Un eveniment găzduit, marți, de Comisia Europeană pune în lumină un proiect asumat deja la nivel comunitar drept studiu de caz pentru întărirea componentei digitale în învățământ. Anume, un proiect al Croației, țară cu o populație de aproape cinci ori mai mică decât a României, care investește peste 180 de milioane de euro din fonduri europene pentru a consolida infrastructura digitală și tehnologiile în școli.
Proiectul E-Schools, care a început cu o fază-pilot într-un număr restrâns de școli, are drept scop să pună la punct o infrastructură IT&C unitară pentru toate școlile din această țară de 4 milioane de locuitori și să dezvolte software-ul necesar pentru învățământul primar și secundar, precum și să întărească performanța profesorilor în folosirea instrumentelor digitale. Scopul proiectului este de a “echipa profesorii și elevii cu abilitățile IT necesare pentru a concura mai bine pe piața globală a secolului al 21-lea”.
Pentru aceasta, Croația cheltuie, în total, peste 177 milioane de euro, dintre care contribuția europeană este de peste 150 de milioane de euro, bani proveniți din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European.
Pe ce cheltuie Croația acești bani:
- Va fi instalată infrastructura de rețea și rețelele locale pentru sistemul de unități de învățământ
- Fiecare școală va fi conectată la o rețea unică națională, administrată de beneficiarul proiectului – Rețeaua Academică și de Cercetare Croată (CARNET), la centrele de date și la celelalte școli
- CARNET își va întări centrele regionale de dezvoltare a rețelei, unde sunt instruiți și profesorii pentru dezvoltarea abilităților digitale. Sunt cinci astfel de centre, în orașele Zagreb, Osijek, Rijeka și Split
- Școlile, deci și profesorii vor primi calculatoare și alte instrumente de lucru
- Fiecare școală va avea o clasă interactivă și își va putea procura echipamente în funcție de propriile necesități
- Va fi îmbunătățită calitatea serviciilor electronice pentru școli și alte departamente guvernamentale
În total, acești bani sunt disponibili pentru 1.166 de școli din învățământul primar și secundar, autoritățile propunându-și să finalizeze proiectul până la sfârșitul anului viitor.
Este vorba despre extinderea la nivel național a unui proiect-pilot implementat în perioada 2015-2018, cu o valoare totală de 40 de milioane de euro (contribuție UE de 34 de milioane), ce a acoperit elemente de infrastructură și dotări pentru circa 150 de școli (puțin peste 10% dintre școlile Croației). Potrivit prezentărilor croate, faza pilot, lansată acum șase ani, a contribuit la adaptarea rapidă a unei bune părți a școlilor la predarea online, în timpul crizei produse de pandemia Covid-19.
“Investițiile” pentru întărirea capacităților digitale în România
Singurele fonduri investite până acum de către Guvernul României în digitalizarea Educației au fost cele 150 de milioane de lei, aproximativ 30 milioane de euro, pentru cele circa 250.000 de tablete cumpărate în tranșe prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, după cum Edupedu.ro a notat aici.
Au mai fost anunțate achiziții de echipamente prin programul ROSE (pentru liceele participante în program), cu fonduri împrumutate de la Banca Mondială și local, prin autoritățile locale sau consiliile județene. Nu există însă o centralizare a acestora din urmă.
Prezentarea proiectului e-Schools – Croația:
Citește și: Portugalia investește 400 de milioane de euro în digitalizarea educației, anunță ministrul Tiago Rodrigues
Mihai Peticilă
Redacția
I.N.
3 comments
Nu vor profesorii asta.
S-a văzut competența lor când li s-a cerut să utilizeze pc-ul la predare. Fugeau de el că de dragul. Vroiau sporuri de calculator!
Jumatate de an trimiteau lecții prin wattsap, apoi jumătate de an nu știau cum se deschide pc-ul. Au încasat salariul degeaba “aruncând clipuri și fișe copiilor pe watssap, apoi se milogeau la stat să le cumpere măști când sunt 10 bani la toate magazinele online.
Le este frică de faptul că odată cu digitalizarea nu vor mai avea catedră.
În nicio țară nu se mai face predare integrală fizic de multi ani. Sunt milioane de studenți care dau examene de admitere/de materii online locuind în țara lor și făcând Harvard, Oxford, fără prezența fizică!!!
Nu se mai dau zeci de mii de exerciții din culegeri copiilor din clasele 1-, 7-8 manuale de cărat pe zi unui copil de 7-9 ani!
Ar trebui examene serioase și pe bune pe competente și mod de furnizare a informațiilor către elevi la toți profesorii din toate nivelurile de învățământ. Garantez că peste 60% nu vor trece aceste examene.
Peste jumătate din ei vor pica.
Exemplele de “atotputernici” sau “eu tăi și spânzur” am văzut cu zecile la aceste lecții online. Toate au arătat faptul că acești indivizi sunt niste elemente nepotrivite acestor vremuri și cei care au pus la pământ învățământul din Romania (rude, pile, smekeri).
Să fie testați ca la carte pe competența și zburați din învățământ!
Sunt tineri bine documentați și adaptați la vremurile actuale prin proceduri moderne de predare care sunt lăsați pe afară de acești dinozauri care nu știu să pună mâna pe un mouse darămite să caute ceva pe google-se iradiază!!
Ușurel…
Înainte de toate ati întrebat care este fondul unei școli pt programe de formare?
Maxim 5.000 lei. Pe an
Unde merg de obicei?
La formarea directorilor si a contabililor.
Degeaba bateți șaua….iapa nu pricepe.
Nu o sa avem nimic.
Doar milioanele de dolari varsate la Microsoft.
Republica Moldova este superavansata pe această temă.
Biblioteca digitală cu lecții, manuale digitale si materiale didactice pt toate disciplinele pt toti anii de studiu de la clasa 1 la a 12-a.
La noi vestitele RED (resurse educaționale deschise) nu sunt postate nici macar pe siteurile unora dintre ISJ uri.
Așa ca …pofta in cui!