Cum a fost la Olimpiada Națională de Limba Franceză de la Craiova văzută și trăită în lotul județului Prahova. Impresii de la elevi și profesori

7.349 de vizualizări
Profesorii însoțitori și organizatori / Foto: EduPedu.ro
Emoții, aglomerație, discuții în franceză, râsete, nerăbdare și asumare – aceasta fu atmosfera din Bănie, de la Craiova, în timpul primei săptămâni din vacanța de Paști, pentru sute de elevi din țară veniți la Etapa Națională a Olimpiadei de Franceză. Iată mai jos cum am simțit oltenește experiența fazei naționale, în calitate de participant, dar și de corespondent EduPedu.ro.

Între 18 și 22 aprilie, participanții din toată țara au fost cazați în patru licee și un hotel din oraș, au susținut probele scrisă și de înțelegere audio alături de cea orală, au vizitat orașul și au obținut rezultate excepționale.

Am luat legătura și cu alți elevi veniți din Suceava, alături de care am locuit, 5 zile, în căminul Liceului Tehnologic “Constantin D. Nenițescu” din Craiova, iar impresiile lor sunt redate mai jos, pe zile, în funcție de ziua în care am apucat să discutăm la cantine sau la dușurile din miezul nopții.

  • Echipa de elevi care au reprezentat județul Prahova a fost constituită din 8 elevi: 7 fete și un băiat – Ana, Alexia, Denisa, Elisa, Luisa, Teodora, Roberta și Ștefan, însoțiți de doamna profesor Mihaela Bondoc de la Colegiul Național “I. L. Caragiale” din Ploiești. Toți elevii prahoveni s-au întors încântați acasă, vineri, cu premii: un loc II, două mențiuni din partea ministerului și cinci mențiuni speciale din partea Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Dolj, alături de alte premii speciale pentru câțiva din ei și profesorii lor de la clasă.
Luni – deschiderea olimpiadei la Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova. Au venit oameni care vineri nu ne-au mai onorat cu prezența

Plini de încredere, elevii din Prahova au plecat cu microbuzul spre Craiova, fără să se cunoască bine unii cu alții. Fiecare elev venit la națională a reprezentat o clasă (VII-XII) și un regim de învățare a limbii (normal sau intensiv/bilingv), fiind primul calificat la clasa și regimul său de învățare a francezei, la etapele județene din martie. Așa că prieteniile noastre s-au legat puțin mai târziu după ce ne-am cunoscut mai bine în cămin, la masă, la suferință și extaz.

La 13:00, am ajuns la autogara din Craiova de unde am fost preluați de doamne profesor de limba franceză, implicate în desfășurare, care au fost și ghizi, pentru a ajunge la liceul gazdă. Lucrul care ne-a făcut să ne îndoim puțin de limba română a fost folosirea perfectului simplu oriunde în zonă. Până când am plecat, vineri, am deslușit câteva forme verbale și chiar am promis că o să le folosim și pe Valea Prahovei. Ce-i drept, mult mai bine stăpânim perfectul simplu în franceză, care se face în liceu la gramatică și care se poate găsi și în subiectele de concurs.

La 17:00, toți s-au îndreptat spre teatrul național, cu emoțiile întâlnirii tuturor invitaților și altor participanți. La festivitatea de deschidere, pe lângă participanți, profesorii însoțitori din județe și din București (fără reprezentanți din județele Covasna și Harghita) și membrii comisiei centrale, au luat parte și oficiali precum primarul, Lia Olguța Vasilescu, prefectul și președintele de Consiliul Județean, inspectorul general (Alexandru Ion) și cel de specialitate (Adriana Sălceanu) de la IȘJ Dolj, reprezentanți de la Organizația Internațională a Francofoniei, de la Delegația Wallonie-Bruxelles, dar și doamna ambasador a Franței în România, Laurence Auer.

În afară de membri ai comisiei de examen și oameni de la IȘJ Dolj, oamenii politici nu au mai fost și vineri prezenți în primele rânduri, la festivitatea de închidere.

