Cum îmi fac copilul să citească? Profesorul de română nu este singurul care poate să facă lucrul acesta – Irina Căpățînă: Când discutăm despre electricitate, la Fizică, ce moment mai bun să aducem puțin din autobiografia lui Tesla sau din povestea lui Benjamin Franklin

Profesoara Irina Căpățînă este de părere că profesorul care predă Limba și literatura română nu este singurul care poate să-l facă pe copil să citească. „Mi-ar plăcea foarte mult ca, indiferent de materie, toți colegii mei – și vorbesc acum la modul general – să mizeze pe rolul lor grozav de a putea să-i apropie pe copii de carte”, a declarat aceasta pentru TVR Craiova. 

• Aceasta predă Limba și literatura română la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova.

Cadrul didactic a afirmat că tot ceea ce se întâmplă la școală trebuie să fie subsumat acestei apropieri a copilului de carte:

„De cele mai multe ori se întâmplă ca întrebarea aceasta «cum îmi fac copilul să citească?» să se ducă către profesorul de română. Este măgulitor, fără discuție. Dar profesorul de română nu este singurul care poate să facă lucrul acesta. Tot ceea ce se întâmplă la școală, până la urmă, trebuie să fie subsumat acestei apropieri a copilului de carte – că este cartea de ficțiune, că este cartea de specialitate, că este povestea unui inventator, că este povestea unui fizician.”

Potrivit Irinei Căpățînă, când discutăm despre electricitate, la Fizică, putem „să aducem puțin din autobiografia lui Tesla sau din povestea lui Benjamin Franklin”:

„Mi-ar plăcea foarte mult ca, indiferent de materie, toți colegii mei – și vorbesc acum la modul general – să mizeze pe rolul lor grozav de a putea să-i apropie pe copii de carte. Adică în momentul în care, nu știu, discutăm despre electricitate, la Fizică, ce moment mai bun să aducem puțin din autobiografia lui Tesla sau din povestea lui Benjamin Franklin. Dacă vorbim, la Istorie, despre orice eveniment istoric, de ce n-am putea să facem lucrul acesta aducând și o un fragment de proză istorică? Și exemplele, evident, pot să continue.”

Informații de context

Puțin peste 20% dintre românii de peste 18 ani au citit între una și cinci cărți în 2023, arată Barometrul de consum cultural, publicat pe 12 noiembrie 2024. Doar 10% dintre respondenți au citit până la 12 cărți pe an, adică una pe lună. O altă concluzie a studiului privind lectura este aceea că după vârsta de 36 de ani scade procentul celor care citesc în scop profesional sau educațional și aleg să citească de plăcere.

Emil Munteanu, profesor de Limba și literatura româna la Colegiul Naţional Iaşi, spune că Bacalaureatul “înseamnă doar câteva opere, adică îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane”. “E o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură”, este de părere Emil Munteanu.

O altă problemă semnalată de el legată de examenul de Bacalaureat este faptul că unii profesori încep să pregătească elevii pentru examenul de BAC încă din clasa a IX-a. “Dacă pregătește elevi în funcție de aceste subiecte, este clar că elevul va citi niciodată nimic. Sau după ce s-a terminat liceul, nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură, eventual pe niște cărți motivaționale, că sunt la modă”, atrage atenția profesorul.

„Dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment uşor, o modalitate de ieşire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram, mă tem că pariul cu lectura poate fi uşor pierdut”, spune profesoara Lidia Cotea, directoarea Departamentului de Limba și literatura franceză (DLLF) al Universității din București, într-un interviu acordat Edupedu.ro. În contextul unor schimbări rapide în preferințele de lectură ale tinerilor, influențate de mediile digitale, profesoara subliniază riscul ca lectura să își piardă din valoarea formativă dacă este văzută doar ca o formă de divertisment.

În interviul pentru Edupedu.ro, Lidia Cotea subliniază importanța unei selecții de lecturi care să fie valoroase și să contribuie la formarea caracterului și a gândirii critice a adolescenților. „Un tânăr are nevoie, în mod cert, de multiple repere pentru a se forma ca cititor avizat”, afirmă profesoara, făcând un apel la editori și cadre didactice să sprijine accesul elevilor la o literatură diversă și profundă, capabilă să ofere perspective durabile, dincolo de influențele efemere ale platformelor online.

Citește și:

Profesoara Irina Căpățînă: Nu pot să predau nimic din ce înseamnă literatură română la liceu fără să arunc un ochi și să-i direcționez pe elevi către un context istoric, către un context filosofic, către un context social și economic: Totul este un întreg, totul trebuie să se coordoneze

Pentru un copil căruia în clasa VI-a sau a VII-a i se recomandă să citească „Maitreyi” sau „Moromeții”, cred că, în momentul acela, calea de lectură este o fundătură, spune profesoara Irina Căpățînă: Aflu de la elevi că au avut pe listele lor de lecturi obligatorii titluri care nu sunt potrivite cu vârsta

De ce nu citesc bine elevii români? Analiză comparativă între Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și testele PISA: la examenul românesc lectura e decontextualizată, itemii sunt repetitivi, lipsiți de relevanță pentru evaluarea competențelor la nivel înalt

Un român din cinci a citit cel mult 5 cărți pe an. Femeile citesc mai puțin și mai rar decât declară bărbații că citesc, arată Barometrul de consum cultural 2023 / De ce nu citesc românii

Lectură suplimentară pentru elevii de gimnaziu – recomandări de la profesorii de limba și literatură română din Cluj: cărți fantastice, teatru, texte explicative și literatură universală

INTERVIU Profesoara Lidia Cotea, directoarea departamentului de Limba Franceză al Universității din București: Pariul cu lectura poate fi ușor pierdut, dacă adolescentul va percepe textul doar ca un divertisment ușor, o modalitate de ieșire facilă din realitate, cu ajutorul unui text fantasy, citit între două sesiuni de TikTok sau Instagram

„Ultima pisică neagră” sau ce înseamnă o carte bună pentru copii – recomandare de lectură de la librarul Ana Sipciu: Să îți pună mintea la contribuție ca să îți tragi propriile concluzii

Bacalaureatul la limba română înseamnă cinci opere. E o mare greșeală pentru că astfel se impune nivelul de lectură. Dacă pregătești elevi încă din clasa a IX-a, în funcție de subiectele de la BAC, este clar că elevul nu va citi niciodată nimic, spune profesorul de limba română Emil Munteanu

Bătrânul și marea, de Ernest Hemingway, recomandare de lectură pentru liceeni care se confruntă cu eșecul, de la Liviu Papadima