Carti si documente / Foto: Pexels.com

OPINIE Schimbarea îngrijorător de frecventă a subiectelor de Bacalaureat, a punctajului, chiar a conținuturilor evaluate reflectă, de fapt, norul de ceață care acoperă învățământul românesc

Subiectele noi, cele din 2018 și cele anunțate deja pentru Bacalaureat 2019 sunt mai adaptate prezentului, față de subiectele date la Bacalaureat în trecut, a declarat pentru Edupedu.ro Carmen Borza, profesoară de Limba și Literatura Română la Școala Centrală din București. Într-un scurt interviu pentru Edupedu.ro, aceasta a criticat frecvența schimbărilor din domeniul subiectelor de examen.

Edupedu.roRaportate la viața de adult pe care urmează să o aibă elevul, subiectele din acest moment (2018-2019) vi se par mai corelate cu necesitățile viitoare ale unui tânăr decât subiectele din trecut?

Carmen Borza: Raportat la viața de adult, subiectele din 2018-2019 cred că sunt mai bine corelate, pentru că Subiectul I, notat cu 50 de puncte, se bazează pe text la prima vedere nonliterar. E mai probabil să aibă nevoie de înțelegerea unui text nonliterar, indiferent de meseria aleasă, decât de un text literar. Iar competențele culturale, de analiză și interpretare sunt verificate pe Subiectul II și III, cotate cu 40 de puncte.
În plus, subiectele din 2018- 2019, așa cum sunt structurate, continuă linia celor de la Evaluarea Națională, unde copiilor li se verifică cunoștințele atât pe text literar, cât și nonliterar.

Edupedu.ro: Cum credeți că vor evolua subiectele la proba scrisă de Limba și Literatura Română a Bacalaureatului din punctul de vedere al dificultății pentru elevi?

Carmen Borza: Probabil, gradul de dificultate va fi tot mai scăzut. Dar asta e doar o părere personală, fără să am un fundament clar. Eu cred că se încearcă, prin aceste subiecte, o abordare mai realistă, mai pragmatică. În secolul 21 nu cred că cineva mai vede proba la Limba și Literatura Română ca pe o probă în care elevul face dovada abilităților sale critice, de interpretare sau comentare. Testările PISA la clasele mici (14-15 ani) arată un grad foarte ridicat de analfabetism funcțional, deci nu se mai pune problema de comentare, interpretare…, când nu sunt înțelese textele la nivel lexical, darămite ideatic.

Ar trebui diferențe mai clare între filiere și profiluri

Nu i se poate pretinde unui elev de la liceu tehnologic, secția de mecanici, spre exemplu, să aibă capacitatea de interpretare a unui elev de la un liceu teoretic. Nu mai vorbim de diferența care ar trebui să existe între profilul real și cel uman. În prezent, doar Subiectul III face diferența. Primele 2 sunt comune, ceea ce nu e corect. Cei de la uman au mult mai multe ore alocate studierii Limbii și Literaturii Române.

Deci e discuție foarte lungă și dintr-una se cade într-alta. De fapt, există fisuri în tot sistemul, iar o cauza importantă e că nu există coerență și continuitate, nu există o viziune clară pe termen lung, nu există consecvență. Schimbarea îngrijorător de frecventă a Subiectului, a punctajului, chiar a conținuturilor evaluate reflectă, de fapt, norul de ceață care acoperă învățământul românesc, în care se caută o cale de ieșire spre lumină.

Iar schimbările acestea nu cred că sunt neapărat cu rea-credință, ci arată dezorientarea.
Evident că elevii nu au decât de suferit din toată această incertitudine, cei buni (tot mai puțini!!!) se adaptează din mers, iar cei mai puțini buni se luptă pentru obținerea notei de promovare a Bacalaureatului. Iar faptul ca procentul de promovabilitate e cam același, indiferent de subiecte, arată cât de polarizat este, din păcate, învățământul românesc. Invățământul reflectă societatea, e oglinda acesteia.”

Total
13
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Procedura de adaptare a examenelor pentru elevii cu tulburări de auz, văz, învățare și din spectrul autist a fost aprobată de minister

Ministerul Educației anunță că a aprobat procedura cerută de asociațiile pentru dreturile copiilor, prin care sunt asigurate la examenele naționale condițiile adaptate pentru elevii cu deficiențe de vedere/deficienţe de auz/tulburare de spectru…
Vezi articolul

Basarab Nicolescu, primul olimpic român la matematică, stabilit de 50 de ani la Paris, despre incendiul de la Notre-Dame: Au fost imagini de sfârşit al lumii, uluitoare, de necrezut

“Au fost imagini de sfârşit al lumii, uluitoare, de necrezut”, a povestit pentru Edupedu.ro fizicianul și filosoful Basarab Nicolescu, despre momentul incendiului devastator de la Catedrala Notre-Dame din Paris. Este…
Vezi articolul