Lia Olguța Vasilescu a specificat că va vorbi în limba română, dacă toți ceilalți preferă franceza, a urat succes elevilor prezenți, iar discursul dumneaei de câteva minute a fost o lecție plăcută de geografie a orașului.

Alt oficial, Laurence Auer, i-a felicitat pe copii pentru calificarea lor la națională și i-a îndemnat să iubească în continuare limba franceză, să le spună fraților, prietenilor și cunoscuților despre această limbă. Chiar dacă facem greșeli, a subliniat aceasta. Ea a remarcat și spiritul de ajutor al românilor în criza războiului din Ucraina, referitor la ospitalitatea pe care o așteaptă de la olteni.

Elevi de la un liceu bilingv francofon au pregătit momente artistice, în festivitatea de deschidere, cântec și dans, ceea ce a antrenat spectatorii să se destindă, în așteptarea publicării listelor cu repartizarea din săli, pentru a doua zi. Copiii s-au întors la cina de la cantinele liceelor unde au fost cazați împreună cu alte câteva județe.

Marți – proba scrisă din cadrul Olimpiadei. Scrieți, copii, numai să scrieți

Colegiul Național “Elena Cuza” din Craiova a fost liceul gazdă pentru probele de olimpiadă. Marți dimineață, între 9 și 9:20, elevii au fost așteptați în săli pentru proba scrisă – de două ore la gimnaziu și trei ore la liceu. Curtea a fost plină de copii grupați în jurul profesorului însoțitor, care discutau despre posibile cerințe la gramatică și la subiectul III, unde e de redactat o compunere – eseu, scrisoare, articol, narațiune, în funcție de clasă. În orice caz, noi ne-am sfătuit să scriem la toate subiectele, să nu lăsăm ceva necompletat, dacă avem dubii.

Mă mirai puțin când am văzut că noi, băieții, suntem în minoritate. Nu că ne deranjează, dimpotrivă, dar mi se păru ciudat. Cei mai mulți participanți au fost fete. Mica mea dilemă a fost, mai târziu, explicată: Pentru că noi suntem sensibile, nu că băieții nu ar fi, dar este vorba de înclinația pentru această limbă unică și diferită de engleză, mi-a spus o doamnă profesor însoțitor din curte, înainte să își încurajeze elevii să intre în clădire cu încredere. Marți elevii au primit și codurile lor pentru anonimizarea rezultatelor, în timpul instructajului privind completarea colțului negru de pe foaia de examen.

Înainte de scris, am avut emoții mari deoarece muncisem foarte mult pentru a mă pregăti și voiam să mă ridic la înălțimea așteptărilor. Îndată ce am intrat în sala de examen și am văzut subiectele, am început să-mi recapăt încrederea și să sper că voi obține un rezultat bun. După această probă, m-am simțit ușurată, deoarece, chiar dacă aveam mici dubii, am știut să rezolv cea mai mare a parte a exercițiilor, a explicat Alexia, elevă în clasa a XI-a, din Prahova.

Întrebată de ce a ales olimpiada de limba franceză, Luisa, o elevă de clasa a X-a din Ploiești, a spus că muzicalitatea și frumusețea exprimării mă determină să învăț zi de zi. Pentru mine franceza a devenit modalitatea de a scoate la suprafață o altă parte a mea, mai sensibilă, la care am acces doar prin intermediul ei. Legat de această probă, ea a mai spus că primul subiect a necesitat ceva mai multă atenție față de cele din anii precedenți, astfel că am rămas cu mai puțin timp pentru părțile II și III. Structura acestora a fost destul de asemănătoare cu cea din anii anteriori, pe baza cărora s-a pregătit dinainte de județeană.

