Consilierea psihologică a elevilor ar putea deveni obligatorie, la decizia profesorilor sau a directorilor de școli – proiect

602 vizualizări
Foto: © motortion | Dreamstime.com
Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev, potrivit unui proiect de lege de modificare a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, depus la Camera Deputaților.
Termen-limită 25 mai

Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit către EduPedu

Plătești impozit oricum. Alege înțelept unde să meargă.

Redirecționează 3,5% acum

Doar 2 minute  •  Nu te costă nimic  •  100% online

Modificările propuse in proiect, pe scurt:

  • consilierea psihologică a elevilor devine obligatorie,
  • interzicerea telefoanelor mobile „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor”;
  • obligativitatea depozitării dispozitivelor electronice „în spații special amenajate”;
  • extinderea monitorizării audio-video în școli;
  • obligația părinților de a sesiza orice faptă de violență produsă în incinta școlii.

Actuala legislație „nu oferă cadrul normativ necesar pentru acordarea de consiliere psihologică preșcolarilor/școlarilor care se află în situații de risc”, susțin autorii proiectului în expunerea de motive.

Măsurile sunt necesare „în condițiile în care se constată o creștere alarmantă a violenței în mediul școlar și o diversificare a formelor de agresiune, de la violență fizică și verbală, până la bullying cibernetic și cultural”, se precizează în document.

„În prezent, Legea nr.198/2023 nu oferă cadrul normativ necesar pentru acordarea de consiliere psihologică preșcolarilor/școlarilor care se află în situații de risc. De asemenea, monitorizarea audio-video a unităților de învățământ este sporadică și, în multe situații, împiedicată de acordul beneficiarilor secundari. Mai mult decât atât, utilizarea necontrolată a telefoanelor, inclusiv în pauze, alimentează fenomenul de cyber-bullying și distrage atenția elevilor de la interacțiunea socială sănătoasă, precum și de la procesul de învățământ.

Față de situația expusă, propunem următoarele măsuri legislative:

  • cu ocazia semnării contractului de școlarizare, părintele/reprezentantul legal/elevul major își va da consimțământul expres pentru participarea antepreșcolarului, preșcolarului sau a elevului la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică, pentru monitorizarea audio-video în incinta unității de învățământ, pentru depozitarea dispozitivelor electronice, în spații special amenajate, pe toată perioada prezenței în unitatea de învățământ.
  • participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev.
  • monitorizarea audio-video se realizează cu respectarea prevederilor legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal, accesul la înregistrări fiind strict reglementat.
  • regulamentul de ordine interioară a unității de învățământ va dispune, suplimentar: procedura privind participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică; procedura privind depozitarea dispozitivelor electronice, în spații special amenajate, pe toată perioada prezenței în unitatea de învățământ; procedura de sesizare preventivă a părinților/reprezentantului legal asupra comportamentelor cu risc manifestat de elev; procedura de sesizare a autorităților pentru asistență socială și protecția copilului în cazul identificării unor riscuri la adresa elevului, precum: manifestări și comportamente deviante, suspiciuni privind violență fizică și psihică în familie, semne evidente ale deficienței de îngrijire a minorului.
  • utilizarea telefoanelor mobile sau a oricăror echipamente de comunicații electronice este interzisă pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
  • se instituie obligația pentru părinte/tutore legal de a sesiza educatorul/profesorul de învățământ primar/profesorul diriginte, mediatorul școlar, consilierul școlar, după caz, asupra oricărei fapte de violență produse în incinta unității de învățământ”, conform documentului.
Consilierea psihologică, introdusă în contractul educațional

Proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Prevederile din proiect:

„Contractul încheiat între părinți/reprezentantul legal/elevul major și unitatea de învățământ conține obligatoriu clauzele din contractul educațional, precum și consimțământul expres al beneficiarilor secundari sau al elevului major privind:

a) participarea antepreșcolarului, preșcolarului sau a elevului la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică, după caz.”

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară:

Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev.

Școlile, obligate să includă proceduri pentru consilierea psihologică

Inițiativa legislativă modifică și articolul 65 din lege, care reglementează regulamentele interne ale unităților de învățământ.

Astfel, regulamentul de ordine interioară al școlii ar trebui să prevadă „în mod obligatoriu”:

„procedura privind participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică”.

Aceeași secțiune introduce și obligații privind sesizarea comportamentelor de risc și a cazurilor de violență.

Regulamentul intern va trebui să conțină inclusiv:

  • „procedura de sesizare a suspiciunilor și faptelor de violență;
  • metoda de sesizare confidențială a suspiciunilor și cazurilor de violență;
  • procedura de sesizare preventivă a părinților/reprezentantului legal asupra comportamentelor cu risc manifestat de elev”, conform proiectului.
Informații de context despre consilierii școlari 

O cauza a deficitului de consilieri școlari a fost semnalată în septembrie 2025 de fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David: în ciuda numărului mare de posturi scoase la concurs, foarte puține au fost ocupate: „Tot stăm prost la numărul de consilieri școlari. Am avut foarte multe posturi scoase la concurs, în zona de consiliere și profesori de sprijin pentru copiii cu CES și consilieri școlari pe latură de psihologie. N-au fost posturi ocupate.”

Două analize naționale, publicate în 2024 și 2025, arată că elevii nu folosesc serviciile de consiliere: doar 17% au apelat la consilier în ultimul an, iar principalele bariere sunt lipsa de încredere, vizibilitatea redusă a consilierului, prezent adesea doar 1-2 zile în școală și teama de stigmatizare sau de a implica familia.

Elevii de gimnaziu nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță, însă doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar în ultimul an, deși 91% declară că știu că acesta există în școală, conform unui raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, publicat de Ministerul Educației în septembrie 2025.

Consilierii școlari din liceele din România nu fac față volumului de muncă, iar elevii au nevoie tot mai mare de sprijin emoțional

Consilierii școlari din liceele din România sunt supraîncărcați, insuficient integrați în viața școlii și confruntați cu cerințe mult peste capacitatea lor reală de intervenție, conform cercetării „Analiza serviciilor de consiliere la liceu. Provocări și direcții de îmbunătățire”, publicată de Institutul de Științe ale Educației pe 31 decembrie 2024. Studiul face parte dintr-o cercetare națională cu privire la implicarea școlară și calitatea vieții liceenilor și confirmă probleme structurale documentate și în alte rapoarte recente privind sănătatea mintală a elevilor.

Vezi aici subiectele și baremele de la Titularizare 2025 pentru consilierii școlari. Candidații la consiliere psihopedagogică au avut de redactat, printre altele, o prezentare de trei pagini despre necesitatea consilierii psihopedagogice la elevi pentru o dezvoltare armonioasă a personalității lor.

DOCUMENT Expunere de motive
DOCUMENT Proiectul de lege
Citește și:
Doar 3 din 10 consilieri școlari ajung la elevii din satele din România, în anul școlar 2025-2026 / Numărul consilierilor școlari pe județe – date ministerul Educației
ANALIZA Consilierea școlară a elevilor din România: cifre oficiale contradictorii, rol marginalizat și un sistem neunitar / În 2025-2026, unui consilier școlar îi revin, în medie, 756 de elevi

Foto: © motortion | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *