OPINIE Schimbarea îngrijorător de frecventă a subiectelor de Bacalaureat, a punctajului, chiar a conținuturilor evaluate reflectă, de fapt, norul de ceață care acoperă învățământul românesc

917 vizualizări
Carti si documente / Foto: Pexels.com
Carti si documente / Foto: Pexels.com
Subiectele noi, cele din 2018 și cele anunțate deja pentru Bacalaureat 2019 sunt mai adaptate prezentului, față de subiectele date la Bacalaureat în trecut, a declarat pentru Edupedu.ro Carmen Borza, profesoară de Limba și Literatura Română la Școala Centrală din București. Într-un scurt interviu pentru Edupedu.ro, aceasta a criticat frecvența schimbărilor din domeniul subiectelor de examen.

Edupedu.roRaportate la viața de adult pe care urmează să o aibă elevul, subiectele din acest moment (2018-2019) vi se par mai corelate cu necesitățile viitoare ale unui tânăr decât subiectele din trecut?

Carmen Borza: Raportat la viața de adult, subiectele din 2018-2019 cred că sunt mai bine corelate, pentru că Subiectul I, notat cu 50 de puncte, se bazează pe text la prima vedere nonliterar. E mai probabil să aibă nevoie de înțelegerea unui text nonliterar, indiferent de meseria aleasă, decât de un text literar. Iar competențele culturale, de analiză și interpretare sunt verificate pe Subiectul II și III, cotate cu 40 de puncte.
În plus, subiectele din 2018- 2019, așa cum sunt structurate, continuă linia celor de la Evaluarea Națională, unde copiilor li se verifică cunoștințele atât pe text literar, cât și nonliterar.

Edupedu.ro: Cum credeți că vor evolua subiectele la proba scrisă de Limba și Literatura Română a Bacalaureatului din punctul de vedere al dificultății pentru elevi?

Carmen Borza: Probabil, gradul de dificultate va fi tot mai scăzut. Dar asta e doar o părere personală, fără să am un fundament clar. Eu cred că se încearcă, prin aceste subiecte, o abordare mai realistă, mai pragmatică. În secolul 21 nu cred că cineva mai vede proba la Limba și Literatura Română ca pe o probă în care elevul face dovada abilităților sale critice, de interpretare sau comentare. Testările PISA la clasele mici (14-15 ani) arată un grad foarte ridicat de analfabetism funcțional, deci nu se mai pune problema de comentare, interpretare…, când nu sunt înțelese textele la nivel lexical, darămite ideatic.

Ar trebui diferențe mai clare între filiere și profiluri

Nu i se poate pretinde unui elev de la liceu tehnologic, secția de mecanici, spre exemplu, să aibă capacitatea de interpretare a unui elev de la un liceu teoretic. Nu mai vorbim de diferența care ar trebui să existe între profilul real și cel uman. În prezent, doar Subiectul III face diferența. Primele 2 sunt comune, ceea ce nu e corect. Cei de la uman au mult mai multe ore alocate studierii Limbii și Literaturii Române.

Deci e discuție foarte lungă și dintr-una se cade într-alta. De fapt, există fisuri în tot sistemul, iar o cauza importantă e că nu există coerență și continuitate, nu există o viziune clară pe termen lung, nu există consecvență. Schimbarea îngrijorător de frecventă a Subiectului, a punctajului, chiar a conținuturilor evaluate reflectă, de fapt, norul de ceață care acoperă învățământul românesc, în care se caută o cale de ieșire spre lumină.

Iar schimbările acestea nu cred că sunt neapărat cu rea-credință, ci arată dezorientarea.
Evident că elevii nu au decât de suferit din toată această incertitudine, cei buni (tot mai puțini!!!) se adaptează din mers, iar cei mai puțini buni se luptă pentru obținerea notei de promovare a Bacalaureatului. Iar faptul ca procentul de promovabilitate e cam același, indiferent de subiecte, arată cât de polarizat este, din păcate, învățământul românesc. Invățământul reflectă societatea, e oglinda acesteia.”


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV 450 de milioane de lei a cheltuit statul român pentru cele 52 de milioane de teste salivă distribuite în școli, echivalentul a 36 de creșe construite de la zero / Cel mai mare preț per bucată a fost plătit pentru testele vrac, cele ambalate individual au fost mai ieftine

Elevii au primit, teoretic, 52 de milioane de teste salivă pentru depistarea virusului Sars-CoV-2. Cel puțin acesta este numărul de teste cumpărate și livrate în școli de Inspectoratul General pentru…
Vezi articolul

Cîmpeanu: Universitățile au un procent de vaccinare anti-COVID a personalului peste media de 60% din învățământ. Rectorul UMF „Carol Davila”: Cursurile se vor desfășura din toamnă cu prezență fizică

Universităţile au înregistrat un procent de vaccinare anti-COVID peste media sistemului de învăţământ (60%), a declarat, duminică, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la conferința de presă care a avut loc la…
Vezi articolul

Promisiunea pentru sindicatele profesorilor, ca să nu facă grevă generală, încălcată de premierul Ciucă – acordul anunțat că va fi semnat vineri, 4 februarie, inexistent / Niciun lider sindical din preuniversitar nu a ieșit să denunțe păcăleala

Vineri, 4 februarie, ar fi trebuit să se semneze un nou acord între sindicatele din Educație și Guvern, care să prevadă soluții „pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017” și „plata eșalonată…
Vezi articolul

Fostul secretar de stat din Educație responsabil cu fondurile europene: Ministerul trebuie să facă publice proiectele în derulare, partenerii, modul lor de selecție, experții, echipele de management, indicatorii realizați, produsele finale, pe pagini web dedicate

Ministerul Educației trebuie să facă publice proiectele din fonduri europene care se află în derulare în coordonarea instituției, cu pagini web dedicate care să conțină numele partenerilor și modul lor…
Vezi articolul