Paula din Suceava, clasa a XI-a, declară că s-a pregătit intens din februarie, după ce s-a anunțat că se reiau olimpiadele. Tot atunci a susținut și un examen de limbă franceză. Am lucrat foarte multe eseuri și exerciții de ascultare. În comparație cu alte subiecte, mi s-a părut greu, foarte diferit de tot ce am lucrat, ma așteptam să fie [exerciții de] subjonctiv și nu au fost, eu lucrând toate subiectele de națională, atât regim normal, cât și pe cele de intensiv/bilingv, a răspuns aceasta, după ce a trecut de emoțiile și stresul de la proba scrisă.

Subiectele și baremele se pot găsi pe site-ul olimpiadei la această secțiune.

Pentru unii, subiectele au fost și o plăcere. Nu foarte mulți

Roberta, clasa a VIII-a, din Prahova, a afirmat că subiectele nu i s-au părut atât de grele, dar din punctul meu de vedere, textul a fost destul de ciudat și m-am încurcat destul de mult. În rest, subiectul de gramatică și compunerea mi s-au părut chiar interesante și mi-a făcut plăcere să le rezolv.

Denisa, clasa a VIII-a, Suceava, a ținut să precizeze că a ales franceza pentru că mi se pare o limbă interesantă și este specială pentru că nu toată lumea o cunoaște. Am fost foarte speriată pentru că nu știam ce subiecte voi avea, dar în același timp am avut încredere în tot ceea ce știam. Ea nu a mai participat la alte faze de asemenea amploare, la franceză, deoarece din cauza pandemiei nu au mai avut loc olimpiadele din anii trecuți. Subiectele de la Craiova nu au fost grele, dar din cauza emoțiilor și a oboselii am greșit la lucruri mărunte. Eu am plecat la națională cu gândul că sunt o câștigătoare că am ajuns până aici, iar acesta este premiul meu, chiar dacă nu mă aflu pe lista premiilor.

La ieșirea de la această probă, elevii și-au recuperat bagajele din sala de sport și și-au sunat părinții și profesorii de acasă, curtea transformându-se într-un adevărat call-center (la care nu m-am alăturat, ca să pot scrie ce citiți acum) de bucurii, oftat, exprimându-și regretul față de ce au greșit, deși poate știau, dar și speranța că tot ce au scris va fi punctat conform. Echipele s-au întors la masa de prânz, apoi au plecat după-amiază în vizite ghidate și la activități în Universitate sau Facultatea de Agronomie. Noaptea, mi-am făcut un calcul sincer al punctelor de la exerciții, iar rezultatul de joi a fost doar cu un punct mai mic.

Miercuri – Jumătate din probe, gata. Ziua probelor audio și orală, unde îți trebuie urechi ciulite, fler și chef de vorbă

Ce-i drept, noi cei din Prahova am ales să vorbim în franceză marți. Ca să exersăm. Am vorbit despre nemurire, iubiți și iubite, mâncarea de la cantină – în franceză, ca să ne creăm o fluiditate ca la France24. Nu știu dacă toate colegele mele au fost ajutate de franceză, dar de ideile din discuții sigur. Este cert că așa de tare ne-au captivat discuțiile încât ne-am făcut un pseudonim de filosof – Schommel. Nu credem că vom semna vreo lucrare de filosofie cu acest nume inventat, dar dacă veți auzi de el, noi suntem, este întruchiparea oamenilor pe care i-am tot întâlnit zilele acestea.

Miercuri a început cu micul-dejun la cantine și cu cele trei ore de somn dormite pe noapte. Apoi autocarul a sosit în curtea liceului Nenițescu și i-a luat pe elevii prahoveni, suceveni, vasluieni, vrânceni și din Vâlcea spre Colegiul Elena Cuza pentru a se prezenta, la ora 09:00, la proba de înțelegere a textului audio.

