Corectarea „loz în plic” la Titularizare. 96% dintre notele contestate erau greșite la concursul de angajare în învățământ

13.512 vizualizări
Foto: Loteria Română
Rezultatele finale la proba scrisă pentru concursul de ocupare a posturilor didactice din învățământul preuniversitar – Sesiunea 2022 – au fost afișate miercuri dimineața. Din cele peste 5 mii de contestații depuse, 4.915 au modificat nota inițială, adică 96,69%. Acest concurs de angajare este susținut de două categorii de candidați, în principal – tineri absolvenți care vor să intre în sistemul de învățământ și profesori suplinitori care vor să continue să predea și chiar să prindă un post titularizabil.

Rata de modificare a notelor la contestații a fost de 96,69%. Concret, 3.062 (62,3%) dintre contestații au condus la mărirea notei inițiale, iar 1.853 (37,7%) dintre contestații au condus la micșorarea notei inițiale. În traducere, peste 62% dintre cei care au contestat notele ar fi fost dezavantajați dacă nu cereau recorectarea lucrărilor, iar restul au fost dezavantajați dacă au cerut-o. Situația nu este specifică acestui an, ci se repetă de cel puțin 6 ani.

În graficul de mai sus se poate observa cum au fluctuat notele, mai ales în dreptul notei 5 (notă cu care un profesor poate preda, dar nu se poate titulariza (adică angaja pe perioadă nedeterminată) și în dreptul notei 7 (care conferă dreptul de titularizare dacă există post disponibil). În graficul de mai jos se observă mai bine diferențele dintre notele inițiale și finale, mai ales cele peste 7 și cele sub 5.

Volatilitatea evaluărilor este un fenomen omniprezent, în ultimii ani, în Educație. Anul trecut, de exemplu, tot la Titularizare și tot în mandatul actualului ministru, au fost depuse 6.248 de contestații. În cazul a 6.045 de contestații (96,75%), notele au fost modificate, arată Ministerul Educației.

În 2020 numărul total al contestațiilor depuse a fost de 4.181. În cazul a 4.028 de contestații (96,34%), notele au fost modificate, potrivit Ministerului Educației.

În 2019, în perioada mandatului Ecaterinei Andronescu, nu s-au publicat astfel de date în comunicatul final de la Titularizare.

Pentru 2018 au fost depuse 4.187 de contestaţii. În cazul a 4.016 contestaţii (95,92%) notele au fost modificate, potrivit Ministerului Educației.

În 2017 au fost depuse 3.804 contestaţii (18,32% din totalul lucrărilor evaluate iniţial). În cazul a 3.659 de contestaţii (96,19%) notele au fost modificate, conform comunicatului Ministerului Educației.

În 2016 au fost depuse 3.757 de contestaţii (18,67% din totalul lucrărilor evaluate iniţial), dintre acestea au fost modificate 2.134 de note (56,80%), potrivit comunicatului oficial.

La toate aceste concursuri cele mai multe note contestate au fost majorate la recorectare.

Același fenomen se întâmplă și în cazul lucrărilor corectate la examenele pentru elevi, fie că vorbim despre Bacalaureat, Evaluarea Națională sau alt tip de testare. Avem atâtea note câți profesori evaluatori există.

Gradul uriaș de subiectivism și lipsa formării profesorilor pentru evaluarea la examene și la clasă au fost invocate de oficial în această vară pentru a impune testări și corectări standardizate în viitor. Însă nicio modificare anunțată pentru aceste lucrări scrise susținute de profesori – pentru ei nu sunt anunțate standarde de evaluare și nici standarde de predare pentru universități. Acestea din urmă „livrează” proaspăt absolvenți participanți la acest concurs din ce în ce mai slab pregătiți – ministrul Educației a lăsat de înțeles că știe care sunt universitățile care-i pregătesc, dar nu a spus decât că „nu știu dacă e bine să spun că 90% din cei care au obținut note sub 5 vin pe o anumită filieră”.

Practic, instituția care asigură formarea personalului pentru toată economia României, Ministerul Educației (formarea inițială a personalului didactic este făcută de către universități), nu poate asigura o evaluare riguroasă la propriul concurs de angajare. Evaluarea pentru angajarea profesorilor nu va fi schimbată, potrivit actualului proiect de lege pentru învățământul preuniversitar – Titularizare rămâne ca probă de intrare în învățământ și sunt adăugate alte probe la finalul unui an de stagiatură pentru debutanți.

Dosarul de presă cu analiza rezultatelor finale de la Titularizare 2022:


8 comentarii
  1. Titlul este bombastic si continutul malitios. Eu am sustinut anul acesta examenul si am luat cu 15 sutimi mai putin decat mi-am calculat singura conform baremului. Asa cum mai aratau alte persoane in comentariile anterioare, dincolo de partea stiintifica a subiectelor, la subiectul de metodologie, pedagogie, didactica este foarte normal sa apara subiectivismul care, intre anumite limite, este perfect acceptabil!

