renunțăm la Evaluarea Națională, statul român face exact opusul. Știe el mai bine. Generația de elevi care, în septembrie, va începe clasa a VIII-a va susține două evaluări diferite în decurs de mai puțin de trei săptămâni: Evaluarea Națională clasică și examenul de admitere la liceul dorit!
Decizia cu privire la această struțo-cămilă a fost luată nu în urma unor numeroase studii sau dezbateri pedagogice, ci după exercitarea unor presiuni, în spatele ușilor închise. Probabil după consacratul principiu educațional „Mie ce îmi iese”. Curentul general din societatea românească a fost împotriva examenului suplimentar. Dar cei care contează în luarea deciziilor din învățământ sunt exclusiv cei din sfera agreaților. Importante au fost interesele și orgoliile care trebuiau protejate. Nicidecum elevii, doar vorbim despre școala-pedeapsă din „Alandalia”.
Coexistența celor două modalități de testare a elevilor arată degringolada din mintea constructorilor sistemului educațional și nepăsarea față de elevi. Mai arată și lipsa de viziune a sistemului și faptul că un sistem politizat în mod feroce nu este capabil să genereze soluții cu adevărat meritocratice, fără să amplifice inegalitățile dintre elevi. Decidenții sunt capabili să propună doar improvizații și să genereze scurtături pentru favorizați și complicații nedorite pentru masa largă de elevi.
Formula evaluării dublate este reflexul unui sistem care a gândit școala ca sursă principală de beneficii pentru adulții din sistem și pentru cei care îl instrumentează politic. Nu discutăm, în realitate, despre interesul real al elevului. Vorbim despre interesul concret al industriei meditațiilor, fenomen aproape generalizat în școala românească, în special înainte de Evaluarea Națională. Mai vorbim aici și despre ipocrizia colegiilor centenare. Vom avea o generație de elevi sacrificați pe fondul acestei inepții educaționale.
Cu onestitate, copiii nu par să aibă nimic de câștigat, cu excepția unor noi anxietăți. Decidenții din educație vor apăra cu toate resursele examenul de admitere introdus începând cu anul 2027. Afacerile mari trebuie apărate cu toate forțele, inclusiv împotriva intereselor elevilor. Câteva milioane de euro din meditații nu cad zilnic din cer.
Despre autor
Zeno Șuștac este președintele Asociației pentru Depolitizarea Educației. Acesta este avocat, scriitor și cadru didactic asociat la Universitatea de Vest din Timișoara. Este doctor în domeniul Alternative Dispute Resolution.
Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.