Intrați în săli, elevilor li s-a făcut instructajul: fără zgomote de fundal, să încerce să fie cât mai liniștiți pentru ca documentul audio în franceză, fie interviu, fragment de emisiune TV (la liceu) sau discuție amicală (la gimnaziu), să se audă bine în sală pentru toți elevii, fără întreruperi. Atunci când ți se spune că nu ar fi bine să tușești, atunci îți vine să tușești ca niciodată. Sălile au fost dotate cu calculatoare și boxe, iar impresiile elevilor sunt că nu au existat probleme cu sunetul, ecouri sau întreruperi pe fișier.

Participanții au fost concentrați și mai destinși, în sala de clasă, așa cum a fost cazul sălii în care cei 26 de elevi de a XII-a din țară, regim normal, s-au întâlnit: mai deschiși decât miercuri, cunoscându-se puțin mai bine, câțiva urându-și succes, pentru viitor, la facultate și în viață. Dacă marți nu ne-am salutat, miercuri da. Este un progres.

La proba orală, antrenamentul de marți a fost bun. Am chestionat fiecare lucru din viață și tot eu mi-am și răspuns

De la ora 10:00 până la 12:30, copiii au fost programați să intre pentru proba de exprimare în limba franceză. Același proces s-a reluat de la 14:30, după 2 ore libere pentru a ajunge la prânz și, conform listelor afișate online și la aviziere, ultimii elevi au ieșit la 19:00 de la această probă.

  • Planul meu a fost stabilit încă de marți de la cantină – urmez structura învățată de acasă și împărtășită cu fetele. Dacă am subiect despre școală: pot să fac o introducere despre școală în general, rolul ei, obiective. Apoi să mă întreb retoric “totuși, de ce școala?”, “oare, școala…?”, la care tot eu să îmi răspund. Nu am făcut așa deoarece colegele m-au sfătuit să nu fac și treaba evaluatorilor sau, mai rău, să îi întreb eu pe ei ce cred. Și le-am ascultat ca să nu am probleme, au avut dreptate iar punctajul a fost maxim aici.

Holurile, astfel, au forfotit de elevi care și-au așteptat rândul și au intrat unii după alții la 10-15 minute diferență. Din când în când, profesorii de pe holuri le spuneau să vorbească mai încet ca să nu deranjeze evaluările dinăuntrul claselor, dar după puțin timp volumul vocilor se mărea, în dezbaterea subiectelor picate la exprimarea orală. Șoapta, se părea, nu era modalitatea prin care să se transmită fericirea că au tras la sorți un subiect despre familie, prietenie, educație, altruism sau meserii.

În aceeași seară, în jur de 20:30, s-au afișat rezultatele. Unii dintre ei erau la cantine, accesând permanent site-ul. Iar așteptările lor au fost:

Roberta a mai spus că pentru proba orală am ascultat și citit diferite texte în limba franceza care, pentru vorbit, nu mi-au fost de mare ajutor. Din cauza emoțiilor, ea a simțit că nu înțelege nimic, povestește ea: au fost momente în care am simțit că mă blochez în expunerea mea. Tema ei a fost călătoria – să vorbească despre cea mai frumoasă ultimă călătorie pe care a făcut-o.

Teodora, din Plopeni, Prahova, clasa a VII-a, a participat pentru prima dată la județeană și s-a calificat la națională, ca o surpriză plăcută pentru ea. De lucrat subiecte scrise, a mai lucrat, dar proba orală a fost pentru ea ceva nou: la proba orală curgeau apele pe mine, pentru că nu mai făcusem înainte așa ceva. Am încercat sa vorbesc în franceză cu sora mea prin casă. A fost mai greu decât ce am lucrat eu, comentează aceasta, dar deznodământul a încântat-o, obținând peste 90 de puncte.

Subiectele, atât la proba scrisă, cât și la proba orală mi s-au părut puțin mai grele decât subiectele din alți ani pe care le am lucrat având în vedere că anul acesta au fost mai numeroase exercițiile ce tin de lexic. Înainte de proba orală am avut emoții mult mai mari decât la proba scrisă deoarece știam că ma descurc mult mai bine la scris. Încă de cand eram mică mi-au plăcut limbile străine. Am ales franceza deoarece de-a lungul gimnaziului și liceului am fost încurajată de doamnele profesoare să particip la olimpiade și concursuri, mărturisește Denisa, clasa a XI-a, din Ploiești.