  2. Foarte fals! Notele se modifică și la 5 sutimi diferență. Și nu este ,,loz in plic”. Lucrările în care se tratează partea de psihopedagogie au un grad mai mare de subiectivism, de aceea la examenele de definitivat sau titularizare apar mai multe diferențe. ,,Prostia” privind obiectivitatea și standardizarea notarii este un promovată de câțiva ani. ,,Loz in plic” sunt subiectele I și II de la Evaluare Națională. Acolo este cu adevărat ,,loz in plic”. Prea multi pseudo-specialisti își dau cu părerea despre Educație și profesori. Domnul Ministru ar trebui să susțină examen de titularizare pentru a vedea cu ce se mănâncă un astfel de examen. Vorbim vorbe și modificam doar de dragul modificării

  3. Creșterea, procentuală, în ultimii ani a numărului de note modificate este cât se poate de normală, era foarte previzibilă.

    Cele două comisii de evaluare sunt perfect egale.

    Evaluarea are mici elemente de subiectivitate, care determină și diferențele dintre evaluatori, care sunt acceptate de metodologie dacă nu depășesc un punct. Altfel spus, chiar metodologia admite abateri de ±0,50 ale notelor în jurul unei valori medii.

    Până acum câțiva ani exista un prag minim de modificare, nota la contestație (care nu e „mai valabilă”, ci doar „o altă evaluare”) înlocuia nota inițială doar dacă, în mare, exista o diferență semnificativă, de măcar o jumătate de punct.

    Mai de curând, acest prag minim a fost comolet eliminat. Contestația a devenit, pe deplin, un „mai trage o dată!”.
    Cum orice diferență, fie ea și de o sutime, 0,01, duce la „aprobarea modificării notei”, evident că numărul de note modificate aproape că s-a însutit.

    De ce tind notele să crească?
    Iar banal
    Nu fac contestație cei cărora li se pare că au luat mai mult. Cum tot joc de noroc este, notele pot să scadă și pot să crească. Dar cum contestă mai des cei care se cred subnotați, mai rar noua notă va fi și mai mică si mai des mai mare.

    Nimic ciudat în povestea asta, în afară de constatarea că suntem toți (din vina școlii) atât de slab pregatiți la statistică, că încă ne mai mirăm de fenomene statistice perfect normale…

  4. ,,Cum arată astăzi școală,va arata mâine tara”Spiru Haret.Valoarea învățământului este zero,s a dorit asta și le a reușit,au distrus tara.

  5. Povești. Când nu era permisă modificarea notei inițiale la diferențe de sub 0,5 puncte în urma recorectării, erau mult mai puține ”situații” de note modificate. Acum, când notele se modifică chiar dacă e o modificare de 0,1, e absolut normal să existe diferențe. Subiectele nu sunt sub formă de itemi cu unic răspuns (s-a încercat așa ceva prin 2003, parcă, nu s-a priceput ministerul nici să formuleze itemi care să poată fi rezolvați în 4 ore la unele discipline) și indiferent de disciplina de examen, conțin o parte de metodică/pedagogie care este cât se poate de subiectivă. E practic imposibil să corectezi aceeași lucrare și să obții exact același rezultat, când parte din subiect este extrem de personalizat de la bun început.

    Dar sigur, hai să criticăm tot de dragul criticii. Privind distribuția notelor, sunt cam aceleași, au crescut cu 2.05% în general notele la lucrările recorectate care aveau deja notă peste 7, cu doar 0.5% cele la lucrările între 5 și 7, și asta pentru aproximativ 20% din toate lucrările, din care la 62% au crescut (cu puțin sau cu mult, nu se știe) și la 37% au scăzut (la fel, mult, puțin, e suspans.)

    Wow, șoc și groază.

  6. Dorim sa vedem sancțiunile pentru cei care au corectat…Nu este corect sa câștigi un drept prin contestație.. Care este certitudinea ca colegului cu care concurezi I s a corectat corect teza. Dacă ar fi cazuri singulare …dar nu se poate asa ceva.Sanctiuni…..Un coleg mi a zis ca se fac greșeli intenționate la transcrierea notelor care vin dintr un județ în altul….cine verifica???Cine este sancționat????

    1. Documenteaza-te intai in ce consta subiectul de metodică si vei constata ca e supus subiectivitatii corectorului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Corectarea digitalizată a lucrărilor de la examenele naționale din Franța. Profesorii corectează pe calculatoare personale și nu sunt toți formați pentru acest tip de corectare nici în 2022 după 6 ani de folosire / Ce fac cadrele didactice în aplicația specială de evaluare – VIDEO

Corectarea digitalizată a lucrărilor de la examenele naționale este o realitate în alte state europene, așa cum se desfășoară efectiv sesiunile de Bacalaureat din Franța. Pentru a analiza un proces…
Vezi articolul
Dragos Iliescu / Foto: Facebook

Psihologul Dragoș Iliescu, despre transformarea profesorilor în funcționari publici: Profesorii sunt supuși unor riscuri psihosociale masive. Dar noile generații au arme teribile pentru a lupta împotriva oricărui lucru care li se impune

“Profesorii sunt o categorie de angajați care este supusă unor riscuri psihosociale masive”, iar agresivitatea exprimată față de ei este doar cel mai vizibil risc cu care se confruntă, avertizează…
Vezi articolul

EXCLUSIV Mircea Miclea le răspunde sindicaliștilor din FSLI: Cînd analfabetismul funcțional e atît de răspîndit, analiza logică riguroasă e un exercițiu minimal de igienă mintală, la care vă invit, domnilor!

Fostul ministru al educației Mircea Miclea le răspunde sindicaliștilor din FSLI, care s-au declarat jigniți de afirmațiile sale și au spus că așteaptă scuze publice. Într-o replică trimisă Edupedu.ro, cercetătorul…
Vezi articolul