Contradicțiile ministrului Daniel David. Profesoara Paraschiva Buciumanu: Universitarul clujean a trecut, într-un an, de la statutul de psiholog respectat și de cercetător apreciat la cel de ministru repudiat / Faptul că am intrat în 2026 fără să fie desemnat un ministru al Educației înseamnă că, în continuare, domeniul nu reprezintă o urgență sau o prioritate națională – Op Ed

Pentru educația din România, complicatul an 2025 s-a încheiat cu un bilanț îngrijorător: o reformă iar abandonată, o rețea școlară fracturată, o resursă umană epuizată și, peste toate acestea, un ministru demisionar.

La un an de la învestire și după două mandate, ministrul Daniel David demisionează, lăsând în urmă multe incertitudini și un sistem mai mult tensionat decât reformat. Cu un capital de credibilitate fără precedent pentru Ministerul Educației, universitarul clujean a trecut, într-un an, de la statutul de psiholog respectat și de cercetător apreciat la cel de ministru repudiat, sancționat de sistem nu neapărat pentru măsurile reformatoare, ci pentru discursul critic, dur și cinic la adresa profesorilor, considerați adesea o piedică în calea reformei, nicidecum aliați.

De la ministrul cu un discurs încurajator ce a condus Educația prin furtuna politică în guvernul Ciolacu (23.12.2024-23.06.2025) și promova o Românie euroatlantică sau promitea reformă bazată pe dovezi și pe studii fundamentate științific, Daniel David ajunge de nerecunoscut în guvernul Bolojan (23.06.2025-22.12.2025), când transformă școala într-o variabilă de ajustare bugetară.

Așadar, multe contradicții au apărut când viziunea ministrului s-a lovit dur de realitatea socio-economică a țării. Discursul se schimbă radical, iar ținta criticilor pentru toate neregulile din sistem au devenit profesorii. Deși în România se investește cel mai puțin în educație din UE, aceasta devine primul domeniu în care se impun măsurile fiscal-bugetare ale legii 141/2025, ministrul fiind convins că „Educația are o contribuție mare la deficitul pe care îl avem”. În timp ce reforma administrației publice locale sau pensiile magistraților sunt blocate în negocieri politice sau decizii ale Curții Constituționale, în Educație a fost aplicat, fără rețineri, tot ce a decis politicul. Sub pretextul unei reforme care nu mai suportă amânare, sistemul de învățământ a încheiat anul 2025 cu un sistem de învățământ total bulversat. Fără consultarea specialiștilor, fără dovezi științifice sau studii de impact, fără consultarea profesorilor, a părinților, a elevilor și a partenerilor educaționali nicio reformă nu va da rezultatele estimate. Ministrul care anunțase o restartare majoră cel puțin a învățământului liceal părăsește portofoliul nu ca un reformator, ci ca un ministru care a lăsat în urmă un sistem răvășit (școli/clase comasate, posturi desființate, norme didactice mărite, metodologii amânate, programe școlare controversate etc.), mai birocratizat și profesori tot mai dezamăgiți sau descumpăniți.

Faptul că am intrat în 2026 fără să fie desemnat un ministru al Educației înseamnă că, în continuare, domeniul nu reprezintă o urgență sau o prioritate națională. În „OUG trenuleț”, Educația nu este amintită nici măcar la protecție socială, darămite la investiții sau relansare economică. Din păcate, nici în sondaje, românii nu consideră educația o prioritate. Sperăm totuși ca viitorul ministru să aibă o viziune limpede pentru școala reală și pentru viitorul copiilor, să-și fundamenteze deciziile pe studii, pe analize și pe dovezi ale specialiștilor, nu pe improvizații și să consolideze autoritatea și prestigiul profesorilor.   

_________________

Despre autoare: Paraschiva Buciumanu predă Limba și literatura română și este director adjunct al Colegiului Tehnic „Miron Costin” din Roman. A intrat în sistemul de învățământ din anul 2000. Anul acesta a fost finalistă la Etapa Regională pentru Antreprenoriat (AVE România).

Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.