Joi – zi de depunere a contestațiilor, pentru cine a considerat punctajul nepotrivit. Restul, la pas prin Craiova

Joi de dimineață pe la ora 09:30 s-au pus rezultatele inițiale, adică cele de ieri de la audio și oral, alături de cele de la proba scrisă susținută marți. Copiii erau în cămine sau la cantine, așteptând cu nerăbdare să vadă punctajele, dacă se apropie de calculele lor sau nu. Noi nu am plecat la pas, chiar dacă la ora 09:00 eram gata. Am ales să stăm la cantină ca să fim așezați pe scaune când vedem rezultatele.

Aproape perfect a rezolvat Ana, elevă de clasa a IX-a de la Sinaia, care a obținut și premiul II. Ea s-a calificat și în 2020 la națională, în februarie-martie, dar atunci s-au întrerupt etapele următoare din cauza pandemiei. A avut emoții foarte mari înainte de fiecare probă, dorind să nu se dezamăgească, în primul rând, pe ea, și apoi pe persoanele care au crezut în puterea ei de reușită, consideră aceasta. Mi-am pus în plan să mă simt bine și să dobândesc experiență, ceea ce am și făcut. Oricum, indiferent de rezultate, simplul fapt că am ajuns atât de departe mă face să fiu mândra de mine, a spus aceasta, după aflarea rezultatelor. Lucrul ei a fost constant pentru o asemenea performanță.

Cine nu și-a vizualizat lucrările și nu a depus contestații în prima parte a zilei, a avut toată ziua timp să viziteze orașul, ghidat sau nu, în grup. Prahovenii au vizitat, spre exemplu, centrul vechi, Muzeul de Artă și Parcul Nicolae Romanescu. Iată câteva fotografii:

Seara, toți participanții au fost așteptați la un eveniment special: o masă festivă la unul din restaurantele din oraș, unde au mâncat și au petrecut, de la 19:00 până aproape de miezul nopții.

Vineri – ziua premierii, ziua plecării

Vineri la 09:30 a început premierea la Teatrul Național “Marin Sorescu”, unde s-au acordat premiile ministeriale, cele speciale de la IȘJ Dolj și altele de la sponsori. Unele județe au plecat la 9, 10 sau 11 ca să prindă trenul sau autobuzul spre casă, iar ei astfel și-au luat diplomele și premiile dinainte de începere.

Galerie puternică au avut bucureștenii, de la licee de top, care au venit numeroși și care au avut colegi premiați aproape la fiecare categorie și clasă. Și noi ne-am aclamat premianții (numeric nu am avut cum să îi întrecem), dar parcă tot ne venea să strigăm, împreună cu ei, “Sa-va” sau “Vianu”. De bucurie pentru reușitele lor.

Elevii au plecat și au rămas cu bune amintiri, fie că au mai fost la naționale, că aceasta va fi singura sau chiar ultima pentru cei din clasa a XII-a. Prietenii, râsete, voie bună au venit complementare emoțiilor din zilele de examinare. Cei din Prahova și-au promis că păstrează legătura, pentru fiecare lucru care i-a apropiat în cele 5 zile, în timpul cărora au fost ca o familie extinsă, țin aceștia să completeze.

Impresii de la cadre didactice coordonatoare. Cum e să însoțești un grup de elevi la sute de kilometri de casă / “Preiei din stările copiilor”

Am discutat și cu două doamne profesor însoțitor, din județele Prahova și Suceava, despre experiență, așteptări, gânduri. Ambele au afirmat că, atunci când ești însoțitor la etape naționale ale olimpiadelor, preiei din stările copiilor, ai emoții pentru ei, chiar dacă niciunul nu este de la clasa ta sau din orașul tău.

Pentru mine aceasta experiență nu este singulară, întrucât sunt la a treia participare în calitate de profesor însoțitor al lotului olimpic de limba franceză – celelalte 2 deplasări fiind la Arad și Gura Humorului, doua destinații mult mai îndepărtate de Ploiesti decât Cetatea Băniei. Emoții totuși am avut, în principal din 2 motive. Primul ar fi că orașul Craiova reprezintă pentru mine un loc de suflet, aici am urmat studiile universitare. Și al doilea ar fi că am avut în lot o fată calificată care a obținut prima mențiune a Ministerului, un motiv de mândrie și de bucurie imensă, cu atât mai mult cu cât eforturile și munca pentru pregătirea pentru naționala au fost colosale.

Noi am început să ne pregătim din ianuarie de cand se zvonea că olimpiadele urmau să se reia și pot să spun că a fost un timp scurt și efortul dublu pentru a ne califica la aceasta etapă. Am plecat destul de încrezătoare la drum. Oricum, am pornit cu ideea să trecem cu toții de 80 de puncte, dat fiind că de la aceasta notă în sus inspectoratele acordă în general mențiuni speciale, ceea ce mi se pare un gest de urmat și pentru organizatorii din anii viitori, a menționat Mihaela Bondoc, coordonatorul elevilor din Prahova, veniți în Dolj.

Un traseu lung au avut de făcut cei care au venit din Suceava. Un drum lung și obositor de 13-14 ore, circulând noaptea cu trenul pentru a ajunge la timp în Craiova, declară pentru EduPedu.ro doamna Laura Ciurar, de la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava, în ziua de vineri, înainte de plecare. Pentru elevi a fost o aventură să meargă în toată țara și o bucurie să își reprezinte județul în celălalt capăt al țării, să se confrunte cu alții. Mai mult am fost eu îngrijorată de drum, spune râzând doamna. Elevii s-au pregătit intensiv, colegii mei i-au învoit în ultimii trei săptămâni pentru a lucra cu mine (cei care sunt și elevii mei la clasă), subiecte, corectat, subiecte, corectat, vorbit și așa mai departe.

Noi suntem din Suceava, Gura Humorului, Fălticeni, avem două de la sat, județul este mare, un bazin de colectare a celor mai buni. Mulți au plecat cu gânduri bune de la Suceava și ne întoarcem cu speranța că revenim și mai pregătiți. (…) E a patra oară când vin cu elevi la naționale. (…) Ne-am simțit bine, ne-au pus autocar la dispoziție organizatorii, program frumos cu teatru, film, vizite, drăguț, precizează aceasta.

Prin urmare, niciun elev nu s-a uitat înapoi, toți privesc spre prieteniile legate, spre contactele noi de vorbit pe WhatsApp, spre noii urmăritori de pe Instagram, la fotografiile din experiența craioveană a unei săptămâni în care „lumina” noastră a fost limba franceză – uneori atât de frumoasă că pentru unii poate fi considerată o religie. Paște fericit tuturor, cu bucurii în următoarea săptămână de vacanță și nu doar atunci!

__________

Olimpiada are un site pe care s-au publicat constant informațiile de interes: listele de participanți, program, subiecte, bareme, rezultate.


7 comentarii
  1. ROMANIA A ORGANIZAT INTRE 18-22 APRILIE 2022 OLIMPIADA NATIONALA DE LIMBA FRANCEZA – UNICA DOVADA A EXISTENTEI UNEI PREOCUPARI GUVERNAMENTALE PENTRU PROMOVAREA LIMBII FRANCEZE IN ROMANIA, ASA CUM DORESC OFICIALITATILE FRANCOFONE
    Reportajul realizat de Stefan Lefter – elev de clasa a XIIa – este remarcabil din toate punctele de vedere (claritate, pertinenta, detalii, precizie, prospetime, sensibilitate, emotivitate, etc.).
    Din pacate, conform abordarii din ultimii 20 de ani a Ministerului Educatiei, datele statistice privind numarul de participanti in diferitele faze ale Olimpiadei de limba franceza sunt si au ramas DATE CLASIFICATE ca si numarul elevilor/ studentilor/ profesorilor implicati in Romania in studiul diferitelor limbi straine (mai ales engleza) – unicul indicator acceptat international dovedind interesul pentru limbile straine (in absenta interesului pentru colectarea unor asemenea date la recensamintele nationale)…
    In plus, evenimentul Olimpiadei nationale de limba franceza a fost din pacate total neglijat de massmedia noastra ahtiata de senzational, scandal, cancan, barfe, dezinformari si manipulari, etc pentru care asemenea stiri nu determina cresterea audientei generatoare de noi contracte de publicitate….Noroc cu elevii care au acum acces in massmedia electronica si pot dezvalui, prin propriile lor experiente, multiplele aspecte ale NON-CALITATII in educatia romaneasca (desi avem din 2005, trist-celebra OG 75-2005 dedicata chipurile “asigurarii calitatii educatiei”, de fapt un costisitor si inutil simulacru la nivel national generator doar de birocratie, nicidecum de incredere…)

  2. Felicitari, multumiri si urari de noi succese in promovarea limbii franceze in Romania, atat organizatorilor si realizatorilor competitiei cat si – mai ales – participantilor elevi, profesorilor de limba franceza si autorului acestui amplu reportaj, Stefan Lefter, el insusi elev. Limba franceza a fost – timp de peste 150 de ani – “la langue de coeur des Roumains”, datorita in primul rand multiplelor sale calitati si avantaje intrinseci, dar si prin cultivarea ei de catre elitele vremurilor si diplomati, in locul limbilor turca, greaca, rusa, etc. (predominante in Moldova si Tara Romaneasca inainte de mijlocul secolului al XIX-lea)….Un rol important in dezvoltarea cunoasterii si practicarii limbii franceze in Romania l-au avut in acei ani studentii romani in Franta care, studiind pe banii lor (nu existau burse ca acum!), decideau sa revina la sfarsitul studiilor in Romania (nu ca unii studenti romani actuali care aleg la sfarsitul studiilor sa emigreze temporar sau definitiv!!!) pentru a transpune in Romania tot ceea ce aflasera in Franta – mai ales prin crearea primelor scoli superioare (de medicina, arhitectura, beaux arts, geniu militar, geniu civil, etc.) – dar si prin cca 300 cladiri bucurestene avand arhitectura vizibil inspirata de Franta (datorita arhitectilor nostri formati acolo sau chiar unor arhitecti francezi – de ex. cladirea Ateneului Roman din Bucuresti, inaugurata in 1888)… Putini stiu astazi ca intre anii 1945-1965, limba franceza, ramasa facultativa la noi (spre diferenta de multe alte state francofone actuale in care a fost si a ramas obligatorie), a fost preferata de tot mai multi elevi/ parinti romani si ca o compensatie pentru decizia conducatorilor de atunci de-a obliga elevii nostri sa invete limba rusa… In 1992 existau in Romania cam de 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul limbii franceze, fata de numarul celor implicati in studiul limbii engleze…. Dar, din pacate, dupa aderarea Romaniei in 1994 la AIF, OIF, AUF, etc. (care “nu au vocatia si mijloacele necesare sprijinirii francofoniei romanilor”, conform propriilor declaratii) si pe fondul unui context international defavorabil, aceasta proportie a tot scazut ajungand chiar sa se invereseze, se pare, pana in zilele noastre… Conform unor oficialitati francofone actuale, “Limba franceza este un atu economic de prim ordin pentru Romania… Revine deci Guvernului Romaniei sa promoveze limba franceza in Romania!” OLIMPIADA NATIONALA DE LIMBA FRANCEZA este – cel putin pana acum – unica dovada a existentei unor asemenea preocupari oficiale in tara noastra… Detalii privind limba franceza in Romania se pot gasi si pe grupul Facebook LIGUE FRANCOPHONE DE ROUMANIE avand peste 6000 membri…

  3. Felicitari, multumiri si urari de noi succese in promovarea limbii franceze in Romania, atat organizatorilor si realizatorilor competitiei cat si – mai ales – participantilor elevi, profesorilor de limba franceza si autorului acestui amplu reportaj, Stefan Lefter, el insusi elev. Limba franceza a fost – timp de peste 150 de ani – “la langue de coeur des Roumains”, datorita in primul rand multiplelor sale calitati si avantaje intrinseci, dar si prin cultivarea ei de catre elitele vremurilor si diplomati, in locul limbilor turca, greaca, rusa, etc. (predominante in Moldova si Tara Romaneasca inainte de mijlocul secolului al XIX-lea)….Un rol important in dezvoltarea cunoasterii si practicarii limbii franceze in Romania l-au avut in acei ani studentii romani in Franta care, studiind pe banii lor (nu existau burse ca acum!), decideau sa revina la sfarsitul studiilor in Romania (nu ca unii studenti romani actuali care aleg la sfarsitul studiilor sa emigreze temporar sau definitiv!!!) pentru a transpune in Romania tot ceea ce aflasera in Franta – mai ales prin crearea primelor scoli superioare (de medicina, arhitectura, beaux arts, geniu militar, geniu civil, etc.) – dar si prin cca 300 cladiri bucurestene avand arhitectura vizibil inspirata de Franta (datorita arhitectilor nostri formati acolo sau chiar unor arhitecti francezi – de ex. cladirea Ateneului Roman din Bucuresti, inaugurata in 1888)… Putini stiu astazi ca intre anii 1945-1965, limba franceza, ramasa facultativa la noi (spre diferenta de multe alte state francofone actuale in care a fost si a ramas obligatorie), a fost preferata de tot mai multi elevi/ parinti romani si ca o compensatie pentru decizia conducatorilor de atunci de-a obliga elevii nostri sa invete limba rusa… In 1992 existau in Romania cam de 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul limbii franceze, fata de numarul celor implicati in studiul limbii engleze…. Dar, din pacate, dupa aderarea Romaniei in 1994 la AIF, OIF, AUF, etc. (care “nu au vocatia si mijloacele necesare sprijinirii francofoniei romanilor”, conform propriilor declaratii) si pe fondul unui context international defavorabil, aceasta proportie a tot scazut ajungand chiar sa se invereseze, se pare, pana in zilele noastre… Conform unor oficialitati francofone actuale, “Limba franceza este un atu economic de prim ordin pentru Romania… Revine deci Guvernului Romaniei sa promoveze limba franceza in Romania!” OLIMPIADA NATIONALA DE LIMBA FRANCEZA este – cel putin pana acum – unica dovada a existentei unor asemenea preocupari oficiale in tara noastra… Detalii privind limba franceza in Romania se poat gasi si pe grupul Facebook LIGUE FRANCOPHONE DE ROUMANIE avand peste 6000 membri…

  4. Multe felicitări! Frumoasă relatarea! Succes tuturor copiilor din țară, mai departe! Mi se pare mult mai serioasă olimpiada decât lingvistica unde se dau premii la 60 de puncte…

    1. Nu mai vb de olimpiadele de mate și info unde se dau câte 60 de medalii la nivel de clasa (10 de Au, 20 de Ag, 30 de bronz) ! La limbile străine, istorie, științele pământului, chimie, biologie nici nu se dau medalii. Într-adevăr, la Olimpiadele Internaționale se dau medalii primilor 60% din clasament, însă una este o naționala, alta o internationala.

    1. Felicitări pentru copiii iubitori de stùdii și de frumos, îndrăgostiți de limba franceză! Felicitări Ștefan pentru relatarea evenimentului național! Vă așteptăm cu drag să facem în continuare lucruri minunate!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like